Raionul

MINISTERUL EDUCAŢIEI, Localitatea

CULTURII ŞI CERCETĂRII
Instituţia de învăţământ
AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA NAŢIONALĂ Numele, prenumele elevului

PENTRU CURRICULUM ŞI
EVALUARE

TESTUL Nr. 2

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ

TEST PENTRU EXERSARE
CICLUL LICEAL
Profil real, sport
Februarie 2020
Timp alocat: 180 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:

- Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate.
- Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!

 SUBIECTUL I (16 puncte)
Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
„Mircea [Mircea cel Bătrân – n.n.], strângând cu grijă oastea țării, nu și-a făcut planul să
vină asupra lui și să dea lupta, ci cu multă grijă și-a pus la adăpost în muntele Brașovului femeile și
copiii. Mai după aceea însă se ținea și el cu armata pe urma lui Baiazid prin pădurile de stejar ale
țării […]. Și, ținându-se pe urma lui, săvârșea isprăvi vrednice de amintit, dând lupte, când vreo
unitate dușmană rupându-se, se îndrepta undeva prin țară după hrană sau la prădat vite […].”
(Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice)
SURSA B.
„[Ștefan cel Mare – n.n.] a dat foc câmpiilor țării sale. El nu a lăsat nici urmă de fânețe și de
grâne și a pârjolit munții și câmpiile. […] Domnul, ducând bogățiile țării în locuri prăpăstioase, a
urcat și animalele de povară în locuri greu de umblat. Apoi, cu netrebnicii care-i adunase, el s-a
ascuns în păduri de nestrăbătut, pe unde și vântul trecător nu poate trece din cauza desimii copacilor
și în adâncul cărora se putea ascunde o oaste numeroasă. […]
Oastea victorioasă [trimitere la oastea otomană – n.n.], necăjită de sete și foamete, a rătăcit
multe zile în acele ținuturi pline de primejdii. […]”
(Cronicarul otoman Sa Adeddin despre lupta de la Pârâul Alb (Războieni) din 1476)
Nr. Item Scor
1 Explică expresia tactica „pământului pârjolit” (sursele A și B). L L
0 0
1 1
2 2

2 Explică de ce Mircea cel Bătrân preferă tactică hărțuirii și nu confruntarea directă L L

cu oastea dușmanului (sursa A). 0 0
1 1
2 2

3 Caracterizează, cu trimitere la sursa B şi la cunoştinţele obţinute anterior, relațiile L L

Țării Moldovei cu Imperiul Otoman în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Compară contextul care a determinat punerea în aplicare de către domnitori a L L

tacticii „pământului pârjolit” (sursele A și B). Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Apreciază rolul domniei în lupta pentru independență a Țărilor Române. L L

Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Alegerea unui prinț srăin pe tronul României, în anul 1866, a fost un act politic necesar
dictat de nevoia menținerii Unirii, grav amenințată de marile imperii vecine și pentru întărirea
poziției independente a românilor pe plan internațional.”
( Nicolae Copoiu, Rosturile unui prinț străin)

Nr. Item Scor

1 Descrie realitățile politice din România în primăvara anului 1866. L L
0 0
1 1
2 2

2 Determină opinia autorului despre necesitatea unui prinț străin în România. L L

Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă și la cunoștințele obținute anterior. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează o consecință a alegerii unui prinț străin pentru România. L L

Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Apreciază rolul lui Carol I de Hohenzolern în istorie. Argumentează răspunsul. L L

0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Când am sosit cu bine la Milano, noi, împăratul Constantin și cu împăratul Licinius, și am

chibzuit cu toții ce este în folosul statului și duce la buna sa stare, printre alte dispoziții generale
folositoare, am hotărât, în privința cultului religios, să le dăm atât creștinilor, cât și celorlalți
libertatea de a profesa religia pe care ar dori-o, pentru ca divinitatea și ființa cerească, oricare ar fi
ea, să ne fie favorabilă și binevoitoare nouă și supușilor noștri. Căci lucrul acesta corespunde
situației vremurilor noastre, ca fiecare să aibă libertatea de a-și alege, după voia sa, o divinitate și de
a se închina ei.”
( Eusebius, Istoria bisericească)

Nr. Item Scor

1 Explică, în baza sursei, locul care a fost oferit creștinilor în Imperiului Roman. L L
0 0
1 1
2 2
3 3

2 Formulează, conform modelului propus, două consecințe ale emiterii Edictului de L L

la Milano. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
Consecință imediată:
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Consecință de perspectivă:
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-D.
SURSA A.
„Izvorând din poruncile unității naționale, politica noastră externă are ca scop principal
păstrarea ei, iar ca metodă de lucru, coordonarea progresivă a acțiunii noastre cu aceea a statelor cu
interes comun, până la integrarea ei în grupuri internaționale din ce în ce mai mari. De la național
prin regional la universal, iată lozinca României peste graniță”.
(Nicolae Titulescu, Discurs despre politica externă a României, 1934)
SURSA B.
„[…] Regele României și președintele Cehoslovaciei au convenit încheierea unei convenții
defensive. […]
Art. 1. În cazul unui atac neprovocat din partea Ungariei împotriva uneia dintre Înaltele Părți
Contractante, cealaltă Parte se angajează să contribuie la apărarea Părții atacate. […]
Art. 6. Convenția de față va fi comunicată Societății Națiunilor”.
(Din Convenția de alianță defensivă între România și Cehoslovacia, 23 aprilie 1921)
SURSA C.
”Veți insista asupra faptului că noi nu ne-am amestecat în afacerile interne ale Rusiei și că,
întotdeauna, am refuzat să intervenim pentru a ajuta pe dușmanii ei, oferindu-le ample asigurări
asupra intențiilor noastre pașnice. Veți mai declara că noi suntem pregătiți să reluăm cu ei relații
normale și amicale, dar că, pentru aceasta, recunoașterea frontierei este necesară”.
(Din instrucțiunile date de Ion I.C.Brătianu delegației României
care negocia la Viena relațiile cu URSS, 1924)
SURSA D.
„ În iunie 1919 s-a creat Societatea Națiunilor, din rândul căreia România făcea parte ca
membru fondator. Această organizație internațională avea menirea de a acționa pentru evitarea unei
noi conflagrații mondiale și apărarea păcii. […] România a acționat în sensul creșterii rolului acestei
organizații în viața internațională, militând pentru adoptarea unor măsuri concrete de dezarmare, de
descurajare a forțelor revizioniste. […] Ca o expresie a prețuirii de care se bucura politica externă a
României, reprezentanții acesteia au fost aleși în conducerea unor organisme ale Societății
Națiunilor, iar Nicolae Titulescu a îndeplinit, doi ani consecutiv, în 1930 și 1931, funcția de
președinte al Adunării generale a acestui mare for internațional”.
( I.Scurtu, Statutul internațional al României după Primul Război Mondial)

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:
Rolul diplomației române interbelice în menținerea păcii și securității internaționale.

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vedere științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
L012345 L012345
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
 SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta și realizează sarcinile propuse.
Harta: Organizații economice ale Europei, 1965
LEGENDĂ:
Comecon – Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc (CAER)
EFTA - Asociația Europeană a
Liberului Schimb (AELS)
EEC – Consiliul Economic European
(CEE)

Nr. Item Scor

1 Caracterizează, în baza hărții, organizarea economică a Europei postbelice. L L
Argumentează răspunsul cu trimitere la hartă. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

2 Numește câte două state membre ale: L L

0 0
CAER:
1 1
2 2
3 3
4 4
CEE:

3 Formulează, în baza hărții și a cunoștințelor obținute anterior, o concluzie L L

referitoare la rolul CEE și CAER în evoluția economică a Europei postbelice. 0 0
1 1
2 2
3 3