Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mişcarea oscilatorie imprimată unor particule ale unui mediu elastic se propagă din
aproape în aproape în toate punctele sale, iar procesul de propagare a oscilaţiei poartă
numele de undă.
Undele sonore sunt longitudinale deci oscilatiile particulelor au loc pe aceasi directive pe
care se propaga energia (unda).
Undele sonore sunt caracterizate de marimi fizice specific oricarui tip de unda cum ar fi:-
viteza de propagare,perioada de frecventa,lungimea de unda,amplitudinea, den-sitatea de
energie etc.
Undele din domeniul audibil sunt obtinute prin producerea de oscilatii in coadre
membrane intinse etc.In functie de caracteristicile emitatorulu(lungime ,tensiune)se pot
obtine sunete cu frecvente si compozitii armonice diferite.
Sunetele simple emise de corzile vocale sunt transformate in sunete articulate , mult mai
complexe ,cu ajutorul cavitatilor rezonante (toracele,cavitateta bucala,laringe ,faringe
,cavitatea nazala si chiar cutia craniana-cu rol de element de legatura inversa). Aceste cavitati
isi modifica proprietatile prin intermediul limbii buzelor palatului moale etc actionate de sute
de muschi.Intregul process fiind coordonat de o zona situata intr-una din emiferele
creierului(de regula stanga pentru dreptaci si dreapta pentru stangaci).
Infrasunetele sunt generate atat in cazul unor fen natural :vantul,eruptiile vulcanice,
cutremurele, avalansele, cat si in cazul functionarii unor aparate construite de om :
compresoare,ventilatoare…La intensitati mari peste 140db pot produce anxietate, greata,
perturbatii ale echilibrului si simtului de orientare .
Vibraţiile sonore cu frecvenţa cuprinsă între 0 şi 20 Hz nu sunt percepute de urechea
omenească şi se numesc infrasunete.
Ultrasunetele sunt produse de catre unele animale cum ar fi liliecii sau delfinii si utilizate
pentru orientare sau comunicare.In practica ultrasunetele au numeroase utilizari .In
medicina ultrasunetele sunt utilizate in scop de diagnostic (ecografie ,ecografie Doppler)sau
tratament prin incalzirea unor tesuturi ,masaje in profunzime sau distrugerea calculilor.
Sunetul reflectat perceput distinct de sunetul direct se numeste ecou (fen folosit in
ecografie ) iar daca sunetul reflectat pare sa prelungeasca sunetul direct se produce fen.
numit reverberatie.
In practica relfexia poate fi folosita pentru masurarea distantelor iar in medicina pentru
obtinerea imaginilor organelor interne in ecografie.
4.Efectul Doppler –apare atunci cand sursa de unda se deplaseaza fata de observatory sau
observatorul fata de sursa.Apare si in cazul reflexiei undelor pe un obiect in miscare.dat fen
dopler frecventa sunetului provenit de la sursa care se apropie pare mai mare decat
frecventa reala iar a sunetului provenit de la sursa care se indeparteaza pare mai mica decat
frecventa reala.
Fenomenul este folosit in det vitezei de deplasare a vehiculelor iar in medicina in ecografia
Doppler.
5.Difractia undelor sonore –consta in ocolirea obstacolelor atunci cand dimensiunea lor este
comparabila cu lungimea de unda a undei sonore.Acest fenomen face posibila receptionarea
undelor chiar si atunci cand intre sursa sunetelor si receptor se gasesc obstacolelor.
Vibratiile mecanice ale mediului inconjurator care au frecvente cuprinse intre 16-20
000Hz.produc in analizatorul auditiv senzatia de sunet.
Sistemul auditiv are rolul de a prelua din aer variaţiile de presiune(undele sonore) şi de a le
transmite sistemului nervos central.
Conform impartirii clasice analizatorul auditiv analizatorul auditiv consta din 2 sisteme
principale: -system auditiv periferic asigura, -sistem auditiv central. System auditiv periferic
asigura 3 functii principale: