Clasificarea canadiana functionala a anginei pectorale se bazeaza

pe nivelul de efort la care apare angina

Testul ECG de efort este un prim test de screening pentru pacientii
cu probabilitate moderata de boala coronariana care au ECG de
repaus normala.
Frecventa anginei pectorale atinge un maxim intre 55 - 65 ani la
sexul masculin.
Scorul de calciu are valoare predictiva negativa inalta, motiv
pentru care se recomanda ca metoda de screening non-invaziv la
pacientii cu risc redus
Iradierea tipica a anginei pectorale se poate localiza
pe marginea ulnara a bratului stang
Afectiunile cardiace care intra in dg dif al anginei pectorale sunt: 

1. Pericardita si miopericardita acuta
2. SCA cu durere de durata scurta
3. Disectia de aorta toracica

Afectiunile digestive care intra in dg dif al anginei pectorale sunt: 

1. Tulburari de motilitate si BRGE
2. Boala ulceroasa
3. Colica biliara

Afectiunile pleuropulmonare care intra in dg dif al angnei

pectorale sunt: 

1. Pleurita, pleurezia
2. HTAP severa
3. TEP
Afectiunile musculoscheletale care intra in dg dif al anginei
pectorale sunt: 

1. Sd. Tietze
2. Radiculita cervicala
3. Sd. de compresie a plexului cervical prin coasta cervicala

Afectiunile psihice care intra in dg dif al anginei pectorale sunt: 

1. Anxietatea, atacurile de panice

2. Hiperventilatia
3. Depresia
4. Tulburari somatiforme

Arteriografia ca prima metoda de evaluare a bolii coronariene este

indicata la pacientii

1. supravietuitori ai unui episod de stop cardiac

2. cu aritmii ventriculare maligne
3. cu boala coronariana cronica ce dezvolta insuficienta
cardiaca

Fata de terapia medicamentoasa, beneficiul PCI consta in principal

in controlul simptomelor.
Determinarea rezervei de flux coronarian este testul standard de
dg al ischemiei microvasculare.
Beta-blocantele sunt cea mai eficienta terapie pentru ischemia
microvasculara. MAI ALES CELE B1 SELECTIVE. Ce alte
tratamente sunt eficiente?

 IEC
 Estrogen
 Nitrati
 Nicorandil
 Trimetazidina
 Cardiomiopatia indusa de episoade de ischemie
silentioasa este printre cele mai frecvente cauze
de insuficienta cardiaca.

La risc pentru ischemie silentioasa sunt pacientii cu

antecedente de IM si diabetici.

Prezenta episoadelor ischemice silentioase nocturne indica o
afectare bi/tricoronariana sau a trunchiului coronarei stangi

?????Determinantii independenti ai supravietuirii fara

infarct in angina Prinzmetal sunt: 

1. CCBs
2. Boala coronariana
3. Spasmul multicoronarian

Suflul sistolic este semnul clinic cel mai important

in insuficienta mitrala ischemica.

In primele 30 minute de la debutul unei ischemii miocardice

severe, modificarile morfopatologice sunt potential reversibile.
Necroza miocardica incepe sa apara dupa 30 minute de ischemie
severa, necroza care progreseaza dinspre
zona subendocardica spre zona subepicardica.
Post-IM, cresterea rigiditatii peretelui VS in diastola apare precoce
chiar si in IM mici.

Insuficienta cardiaca apare daca peste 25% din miocardul VS este

infarctat.
Socul cardiogen apare daca peste 40% din miocardul VS este
infarctat.
In IM, recuperarea functiei miocardice depinde de durata
ischemiei
Simptomele GI sunt mai frecvent asociate cu
localizarea inferioara a STEMI.
Clasificarea Killip cuprinde 4 clase si este utila pentru stratificarea
riscului la prezentare.
Mortalitatea la 30 de zile este mai crescuta la pacientii aflati intr-
o clasa Killip mai avansata.
KILLIP!!!
Cele mai precoce modificari EKG care apar in ischemia
miocardica sunt: undele T care devin simetrice, inalte (hiperacute)
preced STE

Daca ECG initiala este nondiagnostica pt STEMI dar pacientul se

mentine simptomatic, este necesara monitorizarea ECG
continua sau repetarea ECG la 15-30 min.
Masurarea troponinelor in caz de suspiciune de STEMI se face: 

1. la prezentare
2. la 3-6 ore
3. la 12 ore

Masurarea CK-MB in caz de suspiciune de STEMI se face: 

1. la prezentare
2. la 6-9 ore
3. daca nivelul nu e dg dar suspiciunea clinica e mare: intre 12
- 24 ore

PCI fara a fi precedata de terapie fibrinolitica este strategia de

reperfuzie miocardica preferata.
In reperfuzia miocardica, agentii fibrinolitici fibrin specifici sunt
agentii trombolitici preferati.

ie. cei care NU sunt streptokinaza

Indicatorii fibrinolizei esuate sunt: 

1. Persistenta anginei
2. Absenta rezolutiei supradenivelarii de ST
3. Persistenta instabilitatii hemodinamice si/sau electrice

Utilizarea fondaparinei ca
tratament anticoagulant asociat PCI este contrain
Administrarea inhibitorilor de Gp IIa/IIb la pacientii cu STEMI se face
doar in cazul: 

1. unui tromb masiv intracoronarian
2. flux coronarian lent/absent dupa deschiderea arterei
3. alte complicatii trombotice periprocedurale

dicata.
Statinele sunt indicate caror pacienti cu IM?

Tuturor

LDL tinta post-IM este < 70 mg/dL

Ezetimib este un medicament folosit post-IM ca alternativa la
statine la cei care nu le tolereaza
Incetarea fumatului reprezinta cea mai importanta masura de
preventie secundara a IM
Terapia antiagreganta dubla post-IM trebuie continuata pana la 1
an
Insuficienta cardiaca reprezinta cel mai important predictor al
mortalitatii dupa producerea unui STEMI.
Diureticele si vasodilatatoarele sunt medicamente care
trebuie evitate in infarctul de VD.
Complicatiile mecanice post-IM apar mai frecvent in primele 3-5
zile.
In STEMI anterioare, ruptura SIV este de regula localizata la
nivel apical.
In STEMI inferioare, ruptura SIV este de regula localizata la
nivel bazal.
Mai frecvent, are loc ruptura de muschi papilar posteromedial care
complica STEMI inferior.
Cel mai frecvent mecanism incriminat in aparitia aritmiilor din faza
acuta a STEMI este mecanismul de reintrare in
contextul inomogenitatii electrice a miocardului.
Amiodarona este singurul antiaritmic care se poate administra fara
efecte proaritmice severe la pacientii cu disfunctie VS.ului
ischemic.
VFib precoce (<48 h) post-IM are prognostic mai
bun decat VFib tardiva (> 48 h).
Indicatii de implantare a unui defibrilator cardiac post-IM: 

1. disfunctie sistolica VS severa

2. supravietuitorii unei FV sau TV sustinute cu deteriorare
hemodinamica care survin la peste 24 - 48 h de la debutul
STEMI
Corticoterapia si AINS (exceptie aspirina) sunt medicamente
care trebuie evitate in pericardita acuta post-IM deoarece interfera
cu formarea cicatricei postinfarct.
Anevrismul VS post-IM apare cel mai frecvent ca urmare a
infarctelor anterioare
Angina de novo sau cu debut recent este o forma clinica de SCA
non-ST care evolueaza adesea spre IMA.
Criteriile de risc inalt in SCA non-STEMI sunt:

1. galopul ventricular
2. suflul sistolic de regurgitare mitrala
3. aritmii
4. insuficienta cardiaca
5. instabilitatea hemodinamica

Ecocardiografia este cea mai importanta investigatie imagistica

neinvaziva in SCA, fiind recomandata de rutina la toti pacientii

Coronarografia trebuie efectuata de urgenta in urmatoarele situatii: 

1. SCA non-ST cu risc inalt

2. angina recurenta si modificari dinamice ST-T sau troponine
crescute (in absenta modficarilor ECG)
3. dg dif neclar in pofida examinarilor imagistice neinvazive

Tinta tratamentului beta-blocant in SCA non-ST este disparitia

durerii si AV 50 - 60 bpm

Medicatia anticoagulanta impreuna cu terapia dubla

antiplachetara reprezinta prima linie de tratament
medicamentos in SCA non-ST.
 In SCA non-ST in care nu se
efectueaza PCI, fondaparinux este anticoagulantul de prima
alegere.

HTA
Privind HTA ca factor de risc, valoarea sistolica e mai
importanta decat cea diastolica.

HTA diastolica a varstei mijlocii adesea evolueaza

spre o forma HTA sistolica si diastolica
HTA sistolica a adultului tanar precede de multe ori
aparitia unei HTA diastolice la varsta medie

HTA sistolica izolata apare in: 

1. insuficienta aortica valvulara

2. tireotoxicoza
3. fistula arteriovenoasa
4. boala Paget
5. rigiditatea crescuta a aortei

Pentru tratamentul HTA la pacientii cu boala coronariana se

recomanda a mentine TA in jurul valorilor de 140/90 mm Hg

Dintre aritmiile supraventriculare, FiA este cea mai intalnita

la hipertensivi.

Dintre aritmiile ventriculare, extrasistolele ventriculare si TV

complexe sunt cele mai intalnite la hipertensivi.

in special cei cu HVS

BRC are 2 efecte principale asupra arterelor: 

 1. cresterea prevalentei aterosclerozei
2. remodelarea arteriala cu cresterea rigiditatii parietale

Terapii antihipertensive initiale:

 in general: dosa redusa de diuretic tiazidic

 tanar, rasa alba: IEC/ARB
 varstnic, rasa neagra: diuretic/CCB
 coronarieni: BB/sartani/IEC
 renali: IEC/sartani
 sarcina: metildopa/labetalol/CCB/diuretice

IC
Mecanismele fiziopatologice responsabile de insuficienta
cardiaca sunt activarea neuroendocrina si remodelarea cardiaca.

Diagnosticul de insuficienta cardiaca cronica necesita 3 criterii: 

1. Simptome tipice
2. Semne tipice
3. Dovada obiectiva a disfunctiei cardiace (eg. FE)

Simptomele tipice de ICC sunt: 

1. dispnee
2. scaderea capaacitatii de efort, oboseala la efort fizic

Semnele specifice la examenul cordului de ICC sunt: 

1. cardiomegalia
2. tahicardia
3. zgomotul de galop protodiastolic
4. suflurile cardiace
 La pacienti cu debut progresiv al simptomelor, valori ale NT-
proBNP sub 125 pg/ml si ale BNP sub 35 pg/ml exclud ICC.

HTA sistolica izolata apare in: 

1. insuficienta aortica valvulara

2. tireotoxicoza
3. fistula arteriovenoasa
4. boala Paget
5. rigiditatea crescuta a aortei

Cardiomiopatia indusa de episoade de ischemie silentioasa este

printre cele mai frecvente cauze de insuficienta cardiaca.

La pacienti cu debut progresiv al simptomelor, valori ale NT-

proBNP sub 125 pg/ml si ale BNP sub 35 pg/ml exclud ICC.

PCI fara a fi precedata de terapie fibrinolitica este strategia de

reperfuzie miocardica preferata.

Severitatea disfunctiei diastolice a VS, evaluata ecocardiografic,

poate fi de 3 grade (in ordinea cresterii severitatii): 

1. relaxare intarziata
2. pseudonormal
3. restrictive

Anumite clase de medicamente trebuie evitate in ICC: 

1. CCB non-DHP
2. AINS si S
3. anumite antiaritmice

Administrarea inhibitorilor de Gp IIa/IIb la pacientii cu STEMI se face

doar in cazul: 
 1. unui tromb masiv intracoronarian
2. flux coronarian lent/absent dupa deschiderea arterei
3. alte complicatii trombotice periprocedurale

ICD in ICC este indicat pentru preventia primara SI secundara

Socul cardiogen este caracterizat de: 

1. TAs < 90 mm Hg (sau scadere > 30 mm Hg fata de conditii

bazale)
2. Anurie/oligurie: < 20 ml/ora
3. Index cardiac </= 1,8 l/min/mp

Cea mai frecventa cauza a socului cardiogen este IMA

Clasificarea canadiana functionala a anginei pectorale se bazeaza

pe nivelul de efort la care apare angina

Criteriile de dg ale CMD sunt: 

1. DTDVS > 2.7 cm/mp

2. FE < 45%
3. Fractia de scurtare (FS) < 25%

In IM, recuperarea functiei miocardice depinde de durata

ischemiei

Insuf cardiaca dreapta este un semn tardiv in CMD si se asociaza

cu un prognostic prost.

Socul cardiogen se caracterizeaza prin cresterea presiunii din

capilarul pulmonar peste 18 mm Hg si de scadere a indexului
cardiac sub 2,2 l/min/mp.

Simptomul cel mai frecvent in CMH este dispneea

Prezenta TV nesustinute la examinarea Holter in CMH creste

riscul mortii subite
Beta-blocantele sunt medicamentele cele mai eficiente in
tratamentul ichemiei silentioase

Testarea de efort si monitorizarea Holter ECG sunt investigatii care

trebuie facute anual la pacientii cu CMH.

Insuficienta cardiaca apare daca peste 25% din miocardul VS este

infarctat.

In majoritatea cazurilor de CMH, moartea este subita si se

datoreaza tahiaritmiilor ventriculare.

2 grupe de medicamente sunt utilizate in CMH: 

1. BB
2. CCB (verapamil, diltiazem)

Arteriografia ca prima metoda de evaluare a bolii coronariene este

indicata la pacientii

1. supravietuitori ai unui episod de moarte subita

2. cu aritmii ventriculare maligne
3. cu boala coronariana cronica ce dezvolta insuficienta
cardiaca

Spre deosebire de pericardita constrictiva, socul apexian este

palpabil in CMR.

Mortalitatea cea mai mare o

au CMR din amiloidoza si hemocromatoza

evolutie rapid progresiva

Angina pectorala este prezenta la ~50% din pacientii dg cu boala

coronariana

Determinantii independenti ai supravietuirii fara infarct in angina

Prinzmetal sunt: 

1. CCBs
 2. Boala coronariana
3. Spasmul multicoronarian

CC I: pacientii pot face efort > 7 METs

La risc pentru ischemie silentioasa sunt pacientii cu antecedente

de IM si diabetici.

CC II: pacientii pot face efort > 5 METs, dar

la 7 METs prezinta angina

Afectiunile cardiace care intra in dg dif al anginei pectorale sunt: 

1. Pericardita si miopericardita acuta
2. SCA cu durere de durata scurta
3. Disectia de aorta toracica

Masurarea troponinelor in caz de suspiciune de STEMI se face: 

1. la prezentare
2. la 3-6 ore
3. la 12 ore

Scorul de calciu are valoare predictiva negativa inalta, motiv

pentru care se recomanda ca metoda de screening non-invaziv la
pacientii cu risc redus.

Testele scintigrafice de efort sunt recomandate

ca prima explorare la pacientii cu angina care: 

1. Au anomalii ECG de repaus semnificative 

2. Test ECG de efort neconcludent

nu prea inteleg cum ar putea fi prima explorare cand indicatiile sunt

rezultate anormale la alte explorari, dar #compendiu
Cele mai precoce modificari EKG care apar in ischemia
miocardica sunt: undele T care devin simetrice, inalte (hiperacute)

preced STE

Terapia antianginoasa de prima linie este: 

 Nitrati cu durata scurta

in asociere cu:

 BB sau CCB SAU
 BB + CCB

Terapia antianginoasa de a doua linie este: 

1. Ivabradina
2. Nitrati cu actiune lunga
3. Nicorandil 
4. Ranolazina
5. Trimetazidina

In primele 30 minute de la debutul unei ischemii miocardice

severe, modificarile morfopatologice sunt potential reversibile.

Revascularizarea coronariana vizeaza leziunile
vasculare critice = 

 > 70%
 > 50% pentru trunchiul coronarei stangi
  In reperfuzia miocardica, agentii fibrinolitici fibrin
specifici sunt agentii trombolitici preferati.

 ie. cei care NU sunt streptokinaza


Patogeneza anginei microvasculare este multifactoriala: 

1. Disfunctie endoteliala
2. Insulinorezistenta
3. Ischemia microvasculara
4. Control autonom anormal
5. Deficienta de estrogeni

Echivalentele anginoase se intalnesc mai frecvent la femei si

la varstnici.

Angina microvasculara este mai frecventa la femei si tineri

Beta-blocantele sunt cea mai eficienta terapie pentru ischemia

microvasculara.
Ce alte tratamente sunt eficiente?

 IEC
 Estrogen
 Nitrati
 Nicorandil
 Trimetazidina

Daca ECG initiala este nondiagnostica pt STEMI dar pacientul

se mentine simptomatic, este necesara monitorizarea ECG
continua sau repetarea ECG la 15-30 min.

Coronarografia este o investigatie obligatorie in angina
microvasculara

Afectiunile psihice care intra in dg dif al anginei pectorale sunt: 

1. Anxietatea, atacurile de panice

 2. Hiperventilatia
3. Depresia
4. Tulburari somatiforme

Mecanismul ischemiei silentioase rezulta probabil

din sensibilitatea scazuta la stimuli durerosi si disfunctia
microvasculara.

In angina varianta (Prinzmetal), spasmul coronarian este

localizat la nivelul unei artere coronare epicardice
mari, determinand ischemie critica, transmurala

Masurarea CK-MB in caz de suspiciune de STEMI se face: 

1. la prezentare
2. la 6-9 ore
3. daca nivelul nu e dg dar suspiciunea clinica e mare: intre 12
- 24 ore

Capacitatea de efort a pacientilor cu angina

vasospastica este pastrata

In cazuri severe, angina vasospastica poate fi asociata cu: 

1. Aritmii ventriculare maligne
2. BAV

Tipul de aritmie care poate aparea in angina vasospastica depinde

de vasul implicat:

 cand spasmul e pe coronara dreapta => blocuri

 cand spasmul e pe IVA => TV

Testul ECG de efort are valoare limitata in dg anginei vasospastice

Spasmul focal in angina vasospastica apare mai frecvent in primul
cm al unei obstructii coronariene si mai ales pe coronara dreapta

TV nesustinuta (< 30 sec)  si ritmul idioventricular

accelerat sunt aritmii care survin in cursul unui STEMI care nu
prezic aparitia VFib precoce si nu necesita tratament antiaritmic
profilactic

Testarea de efort si monitorizarea Holter ECG sunt investigatii care

trebuie facute anual la pacientii cu CMH.

IRM cardiac este rar utilizat in SCA, de obicei fiind util doar in cazurile
care necesita dg dif cu miocarditele

La RX pulmonara, semne utile in identificarea pacientilor cu STEMI

cu risc crescut sunt: 

1. Gradul congestiei venoase pulmonare

2. Dimensiunea cordului stang

Criteriile coronarografice de risc inalt in SCA non-ST sunt: 

1. Afectare multivasculara
2. Tromb intracoronarian

Tipul de aritmie care poate aparea in angina vasospastica depinde

de vasul implicat:

 cand spasmul e pe coronara dreapta => blocuri

 cand spasmul e pe IVA => TV

Conform clasificarii Topol a claselor de risc in SCA non-ST,

prezenta accentuarii simptomelor ischemice in ultimele 24
h incadreaza pacientul in clasa de risc crescut

Angina microvasculara este mai frecventa la femei si tineri

Conform clasificarii Topol a claselor de risc in SCA non-ST,
prezenta EPA incadreaza pacientul in clasa de risc crescut

In SCA non-ST in care nu se

efectueaza PCI, fondaparinux este anticoagulantul de prima
alegere.

Conform clasificarii Topol a claselor de risc in SCA non-ST,

prezenta galopului sau ralurilor noi/agravate incadreaza pacientul
in clasa de risc crescut

Care e semnificatia hipoTN in STEMI?

nu semnifica neaparat soc cardiogen, poate fi TA sistolica < 90

mm Hg tranzitorie

Patogeneza anginei microvasculare este multifactoriala: 

1. Disfunctie endoteliala
2. Insulinorezistenta
3. Ischemia microvasculara
4. Control autonom anormal
5. Deficienta de estrogeni

Frecatura pericardica poate sa apara la pacienti

cu infarcte transmurale intinse

Ecocardiografia este utila in STEMI in urmatoarele situatii: 

1. DD al durerii toracice sau dispneei in absenta tabloului

clinic/ECG dg de STEMI
2. BRS de durata neprecizata
3. Evidentierea complicatiilor

CCBs DHP sunt indicati in SCA non-ST la pacientii care raman

simptomatici sub nitrati si BB
 CCBs non-DHP sunt indicati in SCA non-ST la pacientii care au
CI la BB

La pacientii cu SCA non-ST care au istoric de hemoragie

GI sau FR pentru sangerare se recomanda utilizarea in combinatie
cu tratamentul antiplachetar dual a unui IPP, altul
decat omeprazol (se prefera pantoprazol/esomeprazol).

posibila interactiune cu clopidogrel

Coronarografia precoce de rutina trebuie efectuata tuturor

pacientilor cu STEMI trombolizati in curs de 3-24 ore de
la tromboliza, pentru a reduce riscul de reinfarctizare si ischemie
recurenta

 chiar si la cei cu tromboliza de succes

 in lipsa CI

Clopidogrel:

 inhibitor ireversibil al P2Y12
 intra in actiune in 2-4 ore
 efectul dureaza 3-10 zile
 necesita oprirea inaintea unei interv chirurgicale cu minim 5
zile

Prasugrel fata de clopidogrel:

 superior asupra evenimentelor CV majore
 risc crescut de sangerari majore

Prasugrel este indicat in SCA non-ST pacientilor: 

1. Fara risc hemoragic major

2. Fara AVC/AIT in antecedente
3. < 75 ani
  care sunt supusi unei strategii invasive


 Cele mai multe dovezi sustin utilizarea atorvastatinei in doza 80
mg/zi ca terapie hipolipemianta la pacientii cu STEMI, daca e
bine tolerate

In lipsa tratamentului interventional, reprezinta prima linie de

tratament medicamentos in SCA non-ST: 

1. Medicatia anticoagulanta
2. Tratamentul antiplachetar dual (aspirina + inhibitor P2Y12)

In SCA non-ST, la cei care primesc heparina nefractionata,

aPTT trebuie mentinut intre 50-70 secunde

Poate fi enoxaparina utilizata in insuficienta renala?

Da, in doza zilnica unica (0,75-1 mg/kg s.c. in functie de varsta)

Ventilatia cu presiune pozitiva se administreaza pacientilor

cu STEMI cu EPA refractar

In SCA non-ST, coronarografia de mare urgenta (ie < 2 ore) este

recomandata la pacientii cu:

1. Angina refractara
2. Insuf ventric stanga acuta
3. Instabilitate HD
4. Aritmii ventric maligne

Riscul de AVC si boala coronariana este prezent la

valori TA de > 115/75

Predictia TA medii este mai degraba in relatie cu AVC

Angiotensina II actioneaza asupra receptorilor AT1 si

determina cresterea TA prin:
 1. Vasoconstrictia vaselor de rezistenta
2. Stimularea resorbtiei tubulare de Na+
3. Actiune asupra SNC

La eco Doppler carotidiana, indicele de raport grosime

intima-medie > 0,9 este patologic

In CMH, FE VS este crescuta

Cresterea creatininei serice > 1,3 - 1,5 mg/dl la barbati si >1,2

- 1,4 mg/dl la femei este o marca a afectarii subclinice de
organ in HTA.

Post-IM, cresterea rigiditatii peretelui VS in diastola apare precoce

chiar si in IM mici

HVS la eco sau EKG este o marca a afectarii subclinice de

organ in HTA.

Creatinina serica > 1,5 mg/dl la barbati si > 1,4

mg/dl la femei este semn al afectarii clinice (boala) de organ
tinta in HTA

Pericardita acuta post-STEMI se trateaza cu: 

1. Aspirina
2. Paracetamol
3. Colchicina

se evita corticoterapia si AINS

Proteinuria > 300 mg/24 h este semn al afectarii clinice (boala) de

organ tinta in HTA

Indexul glezna-brat prezice AVC mai acurat decat BCI
adica mai murdar?
Beneficiul tratamentului HTA este superior la
pacientii varstnici fata de cei tineri

din cauza riscului CV suplimentar

Complicatiile cele mai importante ale anginei vasospastice sunt: 

1. IMA
2. Aritmii ventriculare
3. BAV

Nebivololul este cel mai selectiv B1-blocant si are

efecte vasodilatatoare si antioxidante prin eliberarea de oxid nitric.

Terapia antianginoasa de prima linie este: 

 Nitrati cu durata scurta

in asociere cu:

 BB sau CCB SAU
 BB + CCB

Morfina iv se administreaza pacientilor in clasa Killip 3 (EPA)

Pentru HTA din displazia fibromusculara, procedeul preferat si

eficient este angioplastia percutana cu balon; rareori este
necesara si implantarea unui stent 

Denervarea renala este indicata pacientilor cu HTA esentiala care:

1. Au TAs > 160 mm Hg (sau >/= 150 mm Hg + DZ)

2. Au aplicat modificari ale stilului de viata
3. Utilizeaza >/= 3 clase de antihipertensive
4. Au RFG >/= 45 ml/min/1,73 mp

Denervarea renala nu este indicata pacientilor cu: 

1. HTA secundara
2. Pseudorezistenta la tratament
 3. Artere renale polare/accesorii
4. Stenoza de a. renala
5. Antecedente de revascularizare renala

La pacienti cu debut acut sau agravare a simptomelor, valori

ale NT-proBNP sub 300 pg/ml si ale BNP sub 100
pg/ml exclud IC.

Bivalirudina este un medicament recomandat pacientilor

cu SCA non-ST ca alternativa la HNF + inhibitori
GpIIb/IIIa care urmeaza o strategie invaziva precoce si
prezinta risc crescut de sangerare

Pentru HTA din displazia fibromusculara, procedeul preferat si

eficient este angioplastia percutana cu balon; rareori este
necesara si implantarea unui stent 

IECA sunt medicamente recomandate in ICC impreuna

cu BB la toti pacientii cu FE </=40% pentru reducerea
riscului de spitalizare pentru IC si deces prematur

CI pentru IECA sunt: 

1. Istoric de angioedem
2. Stenoza bilaterala de a. renala
3. Hiperpotasemia >/= 5 mmol/l
4. Creatinina serica >/= 2,5 mg/dl