Liceul teologic Baptist Emanuel,

Cluj-Napoca

Geografie
Clasa a XI-a

Profesor: Daniela Dragan Realizator: Bako Gabor

Ianuarie 2010
 A. Tipurile de medii geografice
Mediul geografic (mediu umanizat) – geosistem – mediu terestru
- spaţiul de convergenţă şi interferenţă, în care se întrepătrunde litosfera, atmosfera, hidrosfera, biosfera,
pedosfera şi antroposfera.
- cuprinde: relieful, clima, apele, plantele şi animalele, solul şi omul cu activităţile specifice
- caracterizat prin organizare, structură şi funcţionare
- strat continuu, formă sferoidală, limită inferioară: astenosfera, limită superioară: partea superioară a
troposferei
- sistem deschis – este influenţat de atracţia terestră şi cu precădere de Soare şi Lună
- mediile geografice se diferenţiază în raport cu un element dominant (relief, climă, vegetaţie, ape)
- clima este dominantă limitelor comportamentului specific fiecărui mediu
- vegetaţia – cea mai sensibilă a mediului, vizibilă şi conferă acestuia omogenitate
- regimul caloric al mediului este condiţionat de circulaţia generală a Soarelui
- distribuţia cantităţii de energie calorică, în latitudine – impusă de forma şi mişcările Pământului.
1. Zona caldă
- 0o – 30 o latitudine
- diversitate climatică şi biotică
- cuprinde: pădurile ecuatoriale, pădurile musonice, savana, stepa şi deşerturile tropicale
1.1. Pădurile ecuatoriale
- Bazinul Amazonului (America de Sud), Bazinul Congo (Africa), arhipeleagul Indonezian, peninsula
Malaca (Asia)
- căldură + umeazală mare tot timpul anului
- TMA 25 oC – 30 oC
- pp: 2000 mm/an
- nu există presiune atmosferică => nu există vânturi
- soluri sărace, nefertile (LATERITE)
- vegetaţie etajată (palmieri de ulei şi zahăr, mahonul, arborele de cauciuc, arborele de cacao)
- fauna: insecte, reptile, mamifere
- impact antropic: incendieri şi defrişări
1.2. Pădurile musonice
- Asia de Sud şi Sud-Est
- temp.: > 20 o C
- pp bogate vara – anotimp ploios
- vânt: muson cu caracter periodic
- păduri mai luminoase, deschise, arbori 35 m maxim
- în anotimp secetos cad frunzele
- vegetaţie: abanos, arbore de tec, palmieri
- impact antropic: defrişări, incendieri
- densitatea populaţiei este mare şi nevoi urgente (resurse, terenuri)
1.3. Savana
- Africa, America de Sud, India, Australia
- 2 sezoane: ploios (pp bogate)/secetos (secetă foarte mare)
- temp.: > 20 o C
- vântul: alizee
- vegetaţie: ierburi şi arbori înalte, acacia, baobab
- faună: girafa, leu, maimuţă, leopard
- impact antropic: defrişări şi incendieri, creşterea animalelor
1.4. Stepa tropicală şi deşertul tropical
a. Stepa
- localizare: Africa de Sud
- climat arid, căldură mare
- pp < 250 mm/an
- vântul: alizee
- vegetaţie: ierburi xerofite
- faună: rozătoare
- impact antropic: incendieri, exploatări de resurse (hidrocarburi, minereuri)
b. Deşerturile
- deş Atacama (America de Sud), Namib (Africa), marele deş Australian, pod Mexic, deş Sahara, deş
Arabiei, Thart (India)
- temp: ziua: +70 o C, noaptea: -10 o C
- pp. < 200 mm/an
- vânturi: alizee (Africa)
- vegetaţie: cactuşi, plante fără frunze ci ţepi – rădăcini adânci
- faună: insecte, reptile
- impact antropic: agricultură în oaze, cultivarea curmalului, exploatare de cărbuni, petrol, fosfaţi
2. Zona temperată
- 30o – 60 o latitudine
- diversitate structurală şi funcţională, nivel ridicat de antropizare
2.1. Mediteraneean
- climat subtropical
- M. Mediterană, California, Chile, S Africii, SV Australiei
- influenţă musonică: SE Americii de Nord, SE Chinei, E Australiei
- vara: cald şi uscat – iarna: blând şi umed
- invazii de aer tropical => necesitatea irigaţiilor
- vegetaţie: arbori veşnic verzi / arbori cu frunze căzătoare, tufărişuri dense şi ierburi, măslini, citrice, culturi
de cereale, dafin, rozmarin
- impact antropic: despăduriri, defrişări
- sol: culoare roşie – terra rosa – nu sunt fertile
2.2. Pădurile Mixte
- arii temperat-umede, moderat-continentale
- Europa de Vest şi Centrală, V şi E Americii de Nord, Japonia, N Chinei, S Islandei, V Scandinaviei
- păduri cu frunze căzătoare, stejar, carpen, frasin, alun, măceş
- frunze late – cad toamna – se formează litiera – humus – culoare neagră, fertilitate ridicată
- fauna: păsări, reptile, mamifere, cerb, mistreţ
2.3. Stepa şi deşerturile
- vegetaţie stepică
- păstorit excesiv => degradarea solului
- climat arid şi semiarid; vara – caldă cu evaporaţii intense; iarna – rece, relativ incomodă
- vânt violent şi incărcat de praf
a. Stepa
- V, N M. Negre, Asia Centrală, N M. Caspică, S Lacului Baikal
- prerie – Munţii Stâncoşi
- pampas – Argentina
- pp < 400 mm/an
- temp 25o – 30o C
- impact antropic: deşertificarea
- vegetaţie: plante ierboase, mici pâlcuri de pădure sau de arbuşti
b. Deşert
- Asia Centrală: Gobi, Kazalkâm, Karakum, Takla Makan
- America de Nord: Nevada, Utah
- pp < 200 mm/an
- vegetaţie: săracă, smocuri de iarbă, saxaulul
- fauna: rozătoare, iepurele de deşert, vulpea, lupul, cămilă, găinuşa, şopârlele
3. Zona rece
- 60o – 90 o latitudine
- diversitate structurală şi funcţională naturală redusă
- până la 70 oC vegetaţia este elementul dominant după care gheţuri veşnice
3.1. Păduri de conifere = taigaua (Asia)
- America de Nord, Europa, Asia, fâşie îngustă în America de Sud
- 55o – 65 o latitudine N şi S
- iarnă lungă
- temp medie: -40 oC, minim absolută: -78 oC – Oimeakov (Siberia)
- vara scurtă (0 o– 20 oC)
- vegetaţie: molid brad, pin, zada, larice, mesteacăn, plop
- faună: ren, păsări, urs, cerb, râs
- sol: nefertile = PERMAFROST
- impact antropic: defrişări şi despăduriri
3.2. Tundra
- 65o – 70 o latitudine
- America de Nord, Arhipeleagul Nord-Canadian, Europa, Asia, insule în extremitate sudică
- iarnă lungă
- TMA: negativ
- vara scurtă (max +10 oC)
- vânt puternic => nu se dezvoltă vegetaţia arborescentă
- vegetaţie: ierburi, muşchi, licheni, tufişuri
- fauna: rozătoare, mamifere
- sol: nefertile, cenuşii sau albăstrii
- impact antropic: pescuitul, vânătorea, creşterea renilor
3.3. Calota glaciară
- 70o – 90 o latitudine
- Antarctica, Groenlanda
- temp scăzută (-90 oC – Vostov – Antarctica)
- frig permanent => calote glaciare pe ape şi pe uscat
- faună: pinguini, urşi, balene
3.4. Munţi înalţi
- caracteristic m-ţilor care depăşesc 2000m altit.
- temp scade, pp creşte cu înălţimea
- m-ţii care depăşesc 3000 m altit au un mediu ostil – Mţii Himalaya
- cu creşterea înăţimii se reduce impactul antropic
- aşezări: Bogota – Columbia – peste 3500 m, pod Tibet peste 5000m
- Munţi de pe Terra: lanţul munţilor Apenini (Italia), Pirinei (graniţa Spaniei cu Franţa), Alpi (Franţa,
Elveţia, Austria, N. Italiei) Scandinaviei (Norvegia, Suedia), Anzi (America de Sud – Argentina, Bolivia),
Kenya (Kenya), Kilimanjaro (Tanzania), Carpaţi.
3.5. Oceanul Planetar
- totalitatea Oc. de pe Terra
- insule:
a) continentală
b) vulcanică
c) caroligenă
 B. Tipuri de peisaje geografice
Peisajul = partea vizibilă şi omogenă a mediului caracterizată printrun element dominant care poate
fi: clima, relieful, apa, activităţile antropice.
1. Peisaje gf. a căror el. dominant este relieful
- cuprinde: culmi montane, văi, depresiuni, podişuri interne
- se exprimă prin altitudine, fragmentare, înclinare
1.1. Munţi
- 28 % din suprafaţa uscatului
- 90 % - sitemele: alpino-himalayano-indonezian, circumpacific – s-au format prin încreţirea scoarţei
terestre
- orogenul reprezintă zone de pe Terra în care au avut loc mişcări de încreţire a scoarţei terestre, cuprinde 2
etape: geosinclinal (groapă în ocean în care se acumulează sedimente), orogen (din cauza presiunii plăcilor
tectonice sedimentele se cutează – se încreţesc; suferă un proces de înălţare)
- 8872 m – Vf. Everest
- 5600 m – M. Caucaz
1.2. Dealurile
- 8 % din suprafaţa uscatului
- formă de relief pozitivă
- 300 – 1000m
- versanţi variat înclinaţi
1.3. Podişuri şi câmpii
- netede
- întinderi variate
- interior/exterior sistemului muntos
a. Podişurile
- 18 % din suprafaţa uscatului
- Pod. Tibet (4800m altit.), Pamir (4000m), Iranian (1300m), Bolivinian (3800m)
b. Câmpiile
- 36 % din suprafaţa uscatului
- neted, altit. mici
Pe întinderi mici există peisaje geografice al căror elemet dominant este fie relieful vulcanic, fie
relieful deşertic, fie relieful carstic, fie relieful litoral, fie relieful dezvoltat etc.
2. Peisaje gf al căror element dominant este vegetaţia
- 25 % din suprafaţa uscatului
- peisaje forestiere: America Latină (27 %), Siberia (15%), Africa (15%), Asia (13%), America de Nord
(13%)
3. Peisaje gf al căror element dominant este apa
- peisaj lacustru, maritim, oceanic
- mişcări provocate de presiune şi temperatură, de forţe de atracţia a Soarelui şi a Lunii
4. Peisaj rural
- se repr., în spaţiu, prin fizionomia aşezărilor, industrie slab sau deloc dezvoltată
- vetre, moşii cu terenuri agricole
- cultura cerealelor, pomicole, viticole, păşunilor, fânaţelor
5. Peisaj urban
- se distinge prin, aspectul construcţiilor, prin profil înalt, mediu sau jos
- reţea stradală, infrastructură complexă
- complex, datorită integrării diferitelor activităţi, marcate prin industrie, căi de comunicaţie, comerţ, servicii
etc.

Succes!