În această lucrare putem spune că în una din problemele , în teoria economică este problema

proprietăţii. Proprietatea asupra mijloacelor de producţie determină în mîinile cui se află atît
puterea economică , cît şi cea politică în societate.
În categoria economică, proprietatea reprezintă un ansamblu de relţii dintre oameni în legătură
cu însuşirea bunurilor existente în societate, relaţii guvernate de norme sociale, specifice diferitor
perioade istorice. Categoria de proprietate, poate fi examinată în trei aspecte: juridic, economic şi
filozofic.
În aspect juridic, proprietatea reprezintă un bun economic, ce aparţine cuiva şi care se exprimă în
trei forme de drept:
-dreptul de a poseda bunurile, care constă în stăpînirea afectivă a bunurilor;
-dreptul de a folosi bunurile, care constă în determinarea destinului bunurilor;
În aspectul economic, proprietatea reprezintă relaţii economice de gospodărie, care apar între
oameni în procesul de producţie şi care includ următoarele elemente:
-relaţii de folosire economică a mijloacelor materiale, care apar în condiţiile, cînd proprietarul
mijloacelor de producţie personal nu se ocupă cu utilizarea lor, ci transmite dreptul de utilizare a
acestora altor persoane (ex:relaţii de arendă, relaţii de concesiune);
-relaţiile de realizare economică a proprietăţii, care au loc numai în cazul dacă aduce
proprietarului un anumit nivel în formă de profit, de dobîndă, de rentă.
În aspect filozofic, proprietate reprezintă relaţiile , în care omul se implică şi se realizeasă ca
fiinţă totală, iar individul îşi manifestă responsabilitatea prin proprietatea, pe care o posedă şi pe
care integrează social prin folosire eficientă.
Proprietatea exprimă unitatea dintre subiectul şi obiectul ei. Subiecţii la proprietate sunt
personale care deţin anumite bunuri în proprietatea lor exclusivă şi care îşi exercită direct şi
nemijlocit drepturile asupra acestora. În calitate de subiecţii pot fi (persoanele fizice, juridice,
statul şi organizaţiile Internaţionale). Obiectul la proprietate se formează bunurile în jurul cărora
se creează relaţii de proprietate. Ca obiecte pot fi (pământul, clădirile, utilajul, banii, hîrtie de
valoare etc).
Dreptul de proprietate apare pe următoarele căi:
-pe baza activităţii de muncă şi de producţie ;
-pe calea moştenirii;
-pe calea restabilirii dreptului de proprietate;
-pe alte căi care nu contravin legislaţiei în viiigoare.
Relaţiile de proprietate pot funcţiona normal numai în condiţiile unui stat democratic întemeiat
pe relaţiile de drept, stat care apără toate formele de proprietate. În ţările economiei de piaţă sînt
caracteristici trei tipuri de proprietate: privată, publică, mixtă.

Rolul Proprietăţii şi Dreptului de proprietate

1. proprietatea privată se manifestă în următoarele forme:

-Proprietatea particulară prezentată de micii producători( godpodării ţărăneşti, meşteşugurile,
întreprinderi mărunte comerciale, unităţi familiale ce prestează servicii);
-întemeiată pe utilizarea muncii străine, pe angajarea salariaţilor;
 -asociativă(societăţile pe acţiuni, corporaţiile, cooperativele etc);
Avantajele Dezavantajele
 ea asigură autonomie deplină unităţilor  Ea conţine tendinţe de concentrare a
economice. producţiei şi formarea monopolului.
 Generează concurenţa reală între agenţii  Contribuie la polarizarea societăţii în
economici. bogaţi şi săraci.
 Stimulează libera unitativă în crearea şi  Provoacă stări de nesiguranţă în rîndurile
dezvoltarea întreprinderilor. proprietăţilor mărunţi în lupta de
 Asigură o cointeresare şi o motivaţie concurenţă.
superioară în muncă şi în economisire.
 Ea permite o mai bună adaptare a
activităţii economice la nevoile pieţei.
 Ea constituie fundamentul libertăţilor
individului şi ale democraţiei
economice.
Aceste laturi negative pot fi minimizate prin intervenţia statului în activităţile economice.
2.Proprietate publică reprezintă că o parte considerabilă de bunuri se află în proprietatea
statului şi diferitor administraţii publice locale.
Avantajele Dezavantajele
 Ea permite organizarea unor activităţi  Nu stimulează sufficient iniţiativa
cu riscuri mari pe care agenţii privaţi nu lucrătorului şi a interesului economice
le pot suporta. personale
 Cuprinde unele domenii de acivitate  Admite nerentabilitatea unor
care presupun investiţii mari de capital. întreprinderi fiind susţinute prin
 Asigură satisfacerea multor nevoi subvenţii din bugetul de stat.
sociale.  Duce în unele cazuri la frînarea
 Oferă o stabilitate mai durabilă a concurenţei şi aplicarea preţurilor de
locurilor de muncă. monopol.
 Favorizează elemente de birocratism.
3.Proprietate mixtă reprezintă combinare dintre proprietate privată şi proprietate
publică ce se manifestă în următoarele forme :
-proprietatea mixtă –cu participarea capitalului naţional public şi privat.
-proprietatea mixtă- cu participarea capitalului privat naţional şi străin.
În Republica Moldova structura proprietăţii în unul 2002 a fost următoarea:
 Proprietatea privată- 93,4%
 Proprietate publică-3,8%
 Proprietate mixtă fără participarea capitalului străin-0.5%
 Proprietate mixtă cu participarea capitalului străin-1.4%
 Proprietatea străină-0.9%

Problemele proprietății private în Republica Moldova

DREPTUL DE PROPRIETATE
Drepturile pe care au oamenii asupra bunurilor se numesc drepturi de proprietate. Iar posesorul
unui bun are puterea de a interzice altora să-l utilizeze. De aceea, drepturile de proprietate
implică întotdeauna relații între oameni, fiecare fiind obligat să respecte posesia celorlalți.
Proprietarii au drept de control asupra bunurilor pe care el posedă, cît și drepturi asupra
veniturilor pe care le adduce bunul respective. Aceasta înseamnă că ei le pot folosi sau înstrăina
după cum doresc.
Dreptul de proprietate este un aparat de lege, care pedepsește încălcarea lui. Astfel se întîmplă în
caz de furt, tâlhărie sau abuz în administrarea unor bunuri. Bunurile furate sunt adeseori vândute.
Pentru cumpărători există riscul ca bunurile să le fie confiscate spre a fi restituite proprietarilor
de drept.
După el de al doilea Război Mondial, în țările din Europa Centrală și de Est care au intrat în sfera
de influență a fostei URSS, a fost desființată, în cea mai mare parte, proprietatea private, prin
naționalizarea caselor, terenurilor, întreprinderilor, încălcîndu-se dreptul de proprietate.
Deci, pentru a răspunde la următoarele întrebări referitoare la ce, cât și pentru cine să producă,
oamenii s-au orientat după indiciile pe care le oferă piața. Pe piața, producătorii oferă spre
vînzare produsele realizate. Producătorii sunt interesați să-și vândă marfa la preț cît mai bun.
Dacă prețul este prea mare, nu vor avea cumpărători, iar dacă prețul este prea mic, vor fi în
pierdere. Ei trebuie să stabilească și cît trebuie să producă, în funcție de încasările realizate,
pentru a obține câștigul maxim posibil. Dar, pentru a decide în legătură cu toate aceste problem,
producătorii ttrebuie să fie proprietary, să dispună de bunurile pe care le folosesc pentru a
produce cee ace vând.
La baza economiei de piață se află proprietatea private, care îi dă invidului dreptul de a iniția în
afaceri, de a organiza după cum crede că este mai bine, de a angaja lucrători care seă folosească
bunurile sale în activități economice și de a-și însuși câștigul realizat.
După anul 1989 s-a trecut la crearea unui system economic de piață, capabil să satisfacă
trebuințele oamenilor. Principala problem în cadrul acestui process este privatizarea, adică
trecerea întreprinderilor din proprietatea statului în proprietatea particular. Tot începînd și
procesul de restituire a pămînturilor, locuințielor etc. persoanelor expropriate abuziv în timpul
regimurilor comuniste.
Dreptul de proprietate private rămîne a fi, cea mai dicutată instituție a dreptului civil, reeșind din
etapele istoriei sale de dezvoltare considerabile. În Republica Moldova, care trece prin etapele de
aderare la Uniune Europeană, spiritual timpului este agitat de chestiunea proprietății. Acest lucru
este de de înțeles, deoarece în ultimele secole atitudinea față de proprietate și de existența sa, ca
fenomen și ca instituție, s-a schimbat radical.Astfel, noile cerințe ale dezvoltării sociale explică
interesul sporit de proprietate private.

Legii despre dreptul de proprietate în economia națională

DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA PĂMÎNTULUI

Apărarea propriilor drepturi și interese din diverse sfere ale vieții rămîne o problemă pentru
cetățeni. Conform atricolului 46 din Constituția Republicii Moldova dreptul la proprietate
privată, precum și crearea alianţele asupra statului sînt garantate. Nimeni nu poate fi expropriat
decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă
despăgubire. În Republica Moldova problemele legate de dreptul de proprietate asupra
pămîntului sînt actuale. În conformitate cu art.315 Cod civil al Republicii Moldova, proprietarul
are drept de posesiune, de folosinţă și de dispoziţie asupra bunului. Dreptul de proprietate este
perpetuu. Dreptul de folosinţă include și libertatea persoanei de a nu folosi bunul. Legea
stabilește și prevede în mod aparte particularitățile dreptului de folosință a terenurilor agricole.
Proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă.Noținea ”pămînt”are mai multe sensuri: teritoriu
al statului, planetă, resurs natural și altele. Din punct de vedere juridic, pămîntul prezintă interes
sub două aspecte: economic și ecologic. Importanța economică a pămîntului constă în faptul că
pămîntul este o condiție necesară a activității umane, factor material al procesului de muncă,
pricipalul mijloc de producție în agricultură și silvicultură, de asemenea pămîntul este suprafața,
baza teritorială pentru plasarea și dezvoltarea tuturor ramurilor economiei și orașelor, etc.
Astfel din punct de vedere juridic pămîntul poate fi obiect la diferitor drepturi –de proprietate, de
folosință, arendă și altele, iar din altă perspectivă – drept obiect al dreptului la protecția mediului.
1Art. 315 al. (5) Codul civil al Republicii Moldova. cale respectivă, cu participarea părţilor
interesate, adoptă o hotărîre privitoare la eliberarea de compensaţie deţinătorilor pentru
cheltuielile legate de ameliorarea terenurilor sau de repararea de către aceștia a daunelor
pricinuite de ei prin folosirea lor neraţională. Plata pentru folosirea terenului şi înlesnirile la
încasarea acestei plăţi Plata pentru folosirea terenului se încasează anual sub formă de impozit
funciar sau plată de arendă, stabilite în dependenţă de calitatea și amplasarea terenului pe baza
documentelor de evaluare funciară. Impozitul funciar și înlesnirile la plata impozitului funciar
sînt stabilite în Codul fiscal al Republicii Moldova.
Grădini şi loturi pentru legumicultură
Terenurile atribuite în proprietate ca loturi de lîngă casă, în conformitate cu legislaţia, amplasate
în extravilanul satului (comunei) sau orașului, se consideră grădini. Terenurile atribuite în
proprietate ca loturi de pe lîngă casă (grădini), amplasate adiacent hotarelor intravilanului, se
includ în hotarele intravilanului localităţii, se consideră terenuri destinate construcţiilor și
se utilizează pentru construcţii locative, cu condiţia includerii acestora în planul urbanistic
general al localităţii.Cetăţenilor care nu au terenuri pentru grădină li se pot atribui loturi pentru
legumicultură. Loturile pentru legumicultură se distribuie cetăţenilor în folosinţă provizorie de
către autorităţile administraţiei publice locale din terenurile de rezervă. Pe aceste loturi se
interzice să se construiască clădiri capitale și să se cultive plante multianuale. În caz de
necesitate, se pot face construcţii provizorii de folosinţă personală pentru păstrarea inventarului
legumicol și pentru alte scopuri gospodărești. La stingerea dreptului de beneficiere asupra
terenului, beneficiarii demolează construcţiile provizorii pe contul propriu. Mărimea lotului o
stabilesc autorităţile administraţiei publice locale în dependenţă de condiţiile concrete.
Arendarea terenurilor
În condiţii de arendă terenurile se atribuie persoanelor fizice și juridice din Republica Moldova,
din alte state, precum și organizaţiilor și asociaţiilor internaţionale. Persoanele care dau în arendă
terenuri proprietate de stat sînt Guvernul și autorităţile administraţiei publice locale în limita
competenţei lor. Persoanele care dau în arendă terenuri proprietate privată sînt proprietarii titulari
ai terenurilor respective. Condiţiile de arendă se stabilesc de comun acord între persoanele care
dau în arendă și arendași în contractul de arendă. Se admite transmiterea terenurilor în condiţii de
subarendă în cazul în care aceasta este prevăzută în contractul autentificat. Condițiile obligatorii
pentru încheierea contractului de arendă, prevăzute de art.6 al Legii cu privire la arenda în
agricultură nr.198-XV  din  15.05.2003 sînt:
1)Încheierea contractului de arendă a bunurilor agricole se realizează în mod obligatoriu în
formă scrisă.
(2)Dreptul de folosinţă a bunurilor agricole arendate apare la încheierea contractului de arendă,
din momentul semnării actului de predare-preluare a bunurilor.
(3)Contractul de arendă a bunurilor agricole va conţine, în mod obligatoriu, date privind:
a)părţile contractante, domiciliul ori sediul acestora;
b)obiectul contractului;
c)actul care autentifică dreptul de proprietate sau alt drept al arendatorului de a da bunul agricol
în arendă;
d) înregistrarea contractului în modul stabilit (este obligatorie ștampila primăriei sau oficiului ca
dastral);
e)termenul arendei(Termenul arendei se stabilește de către părţile contractante, dar nu va fi mai
mic de un an și mai mare de 30 de ani. La darea în arendă a terenurilor agricole în scopul sădirii
unor plantaţii multianuale, termenul contractului de arendă va fi stabilit pentru cel puţin 25 de
ani).
f ) componenţa, forma şi cuantumul plăţii pentru arendă;
Plata pentru arenda terenurilor agricole se stabilește în unităţi bănești, se face în natură, în bani
sau în natură și în bani fie într-o altă formă, potrivit acordului dintre părţile contractante, și se
efectuează în termenul și în locul prevăzute în contractul de arendă. Plata pentru arendă se
determină în funcţie de suprafaţa terenului arendat, de bonitate, de relief și de măsura posibilităţii
de a efectua lucrările în mod mecanizat, de alte caracteristici ale terenului, de valoarea
plantaţiilor multianuale amplasate pe el, dar nu va constitui mai puţin de 2% pe an din preţul
normativ al terenului arendat. Plata în natură pentru arenda terenurilor agricole se stabilește într-
o cantitate determinată de produse agricole sau într-un procent determinat din volumul
producţiei. Produsele cu care se plătește arenda se stabilesc de către părţi în funcţie de specificul
activităţii agricole și de zonă. Termenele și locul efectuării plăţii în natură pentru arenda
terenurilor agricole, calitatea produselor se stabilesc de către părţi în contract, în funcţie de felul
produselor și de specificul obţinerii acestora.
g)modalitatea, termenul şi locul achitării plăţii pentru arendă;
h)drepturile şi obligaţiile părţilor;
i)răspunderea părţilor;
j)condiţiile de modificare şi de reziliere a contractului;
k)condiţiile de folosire a obiectelor situate pe terenul arendat, inclusiv a utilajului şi a tehnicii
agricole;
l)condiţiile de recultivare, după caz;
m)obligativitatea respectării normelor ecologice.
Înregistrarea contractului de arendă Contractul de arendă a terenurilor încheiat pe un termen mai
mare de 3 ani se înregistrează la oficiul cadastral teritorial. Oficiul cadastral teritorial va prezenta
autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întîi din zona de activitate a oficiului
informaţia respectivă din registrul cadastrului bunurilor imobile privind înregistrarea,
modificarea sau rezilierea contractelor de arendă în termen de o lună de la efectuarea
înscrisurilor. Contractul de arendă a terenurilor încheiat pe un termen de pînă la 3 ani inclusiv se
înregistrează la primăria localităţii în a cărei rază teritorială se află terenurile şi alte bunuri
agricole. Arendașul înregistrează contractul de arendă în termen de 3 luni de la data încheierii
acestuia. Neînregistrarea contractului are ca efect inopozabilitatea contractului faţă de terţ.
Pentru neînregistrarea contractului de arendă în termenul prevăzut, arendașul poartă răspundere
în conformitate cu legislaţia în vigoare. Înregistrarea benevolă la oficiul cadastral teritorial a
contractului de arendă încheiat pe un termen de pînă la 3 ani îl scutește pe arendaș de obligaţia
de a-l înregistra la primărie. Acțiunea contractului de arendă încetează în cazul:
a)expirării termenului arendei;
b)declarării nulităţii acestuia;
c)pieirii bunurilor arendate;
d)rezilierii contractului;
e)în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare sau de contract.
Contractul de arendă se reziliază:
a)prin acordul comun al părţilor contractante;
b)prin hotărîre a instanţei judecătorești, la cererea uneia dintre părţile contractante, în legătură cu
neexecutarea de către cealaltă parte a obligaţiilor contractual. Acordul părţilor contractante
privind rezilierea contractului de arendă se încheie în formă scrisă.
d)a înrăutăţit starea bunurilor astfel încît ea nu poate fi restabilită pînă la expirarea termenului
contractului;
e)nu a achitat plata pentru arendă în decursul a 3 luni de la data expirării termenului prevăzut în
contract;
f )a încheiat un contract de subarendă fără consimţămîntul arendatorului.
Arendaşul este în drept să ceară rezilierea contractului de arendă în cazul cînd:
a)arendatorul refuză să dea în arendă bunurile stipulate în contract, nu le-a transmis la timp ori
face imposibilă exploatarea bunurilor arendate;
b)bunurile arendate, din motive ce nu depind de voinţa sa, au ajuns într-o stare inutilizabilă;
c)se află în incapacitate de muncă, este privat de libertate ori au survenit alte circumstanţe care
fac imposibilă executarea de mai departe a contractului. Partea contractantă care intenţionează să
rezilieze contractul de arendă înştiinţează în scris partea cealaltă cu cel puţin 3 luni înainte de
recoltare. Contractul de arendă a bunurilor agricole poate prevedea și alte motive de reziliere a
acestuia din iniţiativa părţilor.
SOLUŢIONAREA LITIGIILOR FUNCIARE
Litigiile dintre deţinătorii de terenuri și autorităţile administraţiei publice locale se soluţionează
de organele ierarhic superioare, a căror decizie poate fi atacată în instanţa judecătorească de
drept comun sau economică competentă. Litigiile în care părţile sau una din părţi sînt deţinători
de terenuri cu titlu de proprietate se examinează de către instanţa judecătorească de drept comun
sau economică competentă.Litigiile patrimoniale dintre întreprinderi, instituţii și organizaţii
privind raporturile funciare se soluţionează de către judecătoria economică. Litigiile patrimoniale
privind raporturile funciare, în care părţile sau una din părţi sînt persoane fizice, se examinează
de către judecătoria raională, municipală (de sector) dacă legislaţia nu prevede altfel.
VÎNZAREA-CUMPĂRAREA PĂMÎNTULUI
Vînzarea-cumpărarea pămîntului se efectuează prin contractul de vînzare-cumpărare la preţ
normativ, prin concurs sau la licitaţie. Pentru perfectarea tranzacţiei de vînzare-cumpărare se
prezintă documente în care sînt indicaţi parametrii cantitativi și calitativi ai terenului, precum
și dreptul deţinătorului asupra terenului, eliberate, după caz:
a)de organul cadastral teritorial în a cărui rază este situat terenul – pentru vînzare-cumpărare de
terenuri proprietate privată;
a1)de Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru – pentru terenurile proprietate publică a statului;
b)de primăria municipiului, orașului, satului (comunei) în al cărei teritoriu este situat terenul –
pentru vînzare-cumpărare de terenuri proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale.
Terenurile pe care sînt amplasate construcţii, instalaţii inginerești, plantaţii multianuale și alte
bunuri imobiliare se vînd concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare. Preţul de vînzare a
imobilului se constituie din preţul terenului plus preţul bunurilor imobiliare, amplasate pe acest
teren.
ESTE IMPORTANT!
Autentificarea notarială a contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor este obligatorie.
Vînzarea terenurilor proprietate publicăTerenurile proprietate publică pot fi vîndute atît
persoanelor fizice și persoanelor juridice ale Republicii Moldova, cît și investitorilor străini,
cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vînd numai persoanelor
fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova. Vînzarea-cumpărarea terenurilor
proprietate publică se efectuează cu achitarea preţului la o plată unică sau în rate. La încheierea
contractului de vînzare-cumpărare în rate, se achită cel puţin 50% din preţul terenului. Vînzarea-
cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează astfel:
a)cumpărătorul (persoană fizică sau persoană juridică) depune la primăria municipiului, orașului,
satului (comunei) sau, după caz, la organul împuternicit de Guvern o cerere de cumpărare a
terenului;
b)primarul municipiului, orașului, satului (comunei), în baza deciziei sau, după caz, organul
împuternicit de Guvern examinează, în termen de o lună, cererea cumpărătorului, aprobă planul
geometric al terenului, elaborat în modul stabilit de legislaţie, în baza schemei terenului, de către
serviciul specializat al autorităţii administraţiei publice locale sau, după necesitate, de între
prinderea licenţiată în domeniul urbanismului, determină preţul terenului (sectorului de teren),
încheie contractul de vînzare-cumpărare și stabilește termenul de achitare a plăţii;
c)cumpărătorul achită, în termen de o lună, suma egală cu preţul normativ al pămîntului prevăzut
pentru destinaţia respectivă. În cazul vînzării-cumpărării terenului prin concurs sau la licitaţie,
preţul acestuia nu poate fi mai mic decît preţul normativ al pămîntului;
d)contractul de vînzare-cumpărare se autentifică notarial;
e)noul deţinător de teren prezintă contractul de vînzare-cumpărare și planul geometric al
terenului la oficiul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate este situat terenul pentru
înregistrarea dreptului de proprietate asupra lui. Dreptul de proprietate asupra terenului se
dobîndeşte în momentul înregistrării în registrul bunurilor imobile.Autoritatea administraţiei
publice locale trece, în termen de 10 zile, noul deţinător în registrul cadastral al deţinătorilor de
teren și informează despre aceasta organul fiscal teritorial. La încheierea contractelor de vînzare-
cumpărare a terenului, autoritatea administraţiei publice locale poate stabili unele restricţii
(servituţi) pe care proprietarii vor fi obligaţi să le respecte. Vînzarea terenurilor proprietate
private.În categoria terenurilor proprietate privată intră toate terenurile deţinătorilor, incluse în
registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri sau în registrul bunurilor imobile cu drept de
proprietate asupra acestora. Proprietarii au dreptul de a vinde terenurile la preţ liber.
Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate privată prin înţelegere între vînzător și cumpărător
include următoarele acţiuni:
a)vînzătorul perfectează documentele care îi confirmă dreptul de proprietate asupra pămîntului;
b)vînzătorul și cumpărătorul încheie contractul de vînzare-cumpărare;
c)contractul de vînzare-cumpărare a pămîntului se autentifică notarial
d)noul deţinător de teren prezintă contractul de vînzare-cumpărare la oficiul cadastral teritorial în
a cărui rază de activitate este situat terenul pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra
lui. Dreptul de proprietate asupra terenului se dobîndeşte în momentul înregistrării în registrul
bunurilor imobile.Vînzarea-cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate
private Se permite vînzarea-cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate
privată. Destinaţia terenurilor se stabilește pe baza informaţiei primăriei municipiului, orașului,
satului (comunei) pe al cărei teritoriu este situat terenul. Dreptul de vînzare-cumpărare a
terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului, persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii
Moldova, precum și persoanelor juridice al căror capital social nu conţine investiţii străine.
În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă
sau ale fondului silvic prin moștenire legală sau testamentară, ei au dreptul de a le înstrăina prin
acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. De dreptul preferenţial la
cumpărarea terenului (a unor sectoare din teren) proprietate comună beneficiază coproprietarii.
Preţul normativ al pămîntuluise stabilește la vînzarea-cumpărarea terenurilor, la arendarea lor,
precum și în alte cazuri ce ţin de activitatea economică. Pentru calcularea preţului normativ al
pămîntului este necesar de a primi caracteristica lui cadastrală.
ASIGURAREA MEDICALĂ
Volumul asistenţei medicale, acordate în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, este
prevăzut în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care este elaborat de
Ministerul Sănătăţii și aprobat de Guvern.
ESTE IMPORTANT!
Dacă arendaşul sau proprietarul terenului care prelucrează de sine stătător pămîntul procură
polița de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pînă la 31 martie, el beneficiază de o
reducere de 75% din costul poliței.Apără-ți drepturile!Drepturile tuturor cetățenilor țării sînt
garantate de Constituția Republicii Moldova. apărarea drepturilor este reglementată de normele
dreptului civil, procesual-civil, penal, de procedură penală, administrativă și legislația muncii.
Apărarea drepturilor în cadrul instanțelor de judecată este unul din mijloacele principale de
apărare a drepturilor încălcate. Instanțele de judecată de jurisdicție comună examinează cererile
referitor la drepturile încălcate.În afară de aceasta o plîngere asupra acțiunilor unui funcționar
public poate fi depusă în organul ierarhic superior sau în procuratură. Acţiunea în apărare a
drepturilor, libertăţilor și intereselor legitime poate fi intentată de către procuror numai la cererea
scrisă a persoanei interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din cauză de
sănătate, vîrstă înaintată, incapabilitate sau din alte motive întemeiate. De asemenea asistență
juridică calificată este acordată de Oficiile Teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţa
Juridică Garantată de Stat. Persoana care are venituri mai mici decît 1500 lei, are dreptul să
beneficieze gratisde asistența juridică a unui avocat din Oficiul Teritorial al Consiliului Naţional
pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat.Instituția Avocatului Poporului (a ombudsmnaului)
este un mecanism eficient de apărare a libertăților și drepturilor cetățenilor. Avocatul Poporului
(Ombudsmanul) asigură respectarea drepturilor și libertăţilor omului de către autorităţile publice,
de către organizaţii și întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de
organizare, de către organizaţiile necomerciale și de către persoanele cu funcţii de răspundere de
toate nivelurile.Condiţiile sesizării Avocatului Poporului Cererea adresată Avocatului Poporului
se depune pînă la expirarea unui an din ziua încălcării presupuse a drepturilor sau libertăţilor
petiţionarului sau din ziua cînd petiţionarul a aflat despre presupusa încălcare.Cererile sînt
depuse personal sau prin poștă, fax, e-mail sau alt mijloc de comunicare. Cererea poate fi depusă
și de către un reprezentant al persoanei lezate în drepturi, de către organizaţii
nonguvernamentale, sindicate și alte organizaţii reprezentative în numele acesteia. Cererile
adresate Avocatului Poporului sînt scutite de taxa de stat. Avocatul Poporului examinează și
cereri orale, parvenite în cadrul audienţelor organizate nu mai rar decît o dată pe lună conform
regulamentului aprobat de Avocatul Poporului. Conţinutul cererii
În cererea adresată Avocatului Poporului se indică:
a)numele, prenumele şi domiciliul petiţionarului şi, după caz, numele, prenumele persoanei
lezate în drepturi;
b)descrierea succintă a circumstanţelor cauzei;
c)denumirea autorităţii sau numele şi prenumele persoanei cu funcţie de răspundere în urma
acţiunilor şi/sau inacţiunilor căreia a avut loc încălcarea drepturilor sau libertăţilor, în cazul în
care această persoană se cunoaşte;
d)semnătura şi data întocmirii.
În cazul în care faptele invocate în cerere au constituit obiect al examinării de către alte
autorităţi, la cerere se anexează și copiile de pe răspunsurile autorităţilor respective.Cererea care
nu corespunde cerinţelor prevăzute la alin.(1) se restituie fără examinare. Primirea spre
examinare a cererilorDupă recepţionarea cererii, Avocatul Poporului este în drept:
a)să accepte cererea spre examinare;
b)să restituie cererea fără examinare, explicînd petiţionarului procedura pe care acesta este în
drept să o folosească pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile;
c)să remită cererea organelor competente pentru a fi examinată în conformitate cu prevederile
legislaţiei cu privire la petiţionare.
În termen de 10 zile de la data recepţionării cererii Avocatul Poporului înștiinţează petiţionarul
despre decizia adoptată. În cazul în care cererea este restituită fără examinare, se indică în mod
obligatoriu motivele restituirii. Decizia de restituire a cererii nu poate fi atacată. Cererea repetată
poate fi depusă după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru restituire.Cererea
repetată în privinţa acelorași persoane și fapte se acceptă spre examinare numai în cazul apariţiei
unor circumstanţe noi.
unilor şi/sau inacţiunilor căreia a avut loc încălcarea drepturilor sau libertăţilor, în cazul în care
această persoană se cunoaşte;
d)semnătura şi data întocmirii.
În cazul în care faptele invocate în cerere au constituit obiect al examinării de către alteautorităţi,
la cerere se anexează și copiile de pe răspunsurile autorităţilor respective.Cererea care nu
corespunde cerinţelor prevăzute la alin.(1) se restituie fără examinare.Primirea spre examinare a
cererilor După recepţionarea cererii, Avocatul Poporului este în drept:
a)să accepte cererea spre examinare;
b)să restituie cererea fără examinare, explicînd petiţionarului procedura pe care acesta este în
drept să o folosească pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile;
c)să remită cererea organelor competente pentru a fi examinată în conformitate cu prevederile
legislaţiei cu privire la petiţionare.
În termen de 10 zile de la data recepţionării cererii Avocatul Poporului înștiinţează petiţionarul
despre decizia adoptată. În cazul în care cererea este restituită fără examinare, se indică în mod
obligatoriu motivele restituirii.Decizia de restituire a cererii nu poate fi atacată. Cererea repetată
poate fi depusă după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru restituire.Cererea
repetată în privinţa acelorași persoane și fapte se acceptă spre examinare numai în cazul apariţiei
unor circumstanţe noi.Nu este primită spre examinare cererea:
a) depusă peste un an de la data constatării încălcării drepturilor şi libertăţilor omului, cu
excepţia cazurilor cînd Avocatul Poporului poate prelungi acest termen, dar nu mai mult decît cu
un an;
b) care este în procedură judiciară pentru examinare în fond, cu excepţia cererilor privind
acţiunile şi/sau inacţiunile judecătorului;
c) a cărei examinare ţine de competenţa altor organe (intentarea urmăririi penale, explicarea
deciziei judecătoreşti);
d) pe cauză adjudecată, pe care există o sentinţă sau o hotărîre judecătorească în fond;
e) depusă de o persoană declarată incapabilă prin hotărîre judecătorească;
f ) care conţine calomnii şi insulte, discreditează autorităţile statului în general, autorităţile
locale, asociaţiile de cetăţeni şi reprezentanţii lor, care instigă la ură naţională, rasială, religioasă
şi la alte acţiuni pentru care se prevede răspundere conform legii. Reprezentanțele Oficiului
avocatului poporului oferă cetățenilor și consultații în unele probleme juridice.

Din constitutia R.M.:Articolul 9Principiile fundamentale privind proprietatea

 (1) Proprietatea este publica si privata. Ea se constituie din bunuri materiale siintelectuale.(2)
Proprietatea nu poate fi folosita in detrimentul drepturilor, libertatilor si demnitatiiomului.(3)
Piata, libera initiativa economica, concurenta loiala sint factorii de baza ai economiei
Articolul 126Economia
 (1) Economia Republicii Moldova este economie de piata, de orientare sociala, bazata
pe proprietatea privata si pe proprietatea publica, antrenate in concurenta libera.(2) Statul trebuie
sa asigure:a.reglementarea activitatii economice si administrarea proprietatii publice
ce-iapartine in conditiile legii; b.libertatea comertului si activitatii de int reprinzator,
protectia concurentei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificarii tuturor factorilor de
productie;c.protejarea intereselor nationale in activitatea economi ca, financiara si
valutara;d . s t i m u l a r e a c e r c e t a r i l o r s t i i n t i f i c e ; e.exploatarea rationala a
pamintului si a celorlalte resurse naturale, in concordanta cu interesele
nationale;f.refacerea si protectia mediului inconjurator, precum si mentinerea
echilibruluiecologic;g.sporirea numarului de locuri de munca, crearea conditiilor
pentru crestereacalitatii vietii;h.inviolabilitatea investitiilor persoanelor fizice si
juridice, inclusiv straine.

Articolul 127Proprietatea
 (1) Statul ocroteste proprietatea.13
  (2) Statul garanteaza realizarea dreptului de proprietate in formele solicitate de titular,daca
acestea nu vin in contradictie cu interesele societatii.(3) Proprietatea publica apartine statului sau
unitatilor administrativ-teritoriale.(4) Bogatiile de orice natura ale subsolului, spatiul aerian,
apele si padurile folosite ininteres public, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului
continental, caile decomunicatie, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al
proprietatii publice.
Articolul 128Proprietatea cetatenilor straini si a apatrizilor
 (1) In Republica Moldova este ocrotita proprietatea altor state, a organizatiilor internationale, a
cetatenilor straini si a apatrizilor.(2) Modul si conditiile de exercitare a dreptului de proprietate al
persoanelor fizice si juridice straine, precum si al apatrizilor, pe teritoriul Republicii Moldova
sintreglementate prin lege. reglementate prin lege. reglementate prin lege.

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA

cu privire la proprietateNr.459-XII din 22.01.91 Monitor nr.3-4-5-6 din 30.06.1991----------
 Capitolul I PRINCIPII GENERALE

Articolul 1. Dreptul de proprietate in Republica Moldova

Dreptul de proprietate in Republica Moldova este recunoscut siocrotit de lege.Proprietarului ii
apartine dreptul de a poseda bunurile, de a lefolosi si a le administra. Posedarea bunurilor consta
in stapinireaefectiva a bunurilor, folosirea bunurilor consta in intrebuintareacalitatilor utile ale
bunurilor, iar administrarea bunurilor indeterminarea destinului bunurilor.Proprietarul are dreptul
sa exercite fata de bunurile sale oriceactiuni care nu contravin legilor si nu dauneaza sanatatii
oamenilor simediului inconjurator
Articolul 6. Proprietatea comuna
Bunurile pot sa apartina, pe baza dreptului de proprietate comuna,concomitent la doua sau la mai
multe persoane cu stabilirea cotelor-parti (proprietate in diviziune) sau fara stabilirea cotelor-
parti(proprietate colectiva), indiferent de tipurile proprietatii
Articolul 13. Obiectele dreptului de proprietate private
Modul conditiile si termenele de transmitere a loturilor de pamint in proprietate cetatenilor
Republicii Moldova se stabilesc de Codulfunciar al Republicii Moldova si de alte acte legislative
ale RepubliciiMoldova. Persoana care inchiriaza o locuinta din fondul locativ de stat saudin cel
obstesc si membrii familiei ei au dreptul sa rascumpere de laproprietarul ei locuinta sau casa
respectiva.locuintei din fondul locativ de stat sau din cel obstesc, precum sidepunerea de dreptul
de proprietate se reglementeaza de actelelegislative ale Republicii Moldova. 
Articolul 14. Limitarea tipurilor de bunuri carese pot afla in proprietatea private
Actele legislative ale Republicii Moldova stabilesc tipurile de bunuri care nu se pot afla in
proprietate privata sau pot fi procurate numai in modul stabilit de ligislatie. 
Articolul 15. Aparitia proprietatii private
Proprietatea privata se creaza si se dezvolta pe baza veniturilorobtinute din activitatea de
intreprinzator, pe baza muncii salariate sia veniturilor din mijloacele investite in institutii de
credit, inactiuni si in alte hirtii de valoare, pe baza dobindirii de bunuri prinmostenire sau pe alte
temeiuri admise de lege.Dreptul de transmitere prin mostenire si cel de mostenire aproprietatii
private sint asigurate prin lege. 
Articolul 16. Exercitarea dreptului de proprietate private
Persoana fizica isi stapineste bunurile, le foloseste si leadministreaza de sine statator pentru a-si
satisface necesitatilepersonale, pentru activitatea economica, inclusiv cea de intreprinzator (sub
forma de intreprindere privata, gospodarie taraneasca etc.), si inalte scopuri ce nu contravin legii.
 Articolul 17 Proprietatea membrilor gospodariei taranesti (de fermier)
Bunurile folosite in comun de membrii gospodariei taranesti (de fermier) pot apartine unui sau
mai multor membri aigospodarieicu drept de proprietate individuala ori membrilor gospodariei
cu drept de proprietate comuna in devalmasie sau cu drept de proprietate comuna in diviziune,
daca ultimul este prevazut in contractul incheiat intre ei.Bunuri folosite in comun de membrii
gospodariei taranesti (defermier) pot fi: terenurile, plantatiile de pe ele,constructiile gospodaresti
si alte constructii, instalatiile de amelioraresialte instalatii, vitele productive si de munca,
pasarile,tehnica agricola si alta tehnica, mijloacele de transport,utilajele,inventarul si alte bunuri,
procurate pentru gospodarie de membrii ei. Dispunerea de bunurile comune se efectueaza
cuacordultuturor membrilor gospodariei taranesti (de fermier). Alte particularitati ce tin de
dreptul de proprietate al membrilor gospodariei taranesti (de fermier), precum si al alto rmembri
sau fosti membri ai familiei fondatorului (conducatorului) gospodariei ori al altor persoane
asupra bunurilor folosite incomunde membrii gospodariei, sint reglementate de Legea
privindgospodariile taranesti (de fermier), Codul civil, Codul funciar,Codul familiei si de alte
acte legislative.
Articolul 19. Proprietatea sotilor
Bunurile dobindite de soti in perioada casatoriei le apartin cudrept de proprietate colectiva sau de
proprietate separata, daca aceastaeste legalizata in modul stabilit de legislatia Republicii
Moldova.Modul de aparitie, infaptuire si de stingere a dreptului deproprietate colectiva sau
separata a sotilor este stabilit de Codulcasatoriei si a familiei al Republicii.
Articolul 28. Proprietatea uniunii economice
Uniunea economica de intreprinderi si organizatii (asociatia,concernul, consortiul etc.) are
dreptul de proprietate asupra bunurilorce s-au transmis benevol de catre membrii ei investiti cu
drept depersoana juridica, precum si dreptul asupra bunurilor obtinute de pe urma activitatii
ei.Uniunea economica nu are drept de proprietate asupraintreprinderilor si organizatiilor care fac
parte din ea.Bunurile ramase dupa incetarea activitatii uniunii economice seimpart, conform
statutului, intre intreprinderile si organizatiile careau facut parte din ea.
Articolul 30. Proprietatea organizatiilor religioase
In proprietatea organizatiilor religioase pot sa se afle cladiri,constructii, mijloace de transport,
obiecte de cult, obiecte deproductie, de menire sociala si de binefacere, mijloace banesti si
altebunuri necesare pentru asigurarea activitatii lor, iar in proprietateamanastirilor pot sa se afle
si loturi de pamint.Organizatiile religioase au dreptul de proprietate asupra bunurilorprocurate si
create de ele pe seama mijloacelor proprii, donatiilorcetatenilor, organizatiilor obstesti, primite
de la stat si dobindite pealte cai ce nu contravin legii.Dupa incetarea activitatii organizatiei
religioase chestiuneafolosirii bunurilor care s-au aflat in proprietatea ei este rezolvata decatre
organele de conducere ale acestei organizatii sau de catreorganizatia religioasa ierarhic
superioara, cu participarea organelorlocale ale puterii de stat.Bunurile care s-au aflat in
proprietatea organizatiilor religioase,dupa incetarea activitatii lor, trec catre organizatia
religioasa cele-a format.Dupa incetarea activitatii organizatiei religioase bunurile ce is-au dat
spre folosinta de catre o organizatie de stat, o organizatieobsteasca sau de catre cetateni se
restituie fostului lor proprietar.Mijloacele banesti si alte bunuri ce sint proprietate aorganizatiilor
religioase pot fi puse sub urmarire. Averea de cult ceapartine organizatiilor religioase nu poate fi
pusa sub urmarire pe baza pretentiilor creditorilor.
Articolul 31. Dreptul de proprietate de stat
Din proprietatea de stat a Republicii Moldova fac parte bunurile ce apartin Republicii Moldova
ca stat cu drept de posesie, de folosinta side administrare. Ea se manifesta sub forma de
proprietate de stat siproprietate municipala
Articolul 35. Competenta organelor de statOrganele de stat, imputernicite sa administreze
bunurile statuluirezolva problemele crearii intreprinderii sau a institutiei sistabilirii scopurilor
activitatii ei, reorganizarii sau lichidarii ei,exercita controlul asupra eficientei folosirii si asupra
integritatiibunurilor statului incredintate ei si alte imputerniciri in conformitatecu legislatia
Republicii Moldova.Organele puterii de stat si ale administratiei de stat nu poartaraspundere
pentru obligatiile intreprinderilor si institutiilor dinsubordine, iar acestea din urma nu poarta
raspundere pentru obligatiileRepublicii Moldova si ale organelor de autoadministrare locala.
Articolul 36. Aparitia si realizarea dreptuluide proprietate municipal
Dreptul de proprietate municipala apare ca urmare a transmiteriibunurilor statului catre organele
de autoadministrare locala in modulprevazut de actele legislative ale Republicii Moldova, a
procurariibunurilor pe seama mijloacelor financiare ale organelor mentionate,precum si a
fabricarii productiei de catre intreprinderile siorganizatiile din subordinea lor.Modul de posedare,
de folosire si de administrare a proprietatiimunicipale se stabileste de catre organele respective
deautoadministrare locala in baza legilor privind autoadministrarea localasi a altor legi ale
Republicii Moldova.
 Articolul 39. Proprietatea intreprinderilor mixte
In Republica Moldova pot fi create intreprinderi mixte, proprietaricomuni ai bunurilor carora sint
Republica Moldova, un cetatean sau opersoana juridica a Republicii Moldova si un alt stat, un
cetatean sau opersoana juridica a lui, precum si o organizatie internationala sau opersoana fara
cetatenie.Bunurile aratate in partea intii a prezentului articol fac parte dinproprietatea in
diviziune a proprietarilor ei comuni in cazul in caredocumentele de fondare ale intreprinderii nu
prevad altceva.Proprietarii comuni beneficiaza de toate drepturile ce rezulta dinactele legislative
ale Republicii Moldova.
 PresedinteleRepublicii Moldova M.Snegur 22 ianuarie 1991Nr. 459 – XII

Concluzie

În concluzie, putem spune că, dreptul de proprietate în Republica Moldova, astăzi nu-şi pierde
semnificaţia economico-juridică care este bine cunoscută de către toţi, dar peste aceasta este
factorul psihologic, poate un alt aspect rudimentar sau conservator al mentalităţii noastre, potrivit
căruia bunul imobiliar, teren sau casă, într-o lume zguduită de atâtea frământări sociale,
înseamnă mai  mult ca la alte popoare un element de stabilitate. Pe cetăţean poate nu-l doare atât
de mult nerealizarea dreptului său de proprietate, cât îl apasă lipsa unei dreptăţi sociale şi lipsa
unor reglementări care să aibă la bază valorile morale tradiţionale. Proprietatea individuală există
de la originea perioadei istorice şi o durată de mai multe ori milenară i-a consacrat soliditatea. Ea
se prezintă ca un fenomen natural, şi faptul că a existat la toate popoarele şi în toate vremurile
dovedeşte că rădăcinile ei pornesc din însăşi structura organică a societăţii omeneştiÎn aşa
fel,dreptul la proprietate, ca libertate publică, nu are alte limite decît dreptul egal al celuilalt.
Atunci cînd scopul social este considerat a fi individual, împlinirea personalităţii umane,
libertăţile sînt exercitate de fiecare după bunul său plac, cu singura limitare de a nu aduce
atingere libertăţilor celorlalţi, căci aceste libertăţi publice sînt stabilite egal pentru toţi.

Bibliografie

Teoria Economică.Curs.scribd.com
Economia Ediția V, Editura Economică, București, 2000.
”Bazele teoriei economice” de Andrei Cojuhari, Chișinău, 1993.
Constituția Republicii Moldova din 29.07.94, MO al RM nr.1, din 12.08.1994.
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor omului și a libertăților fundamentale
(Roma, XI 1950) și Protocolul Adițional nr.1 http//cedo/md.