Capitolul 2.

Noţiuni juridice privind activitatea economică de antreprenor şi

particularităţile ei. Reglementarea activităţii de antreprenor.

1.Noţiuni privind activitatea economică de antreprenor.

2.Intervenţia statului în activitatea de antreprenor.
3.Genuri de activităţi şi caracterizarea lor.
4.Activităţi supuse licenţierii şi practicate în temeiul patentei de întreprinzător.
5.Reglementarea activităţii de întreprinzător.
6.Situaţii practice.

1.Noţiuni privind activitatea economică de antreprenor.

Unul din caracterele specifice principale care delimitează dreptul economic de dreptul civil
este activitatea de antreprenoriat. Această activitate face parte din activităţile economice. Insă fiind
definită prin Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII, ea devine şi o noţiune
juridică. În conformitate cu art. l al legii nr. 845-XII, antreprenoriat este activitatea de fabricare
a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de
asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi
sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri, în
conformitate cu p.3, al art. l se consideră antreprenoriat şi activitatea în legătură cu crearea şi
utilizarea inovaţiilor raţionalizărilor, descoperirilor ştiinţifice, operelor litenre, de artă şi a altor obiecte
ale proprietăţii intelectuale este reglementată atît dt prezenta Lege, cît şi de o legislaţie şi acte
normative speciale. O definiţie asemănătoare este prevăzută în art. l al Codului economic al
Ucrainei, pus în aplicare la 01.01.2004, Comentariu la acest cod, precum şi în alte izvoare doctrinare.26
Noţiunea privind activitatea de antreprenoriat si. caracterizeată prin cîteva caractere care
rezultă din art. l al Legii nr. 845 şi anume:
1. Activitatea de antreprenoriat face parte din activităţile economice. Dar se deosebeşte de
celelalte activităţi economice, prin scopul de a obţine profit permanent, iar în cazul cînd acesta
lipseşte ea poate fi stopată, în literatura de specialitate antreprenoriatul se defineşte ca noi sfere de
raţionalizare şi alocare a mijloacelor de producere şi financiare, crearea noilor combinaţii în activitatea
de producere, crearea noilor pieţe de disfacere, crearea unor produse, bunuri noi.27
2. Este o activitate independentă adică de sinestatâtoare atît din punctul de vedere a efectuării,
cît şi din faptul, că se crează pe un patrimoniu distinct. Ea trebuie să fie începută din proprie
iniţiativă a subieca lor.
3. Activitatea se desfăşoară de subiectele participante care au o denumire concretă -
antreprenori şi pot fi cetăţenii şi asociiaţiilc acestora adică persoanele fizice şi cele juridice create de
cetăţeni, care acţionează pe riscul propriu.. Art. 2 al legii vine cu o concretizare prin care poate practica
această activitate şi persoanele străine, apatrizii şi grupurile acestora. Activitatea persoanelor străine
se reglementează şi prin prevederile art. 11 al legii care prevede, că cetăţenii străini şi apatrizii
care practică activităţi de antreprenoriat pe teritoriul Republicii Moldova au aceleaşi drepturi ca şi
cetăţenii Republicii Moldova, în cazul în care legislaţia în vigoare nu stabileşte altfel. Ne cătând la cele
prevazute de articolele 2 şi 22 ale legii nr.845, sunt unele categorii de persoane care nu pot practica
această activitate. Astfel, nu au dreptul de a practica antreprenoriatul şefii şi specialiştii din
autorităţi ale administraţie publice, în a căror atribuţie intră hotărîrea problemelor legate de
desfăşurarea activităţii de antreprenoriat sau controlul asupra unei asemenea activităţi.(p.2,art.2 al
legii.)
4. Activitatea ce mai evidenţiază prin genurile concrete ale acestei activităţi şi anume: ca
poate fi de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a servi ciilor, crearea şi
utilizarea inovaţiilor, raţionalizărilor, descoperirilor ştiinţifice, operelor literare, de artă şi a altor
obiecte ale proprietăţii intelectuale.
5. Fiecare participant poate activa numai în nume propriu şi pe riscul propriu, ceea ce
înseamnă că activitatea poate fi limitată prin diferite modalităţi de riscuri, atât naturale, cât şi
create prin ne respectarea şi neexecutarea obligaţiilor partenerilor, cauzarea de prejudicii etc.
Aceste riscuri nu sunt asigurate de stat, în schimb el poate fi asigirat prin intermediul diferitor
companii de asigurare. Este important de concretizat că în multe state dezvoltate statul asigură
riscurile din agricultură, unele domenii ale industriei etc. Caracterizînd activitatea din nume
propriu, putem concreti/e, că nu întotdeauna activezâ din numele propriu întreprinderile de stat şi
întreprinderele la arendă.
Fiind emplementată în 1992, această activitate a avut ca scop şi crearea unor noi formaţiuni,
întreprinderi de tip antreprenorial. Anume aceasta a încercat să reglementeze legiuitorul prin
intermediul articolului 3 al legii nr. 845, p. 2. al căruia prevede că întreprinderea constituie un agent
economic cu firmă (titulatură) proprie înfiinţata de antreprenor în modul stabilit de legislaţie,
întreprinderea are dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în conformitate cu prezenta
Lege.
2. Intervenţia statului în activitatea de întreprinzător.

Statul şi organele administraţiei publice locale patrticipă la activitatea economică de

antreprenoriat prin mai multe modalităţi, în primul rînd, Statul este obligat să reglementeze
activitatea economică., în al doilea rînd, Statul şi autorităţile administraţiei publice locale
organizează şi participă la administrarea activităţii economice, exercită controlul acestei
activităţi care reiece din principiul constituţional al garantării libertăţii economice, precum
şi în conformitate cu iiluolul 12 al legii nr. 845, care prevede că autorităţile administraţiei
publice trebuie să dispună de informaţia necesară pentru stabilirea impozitelor şi funcţio narea
sistemului republican de acumulare şi prelucrare a informaţiei, ceea ce înseamnă că ele
efectuiază controlul asupra activităţii de antreprenoriat.
Tot odată statul şi organelle publice locale pot fi şi ei antreprenori, dar speciali. Atribuţiile de
antreprenor la întreprinderile de stat (municipale) le execută menegerul-şef de întreprindere pe
baza contractului încheiat cu acesta. Deci evidenţiem trei modalităţi de intervenţie a statului şi
autorităţilor publice locale:
Administrarea cu activitatea de antreprenoriat se efectuiază prin:
1. legiferarea activităţii, înregistrarea ei, patentarea, licenzierea etc.; ''
2. garantarea (asigurarea) diferitor libertăţi de a desfăşura această activitate, libera
concurenţă, concurenţa loială în această activitate etc.
3. Participarea la activitate ca subiect de drept nemijlocit.
Astfel, art. 126 al Constituţiei prevede că starul asigură libertatea activităţii de antreprenoriat.
Asigurarea statului constă în reglementatrea activităţilor economice pe principii egale de participare
Ia activitate, libertatea comercială şi alte activităţi de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale,
crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie, stimularea cercetărilor
ştiinţifice, exploatarea raţională a pămîntului şi celorlalte resurse naturale, în concordanţă cu interesele
naţionale ele., piecun şi prin stabilirea măsirilor de constrîngere, faţă de persoanele care nu respectă
sau încalcă drepturile şi obligaţiile altor subiecte ale dreptului antreprenoriatului.
Modalităţile specifice de asigurare sunt prevăzute şi de articolul 8 al Legii nr.845, care prevede
că:
1.Statul creează tuturor întreprinderilor condiţii juridice şi economice egale de gospodărire,
garantează respectarea drepturilor şi intereselor legitime, contribuie la dezvoltarea concurenţei
libere, conştiincioase între aceştia, le asigură posibilităţi egale de a folosi resurse tehnico-materiale,
naturale, de muncă financiare şi informative ne admiţînd monopolizarea pieţelor acestor resurse, şi
reglementează activitatea de antreprenoriat în baza legislaţiei în vigoare.
2.Guvernul, autorităţile administraţiei publice, precum şi autorităţile administraţiei publice
locale pot da dispoziţii întreprinderilor numai în limitele competenţei lor, stabilite de
legislaţie.
Dacă, drept urmare a emiterii de către organul de stat sau de către un alt organ a unui act ce nu
corespunde competenţei lui sau legislaţiei se încalcă drepturile întreprinderii, aceasta este în drept
să apeleze la instanţa judecătorească competentă pentru a se anula actul respectiv.
Pagubele, inclusiv profitul ratat, suportate de întreprindere ca urmare a îndeplinirii unor
dispoziţii date de autorităţile administraţiei publice şi de alte organe sau de persoane cu funcţii
de răspundere ale acestor organe, care au încălcat drepturile întreprinderilor, precum şi ca urmare a
neîndeplinirii la nivelul cuvenit, de către aceste organe sau persoane cu funcţii de răspundere, a
obligaţiilor lor faţă de întreprindere, prevăzute de legislaţia în vigoare, urmează a fi reparate din
buget, din ale cărui mijloace organele menţionate se întreţin, sau din mijloacele proprii, dacă
acestea nu sînt finanţate de la bugetul public naţional. Repararea prejudiciului nu poate fi
condiţionată de acordul conducătorului organizaţiei debitoare sau de structura devizului de
cheltuieli ale acestei organizaţii.
Litigiile privind recuperarea pagubelor menţionate se soluţionează de către instanţa judecătorească
competentă.
3. In cazul instituirii, în conformitate cu legislaţia, a stării excepţionale sau declarării unui
anumit teritoriu drept zonă a calamităţii naturale, întreprinderile sînt obligate să îndeplinească
dispoziţiile autorităţilor administraţiei publice şi cele ale autorităţilor administraţiei publice
locale.
Este important să menţionăm că, Legea prevede şi unele interziceri pentru şefii şi specialiştii din
autorităţi ale administraţie publice. Astfel, nu au dreptul de a practica antreprenoriatul şefii şi
specialiştii din autorităţi ale administraţiei publice, în a căror atribuţie intră hotărîrea problemelor
legate de desfăşurarea activităţii de antreprenoriat sau controlul asupra unei asemenea activităţi.
3.Genuri de activităţi economice antreprenorîale.

a.Genuri de activităţi prevăzute expres în lege.

Lege fundamentală a activităţii de antreprenoriat evidenţiază mai multe genuri de de activităţi
antreprenoriale: fabricarea producţiei, executarea lucrărilor, părestarea serviciilor, activitatea în
legătură cu crearea şi utilizarea inovaţiilor, raţionalizărilor, descoperirilor ştiinţifice, operelor
literare, de artă şi a altor obiecte ale proprietăţii intelectuale.

1.Primul gen de activitate ce se concretizează prin lege este – fabricarea producţiei. Acesta
în opinia unor autori autohtoni este un gen de activitate economică cu caracter general care are ca obiect
transformarea materiei prime şi a materialelor în produse noi, cu o valoare mai mare.28 Susţinînd
această ideie considerăm că, ea trebuie privită mai larg completînd-o şi cu activitatea de a produce
materia primă fie pe cale naturală, fie pe cale inductrială.Am putea adăuga că aici putem include tot
procesul de creare şi dezvoltare a industriei grele, uşoare, agriculturii, etc. Deaceea considerăm că
acest gen de activitate poate fi definită în felul următor: producerea pe cale legală a materiei prime,
produselor industriale şi naturale din toate domeniile economiei naţionale, modificîndu-se şi
prevederea legală a genului.

2. Un alt gen de activitate expres evidenţiat în lege este - executarea lucrărilor. Acest gen
este şi el o activitate cu character economic care constă în efectuarea unor lucrări din diferite
domenii de dobîndire a diferitor resurse naturale, bogăţii ale subsolului, prelucrare a pămîntului,
creşterii de animale şi produselor agricole, lucrări de constricţii din diferite domenii, dambe,
poduri, conducte, a blocurilor cu destinaţie industrială şi administrativă, blocuri de locuit etc.
Executarea lucrărilor se legiferează prin intermediul contractului de antrepriză, în conformitate cu
contractul de antrepriză o parte numită amtreprenor să obligă să execute, pe riscul său, o anumită
lucrare din însărcinarea altei părţi numită client, cu materialul său sau a clientului, iar acesta se obligă
se recepţioneze şi să plătească lucrarea executată. ( Articolul 946 CCRM).
3. Un alt gen de activitate care se reglementează de legea citată mai sus prestarea serviciilor.
Prestarea serviciilor este o activitate de antreprenoriat prin care se satisfac necesităţile curente a
persoanelor fizice şi juridice din societate. Prestarea de servicii se oformează în baza unui contract.
Astfel, articolul 970 al Codului civil al Republicii Moldova prevede utmătoarea noţiune. Prin
contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi beneficiar)
anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de
prestări servicii ii constituie serviciile de orice natura. În societate astăzi se întîlnesc o
multitudine de sevicii dar nu toate se consideră o activitate de antreprenoriat.Se consideră activitate
de antreprenoriat doar a cele servicii care se practică cu scopul de a obţine profit. Se consideră
servicii a activităţii economice serviciile de transportare atît a mărfurilor, bagagelor, cît şi a pasagerilor
executate de orice mijloace de transport, servicii de reparaţie,de deservire socială, turistice, servicii de
comerţ a mărfurilor de orice natură etc.
4. Un alt gen de activitate evidenţiat prin lege este, activitatea în legătură cu crearea şi utilizarea
inovaţiilor, raţionalizărilor, descoperirilor ştiinţifice, operelor literare, de artă şi a altor obiecte
ale proprietăţii intelectuale. Acest gen de activitate, pe lîngă caracterele evidenţiate mai sus, se
caracterizează prin caracterul său creativ, care cere calităţi specifice şi care se reglementează prin
acte normative speciale cum ar fi Legea cu privire la drepturile de autor şi conexe. Din această
categorie de lucrări fac parte: lucrări ştiinţifice şi literale orale şi scrise musicale, lucrări de traducere,
filmele de cinema şi televizate, emisiuni de radio şi "televiziune,, lucrări de sculptură, pictură,,
arxitectură,, grafică, lucrări fotografice,etc. Un alt character specific acestui gen de activitate îl
constituie drepturile care apar în rezultatul ei şi anume: drepturi personale nepatrimoniale legate cu
cele patrimoniale, cum ar fi dreptul de autor şi dreptul la proprietatea intelectuală, dreptul la
descoperire şi dreptul la proprietatea descoperită etc.”
2. Activităţile interzise se consideră acelea, care nu sunt permise prin legislaţia Republicii Moldova de
a fi practicate de agenţii economici, sau legislaţia stabileşte anumite subiecte care pot practica această
activitate. Astfel se interzice vînzarea şi răspîndirea substanţelor stupifiante, organelor omeneşti,
practicarea ilegală a medicinii şi activităţi farmaceuticii, traficul de fiinţe umane, etc, activităţile
care, deşi sunt permise se practică fără licenţă, patentă etc.
b. Activităţi economice considerate monopoluri de stat.
Legea prefede că nu toţi agenţii economici au dreptul la aceleaşi activităţi.Tot odată lege stipulează
unele genuri de activitate care pot fi practicate doar de întreprinderi de stat. Astlel în conformitate cu
p.3 al art. 10 al legii doar întreprinderile de stat au dreptul la:
supravegherea şi tratamentul femeilor gravide, bolnavilor care suferă de
narcomanie, boli canceroase, boli contagioase periculoase şi deosebit de periculoase, inclusiv de
boli dermatovenerice infecţioase precum şi de boli psihice în forme agresive şi eliberarea avizelor
corespunzătoare;
efectuarea expertizei pentru determinarea pierderii temporare sau stabile a capacităţii de muncă,
precum şi a examenelor şi controalelor medicale periodice şi preventive decretate ale cetăţenilor;
tratamentul animalelor ce suferă de boli deosebit de periculoase;
confecţionarea ordinelor şi medaliilor;
producerea emblemelor ce confirmă achitarea impozitelor şi taxelor de stat;
prestarea serviciilor poştale (cu excepţia poştei exprese), confecţionarea timbrelor poştale;
producerea şi comercializarea tehnicii militare speciale şi de luptă, a substanţelor explozive
(cu excepţia prafului de puşcă), precum şi producerea oricăror feluri de arme;
evidenţa de stat, înregistrarea de stat şi inventarierea tehnică (inclusiv paşaportizarea) a
bunurilor imobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate şi administrarea
acestor bunuri;
imprimarea şi baterea monedei, imprimarea hîrtiilor de valoare de stat;
efectuarea lucrărilor astronomo-geodezice, gravimetrice, a lucrărilor în domeniul
hidrometeorologiei.
Despre astfel de activităţi se mai spune, că ele sunt monopoluri de stat deoarece doar statul şi
organele sale, precum şi întreprinderile de stat au dreptul să se ocupe cu astfel de activităţi. Dar
ce este monopolul, în literature de specialitate sunt mai multe definiţii.Astfel, se consideră că
monopolul apare atunci cînd într-un domeniu sau altul al economiei, un ajent economic ocupă o
poziţie prioritară fie prin producerea unor bunuri, fie prin executarea unor lucrări etc.29
Activitate de monopol nu este întotdeauna favorabilă de aceea statul stabileşte anumite interdicţii
privind acţiunile agenţilor economici care ocupă o o situaţie dominantă pe piaţă. Astfel, prin
adoptarea Legii nr. 906-XII din!992 Legea cu privire la limitarea activităţii monopoliste şi
dezvoltarea concurenţei, statul a stabilit anumite regulu care asigură dezvoltarea liberei
concurenţe.30
Unele activităţi se consideră de unii autori31 monopoluri de stat naturale. Ei consideră
monopoluri naturale producerea, transportarea, comercializarea, procurarea mărfurilor şi
grupurilor de mărfuri fungibile, precum şi prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor
factori de ordin natural, economic sau tehnologic care se află sub controlul direct al unuia sau
mai mulţi factori economici. Lista activităţilor se constituie monopoluri de stat este aprobată prin
Hotărîrea de Guvernului nr. 582/1995 cu privire la reglementarea monopolurilor care include:
Activităţile legate de exploatarea gărilor feroviare;
Activităţile legate de exploatarea autostrăzilor constriite din contul bujetului , republican şi
local, cu zonele de protecţie şi serviciile de întreţinere;
Activităţile legate de exploatarea căilor de navigaţie natirale şi artificiale;
Activităţile legate de exploatarea porturilor fluviale;
Activităţile legate de exploatarea reţelelor magistrale de telecominicaţii
Activităţile legate de exploatarea reţelelor magistrale de televiziune şi radiofuziune pentru
divizarea radioprogramelor de stat;
Activităţile legate de exploatarea reţelelor de telecominicaţii internaţionale;
Activităţile legate de exploatarea întreprinderilor staţionare de producere a energiei electrice
şi termice conectate la sistemul energetic unic;
Activităţile legate de exploatarea reţelelor electrice de toate tensiunile şi reţelile termice
magistreale;
Activităţile legate de exploatarea reţelelor de gaze şi obiectivelor sistemului unic de gazificare,
precum şi cele legate de transportul gazelor prin conducte,,
Activităţile legate de exploatarea reţelelor şi comunicaţiilor de aprovizionare, cu energie termică,
conductelor de apă şi canalizare;
Activităţile legate de colectarea gunoiului şi zăpezii;
Activităţile ce privesc acordarea serviciilor rituale;
Activităţile legate de exploatarea aeroporturilor şi a sistemelor de dirigare a circulaţiei aeriene, de
comunicaţie dintre navele aeriene şi de asigurarea securităţii decolării şi aterizării aeronavelor. Cînd
apare monopolul dispare concurenţa. ,
Activităţi ce se consideră liberale: activitatea privată a avocaţilor, medicilor, profesorilor,
notarilor, artiştilor plastici.

4 Activităţi economice supuse licenţierii şi practicate în temeiul patentii întreprinzător.

După înregistrarea persoanei juridice, aceasta are dreptul să-şi înceapă activiitate. Legislaţia în
vigoare însă prevede unele restricţii pentru practicarea anumitor activităţi. Astfel, p. 2 al Art. 10 al legii
cu privere la antreprenoriat şi întreprideri, prevede că antreprenorul are dreptul să practice anumite
genuri de activitate, determinate de legislaţie, numai după ce a obţinut licenţa pentru genul
respectiv de activitate. De exemplu, este necesară licenţa la acordarea serviciilor de frizerie,
cosmetice, ciubotărie, comercializarea cu amănuntul sau angro a băuturilor alcoolice, depozitarea
angro, importul, prelucrarea, fabricarea, comercializarea produselor din tutun, transtportarea
pasagerilor cu diferite mijloace de transport (taxi, autobus, ritieră) etc. Există o listă a genurilor de
activitate a căror practicare se face numai în bază de licenţă. Tot procesul începând cu organele ce
eliberează licenţa, genurile de activitate licenţiate, modul de eliberare a lor, etc., este reglementat de
Legea privind licenţierea unor genuri de activitate nr.451-XVdin30.07.2001.32
Licenţa este un act oficial, emis de organul de licenţiere, ce confirmă dreptul titularului licenţei
de practicare a genului de activitate indicat în această licenţă pe parcursul unui termen şi în
conformitate cu conduţiile stabilite în ea.
Formularul licenţei este un document de evidenţă strictă. El conţine următoarele date:
denumirea autorităţii de licenţiere, seria, numărul şi data eliberării licenţei; denumirea, forma
juridică de organizare; adresa juridică a titularului de licenţă; data şi nr. Certificatului de înregistrare
de stat a persoanei juridice, codul fiscal al acesteia; genul de activitate a al titularului; termenul de
valabilitate a licenţei; semnătura conducătorului organului de licenţiere, autentificată prin aplicarea
ştampilei acestui organ.
Organele abilitate cu dreptul de a elibera licenţe:Licenţele se eliberează de Camera de
Licenţiere şi de autorităţile administraţiei publice învestite cu acest drept. Lista genurilor de
activitate menţionate şi modul de eliberare a licenţelor se stabilesc de legislaţie.
Camera de Licenţiere efectuiază următoarele activităţi:aliberează, modifică
suspendă,reînnoieşte şi retrage licenţele, recunoaşte nevelabilitatea licenţelor, eliberează copiile şi
dublicatele de pe aceasta; stabileşte condiţiile de licenţiere a genurilor de activitate concrete,
întocmeşte lista documentelor suplimentare prezentate de specialiştii pentru un anumit gen de
activitate; organizează controlul asupra respectării de către titularii de licenţă a condiţiilor de
licenţiere; ţine dosarele de licenţiere şi registrul unic al licenţelor etc.
Stiiil nhilitate cu dreptul de a elibera licenţe organele publice locale prin intermediul
primăriilor de asemene sunt abilitate cu dreptul de a elibera licenţe dar numai în domeniul
comerţului cu amănuntul al produselor alcoolice şi a transportului de călători, întermunicipal
şi orăşenesc.
Legislaţia RM abilitează cu dreptul de a elibera licenţe;
Ministerul Justiţiei- eliberează licenţe notarilor şi avocaţilor;
Banca Naţională a Moldovei - eliberează licenţe instituţiilor financiare;
Comisia Naţională a valorilor mobiliare - eliberează licenţe participanţilor profesionali la
piaţa valorilor mobiliare;
Agenţia Naţională pentru reglementarea energetică - eliberează licenţe pentru activitatea din
domeniul energeticii;
Agenţia Naţională pentru reglementarea în domeniul telecomunicaţiilor şi informaticii-
eliberează licenţe pentru activitatea din domeniul telecomunicaţiilor şi informaticii;
Consiliul Coordonator al Audiovizualului- eliberează licenţe pentru activitatea din
domeniul Audiovizualului.
Pentru obţinerea licenţei se depune o cerere la unul din organele indicate mai sus la care se
anexează: copia Certificatului de înregistrare a persoanei juridice autentificată la notar;
adeverinţă despre lipsa datoriilor faţă de buget, organul teritorial fiscal şi asigurări sociale şi
alte acte care pot fi necesare pentru genul concret de activitate
Legislaţia în vigoare prevede mai multe termene de valabilitate a licenţei;
Astfel, deosebim termene de l an, pentru astfel de activităţi ca comerţul cu amănu ntul,
întreţinerea cazinourilor, activitatea în domeniul radioului şi televiziunii şi 25 ani pentru importul
şi sau comercializarea angro sau cu amănuntul a benzinei, motorinei, gazului etc.
Licenţa va fi eliberată în termen de 15 zile de la data depunerii cererii de către întreprindere.
In cazul refuzului de a elibera licenţă trebuie să se dea un răspuns argumentat.
Refuzul de a elibera licenţă nu poate fi motivat prin inutilitatea practicării genului respectiv de
activitate.
Activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice ce nu crează o întreprindere
«Individuală sau gosporărie ţărănescă, poate fi practicată doar în bază unui patent, este
reglementată de Legea Republicii Moldova cu privire la patenta de întreprinzător Nr.93-XIV
din 15.07.9833
In conformitate cu art. l al acestei legi, patenta de întreprinzător, denumită în continuare patentă,
este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de
întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp. în temeiul patentei pot fi
desfaşirate următoarele activităţi:
1.Comerţul cu amănuntul care include:
1.1. Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele şi din autovehicule pe pieţe automatizate.
l .2. Comerţul cu amănuntul în chioşcuri şi în alte încăperi ce ocupă terenuri separate, a căror
suprafaţă nu depăşeşte 12 m2 400 200 100 34
l .3. Comerţul cu amănuntul în chioşcuri şi în alte încăperi ce ocupă terenuri separate, a căror
suprafaţă nu depăşeşte 7 m2 250 150 75
l .4. Comercializarea cu amănuntul a apei îmbuteliate în locurile autorizate de autoritatea
administraţiei publice locale 250 150 75
1.5. Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele şi în alte tipuri de puncte comerciale, autorizate de
autoritatea administraţiei publice locale, cu cărţi şi alte tipărituri, precum şi cu publicaţii muzicale
(note) 30 25 IO.35
2.Producerea de mărfuri,executarea de lucrări şi prestarea de servicii
2.1. întocmirea dărilor de seamă contabile 300 200 100
2.2. Transportul călătorilor cu automobilele-250 150 100
taxi, cu un număr de locuri de pînă la 7 inclusiv
2.3. Transportul auto de mărfuri, cu excepţia transportului de mărfuri inflai
abile, explozive, toxice, otrăvitoare şi radioactive:-pînă la l,5 tone 175 90 45
-dela l,5la3,5 tone 200 100 50
-de la 3,5 la 7 tone, inclusiv cu remorcă 250 125 70
- peste 7 tone, inclusiv cu remorcă 400 200 100
2.4. Servicii logopedice 80 40 20
2.5. Masaj, servicii de îngrijire a bolnavilor şi alte servicii medicale, acordate de către
personalul medical inferior 140 70 35
2.6. Servicii veterinare, zootehnice 150 50 20
2.7. Servicii dactilografiere, inclusiv cu folosirea computerului - 150 50 25
2.8. Servicii de frizerie şi servicii cosmetice 200 80 30
2.9. Croitul, cusutul, tricotarea şi reparaţia îmbrăcămintei şi acoperămintele
pentru cap şi comercializarea 100 50 25

2.10. Confecţionarea şi reparaţia încălţămintei şi comercializarea 90 45 30

2.11. Servicii de spălătorie 90 45 30
2.12. Predarea limbilor străine (instruire individuală sau în grupe cu un număr
de pînă la 20 persoane) 140 70 35
2.13. Predarea şi meditarea diferitelor discipline, cu excepţia muzicii, coregrafiei
şiartelor plastice (instruire individuală sau în grupe cu un număr de pînă la 20
persoane)- 100 50 30
34
Cifrele indică costul patentei care variază în dependenţă de localităţi. Ăstfel prima cifră arată
costul patentei pe teritoriul Chişinăului, Bălţului, Tiraspolului, Benderului, a doua cifră celelalte
oraşe şi a treia cifră localităţile rirale.
2.14. Predarea muzicii, coregrafiei şi artelor plastice (instruire individuală sau în grupe cu un
număr de pînă la 20 persoane) 100 50 30
2.15. Organizarea de diferite secţii pe interese, inclusiv de cultură fizică, pentru copiii de
pînă la 16 ani (în grupe de pînă la 20 persoane) 70 35 20
2.16. Organizarea de diferite secţii pe interese, inclusiv de cultură fizică, pentru adulţi (în
grupe de pînă la 20 persoane) 100 50 35
2.17. Servicii de păstrare a bagajelor 100 50 25
2.18. Servicii de întreţinere şi amenajare a locuinţelor şi a sectoarelor aferente100 60 30
2.19. Vulcanizarea camerelor şi anvelopelor în ateliere 200 75 30
2.20. Repararea locuinţelor 180 90 45
2.21. Construirea caselor de locuit şi a garajelor în localităţile rurale - 70
2.22. Ajustarea şi reparaţia mobilei180 50 35
2.23. Reparaţia tehnicii de uz casnic, instrumentelor şi mecanismelor, ceasurilor 130 65 30
2.24. Reparaţia cuptoarelor cu microunde şi a altor aparate electrice de încălzit de uz casnic 100
50 25
2.25. Reparaţia aparatelor tele, audio,video de uz casnic 150 75 40 '
2.26. Reparaţia aparatelor fotografice, camerelor de filmat şi a altor aparate sau instrumente
optice- 90 45 30
2.27. Reparaţia şi acordarea instrumentelor muzicale- 110 55 30
2.28. Fotografierea, confecţionarea şi vînzarea fotografiilor, executate în mod individual, servicii
video 200 100 50
2.29. Scrierea placardelor, filmelor netirajate, amenajarea vitrinelor, reclamatelor prezentarea
artistică 160 80 40
2.30. Confecţionarea articolelor meşteşugăreşti de artă populară (artizanat) şi vînzarea lor, cu
excepţia vînzării la expoziţii şi licitaţii 110 55 30
2.31.Deservirea muzicală a ceremoniilor 230 100 50
inclusiv regizarea ceremoniilor 200 100 50
2.32. Aratul şi alte lucrări de cultivare a pămîntului cu mijloace tehnice, protecţia plantelor
contra bolilor şi dăunătorilor 50 50 50
2.33. Servicii de guvernant(ă) 80 40 20
2.34. Servicii hoteliere (în hoteluri cu un număr de locuri de pînâ la 7)- 100 50 25
2.35. Darea în cifre/în arendă a locuinţelor şi a caselor individuale de locuit:
-cu o cameră 90 45 25
- cu două camere 120 60 30
- cu trei camere 150 80 40
-cu patru camere 180 90 45
-cu cinci camere 220 110 55
- cu mai mult de cinci camere 400 200 100
2.36. Darea în chirie/în arendă a unor încăperi(suprafeţe) sau camere din componenţa
locuinţelor sau a caselor individuale de locuit
-a unei camere 60 30 15
- a două camere 90 45 25
-a trei camere 120 60 30
- a patru şi mai multe camere 150 80 40
2.37. Darea în arendă a încăperilor cu altă destinaţie decît aceea de locuit(garaje, şoproane,
depozite) cu suprafaţa:
-pînăla50m2 60 30 15
-de la 50 la 100 m2 90 45 25
-peste 100 m2 120 60 30
2.38. Servicii de sudare, de lucrări tehnico-sanitare 120 60 30
2.39. Organizarea discocluburilor 600 300 150
2.40. Executarea şi comercializarea obiectelor de lemn, metal, ghips, argilă, ciment 100 60 40
inclusiv servicii de dulgherie 80 45 30
2.41. Confecţionarea şi darea în chirie a recuzitelor pentru diferite ceremonii şi comercializarea lor
150 80 50
2.42. Xeroxare şi legatul cărţilor 150 75 30
2.43. Tăbăcirea şi prelucrarea pieilor, confecţionare articolelor din blană şi din piele şi
comercializarea lor- 200 120 100
2.44. Dobîndirea şi comercializarea calcarului - 50 ,
2.45. Producerea, prelucrarea şi comercializarea varului- 50 50 50,
2.46. Colectarea şi comercializarea ambalajelor din sticlă 100 75 50
2.47. Creşterea florilor şi comercializarea lor 150 75 40
2.48. Păstorit 60 40 2536
Articolul 4 al Legii prevede modul de eliberare a patentei. Astfel solicitantul patentei depune cerere
la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi are domiciliul sau la locul de desfăşurare a
activităţii preconizate. In cazul prevăzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la primăria
respectivă.
În cerere se indică:
a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită patenta;
c) durata patentei;
a)tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că acest mijloc
de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.
În conformitate cu p.(3) al art. 4 împreună cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din
genurile de activitate enumerate la poziţiile 2.l, 2.2, 2.3, 2.5, 2.6, 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16din
anexa la prezenta lege, solicitantul prezintă copii de pe certificat, diplomă, alte acte ce confirmă
nivelul de calificare necesar desfăşurării genului de activitate respectiv.37
În cazul în care, conform legislaţiei, pentru desfăşurarea unor genuri de activitate indicate în
anexa la prezenta lege este necesară autorizaţia autorităţii administraţiei publice locale, la
cererea de eliberare a patentei se anexează decizia autorităţii respective.

5. Reglementarea a activităţii de întreprinzător.

După cum este prevăzut în p.a) al art. 126 al Constituţiei, statul trebuie să asigure
reglementarea activităţii economice în condiţiile legii. Legea cu privire la antreprenoriat şi
întreprinderi a RM a emplementat prevederile constituţionale concretizînd aceste reglementări.
Astfel, articolul 10 prevede că:
1.Întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia ce lor
interzise de lege.
2.Întreprinderea are dreptul să practice anumite genuri de activitate, deterinate de
legislaţie, numai după ce a obţinut licenţa pentru genul respectiv de activitate. Licenţele se
eliberează de Camera de Licenţiere şi de autorităţile administraţiei publice învestite cu acest
drept.
Lista genurilor de activitate menţionate şi modul de eliberare a licenţelor se stabilesc de
legislaţie şi anume în Legea privind licenţierea unor genuri de activitate nr.451-XV
din30.07.200138.
Licenţa va fi eliberată în termen de 15 zile de la data depunerii cererii de către întreprindere.
În cazul refuzului de a elibera licenţă trebuie să se dea un răspuns argumentat. Refuzul de a
elibera licenţă nu poate fi motivat prin inutilitatea practicării genului respectiv de activitate.
3
Exclusiv întreprinderilor de stat li se permite:
supravegherea şi tratamentul femeilor gravide, bolnavilor care suferă de narcomanie ,
boli canceroase, boli contagioase periculoase şi deosebit de periculoase , inclusiv de boli
dermatovenerice infecţioase precum şi de boli psihice în forme agresive şi eliberarea avizelor
corespunzătoare;
efectuarea expertizei pentru determinarea pierderii temporare sau stabile a capacităţii de
muncă, precum şi a examenelor şi controalelor medicale periodice şi preventive decretate ale
cetăţenilor;
tratamentul animalelor ce suferă de boli deosebit de periculoase;
confecţionarea ordinelor şi medaliilor;
producerea emblemelor ce confirmă achitarea impozitelor şi taxelor de stat;
prestarea serviciilor poştale(cuexcepţiapoşteiexprese),confecţionarea timbrelor poştale;
producerea şi comercializarea tehnicii militare speciale şi de luptă, a substanţelor explozive (cu
excepţia prafului de puşcă), precum şi producerea oricăror feluri de arme;
evidenţa de stat, înregistrarea de stat şi inventarierea tehnică (inclusiv paşa portizarea) a
bunurilor imobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de propr ietate şi administrarea
acestor bunuri;
imprimarea şi baterea monedei, imprimarea hîrtiilor de valoare de stat;
efectuarea lucrărilor astronomo-geodezice gravimetrice, a lucrărilor în domeniul
hidrometeorologiei.
Pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul Republicii
Moldova, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, întreprinderea
răspunde în mărimea profitului realizat în timpul cît a durat această încălcare şi i se aplică
amendă în aceeaşi mărime. Aceste sume sînt vărsate în părţi egale în bugetul de stat şi în bugetul
local respectiv. Totodată, managerul-şef al întreprinderii nu este eliberat de altă răspundere
prevăzută de legislaţie.
Faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare
juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte 100 de mii de lei lunar, în
baza obligaţiilor lor financiare, îcălcînd modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care
efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării
efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice
şi Corupţiei aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele
amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, gospodăriile
ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, la
efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public naţional, cu întreprinderile
şi organizaţiile, precum şi la efectuarea decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale
căror drepturi la acest capitol se reglementează altfel decît în actele normative ale Băncii
Naţionale a Moldovei, cu excepţia cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari.
în sensul prezentului punct, cuvîntul «intermediar» semnifică persoana căreia o altă persoană i-a
plătit o sumă de bani, în numerar sau prin virament, neavînd către aceasta obligaţii financiare
directe.
4. Veniturile ilicite obţinute de agenţii economici prin exagerarea costului producţiei,
rentabilităţii, adaosului comercial, volumului de lucrări efectuate în construcţii şi tarifelor la
serviciile prestate, nerespectîndu-se astfel actele normative care reglementează formarea şi
aplicarea preţurilor, precum şi amenzile aplicate în cuantum echivalent acestor venituri se percep
la bugetul de stat prin decizie adoptată de Curtea de Conturi sau de Departamentul Control
Financiar şi Revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor.
6. întrebări, exerciţii, teste.
1. Enumeraţi genurile de activitate indicate în anexa de la lege cu privire la patenta de
întreprinzător.
2. Identificarea activităţii de întreprinzător dintre activităţile economice, noţiune de
antreprenoriat, corelaţia noţiunii de antreprenoriat cu noţiunea actelor şi faptelor de comerţ. Acte
de comerţ subiective şi obiective.
3. Enumeraţi activităţi supuse licenţierii şi practicate în temeiul patentei de întreprinzător.