Realitatea sociala si familiala a lui Ion

Pentru a intelege perspectiva sociala a lui Ion,trebuie mai intai sa aflam ce fel de persoana este
el.Ion este personajul principal al romanului cu acelasi titlu(“Ion”),facand parte din clasa
taranilor saraci.Acesta uraste aceasta eticheta,injositoarea dupa parerea lui,motiv pentru care
doreste sa scape de ea si sa ajunga cat mai bogat.Prin negarea sinelui acesta devine intr-un fel
obsedat de a avea cat mai mult pamant.Conditionat de mediul social acesta recurge la
dobandirea averii prin casatorie ,seducand-o pe Ana.Lacomia lui Ion este de inteles ,dat fiind
faptul ca acesta este sarac,dar brutalitatea de care da dovada il face un personaj interesant si
memorabil.

In roman acesta este caracterizat direct de autor,ca fiind harnic si iute de mana.El este de
parere ca pamantul o sa ii aduca o pozitie onorabila in ierarhia sociala si respectul satenilor,intr-
o comunitate rurala in care el considera averea,o mare cinste.Compararea pamantului cu
mama,femeia esentiala din viata fiecarui barbat,arata faptul ca acesta i-ar aduce un sentiment
de ocrotire si siguranta.Din interactiunile si caracterizarile celorlalte personaje(caracterizarea
indirecta),reiese faptul ca Ion este un barbat dur,violent,egoist si furios in general(pe toata
lumea)din vina lipsei pamantului. Sarac fiind, umilit si batjocorit de cei bogati, realizeaza ca nu
poate scapa de sarcie pentru ca nu avea cum sa mosteneasca de la tatal sau averea si nici nu
avea bani sa cumpere pamant, cum faceau altii, Ion isi fixeaza un tel al existentei sale: obtinerea
de pamanturi si singurul glas pe care il aude si il asculta este cel al pamantului. Glasul
pamantului patrundea in sufletul sau ca o chemare launtrica. Faptele desavarsite de taranul
obsedat de ideea stapanirii a cat mai mult pamant il face un om ticalos deoarece o batjocoreste
pe Ana si o face de ras. Isi bate nevasta , vrea sa-si loveasca mama si isi injura tatal.

Gesturile de tandrete in prezenta Floricai surprind un Ion umanizat, capabil sa pastreze in suflet
si glasul iubirii, dar invins de glasul pamantului. Atitudinea in fata pamantului este aceea a unui
barbat indragostit ce isi exteriorizeaza patima prin gesturi fierbinti. Scena in care saruta
pamanturile lui Vasile Baciu, depaseste limitele omenescului in dragostea nutrita pentru
pamant. Dupa ce o batjocoreste pe Ana, ea se sinucide, dar Ion ramane nepasator si indiferent,
exprimata gestual, linistit, merge dupa glasul iubirii si incearca sa o recapete pe Florica,
considerand ca nu este fericit daca nu o are alaturi.Pentru el familia nu era atat de importanta
precum detinerea a cat mai mult pamant,aceasta devenind doar un lux dupa atingerea scopului
sau existential.

Intr-un final dorinta schimbarii statutului social castiga,iar Ion alege pamantul.Din pacate
alegerea aceasta nu il face atat de fericit pe cat isi imaginase.Singurul mod prin care Ion ar fi
putut sa fie fericit,era sa gaseasca un echilibru,ascultand de ambele glasuri:si al pamantului si al
iubirii.