Sunteți pe pagina 1din 4

Serghei Capmaru AAF200

1. Care este fenomenul culturii și de ce servește drept bază istorică ale dezvoltării

naționale ?

RASPUNS: Fenomene culturale sunt ansamblul de cunoștințe, mituri, tabuuri și

credințe pe care le împărtășesc diferite grupuri sociale. Ele pot fi manifestări ale

comportamentului ființei umane ca specie, dar și tradiții, obiceiuri și credințe ale

anumitor culturi. Conceptul se poate referi și la un fel de efect de reportare, atunci

când anumiți indivizi se comportă într-un anumit mod pur și simplu pentru că și alți

indivizi o fac sau pentru că ceva sau cineva câștigă popularitate. Aceasta include totul,

de la filme la stiluri vestimentare. În orice caz, acest concept este legat de definiția

culturii. Acest cuvânt derivă dintr-un termen francez, care la rândul său derivă din

latină colere, ce înseamnă cultiva. Cultura constă din seria de modele comune de

comportamente și interacțiuni, construcții cognitive și înțelegere care sunt învățate

prin socializare. Drept baza istorica a dezvoltarii nationale putem enumera toate cele

ramase dea lungul timpului ce formeaza intr-un final totalitatea culturilor unui popor.

2. Sunteți de acord cu cercetătorii și experții că cultura influențează fundamental

modelele naționale de management? (Și dacă nu, care sunt principalele puncte de

vedere cu privire la această problemă?)

RASPUNS : Sunt deacord cu aceasta afirmatie deoarece modul de trai al unor

popoare influenteaza modul national de management, pe de o alta parte exista

fenomenul globalizarii care aduce acest fenomen la o etapa in care este greu sa

diferentiezi managementul national de cel international. Fiind o entitate socială,

organizaţia presupune un ansamblu de personalităţi, de programe mentale individuale

şi colective. Programarea individuală începe în familie, continuându-se la şcoală, în

anumite grupuri sociale, la locul de muncă şi în viaţa socială. Cultura naţională este
Serghei Capmaru AAF200

“programarea colectivă a gândirii dobândită” prin creşterea şi maturizarea într-o

anumită ţară.

3. Care este particularitatea abordării lui Rokeach în studiul fenomenului culturii?

RASPUNS: Această metodă Rokich este foarte populară în întreaga lume. Ca un test

bazat pe el. Cu toate acestea, totul este în ordine. Tehnica Rokeach este construit în

jurul ideii că valoarea unei condamnări ferme în principiul preferinței pe care o

anumită (filozofie, modul de viață, scopul vieții, și așa mai departe. Cu toate acestea,

psihologul sugerează că nu sunt atât de multe dintre ele. Metoda lui Rokich implică,

de asemenea, analiza valorilor și împărțirea lor în grupuri, ceea ce este logic, deoarece

toate credințele se referă la anumite sfere de viață. În consecință, există valori ale

vieții personale și ale auto-realizării profesionale, financiare (materiale) și spirituale.

Tipul instrumental menționat mai sus include convingeri despre comunicare, etică,

afaceri, altruism, auto-afirmare și alte persoane. Metoda lui Rokich, după cum arată

practica, este interesantă și eficientă. Demnitatea lui constă în universalitatea,

economia și confortul său. "Ancheta" o persoană cu ea poate fi foarte ușoară, precum

și procesul de rezultate. Și listele de valori (altfel numite materiale de stimulare) pot fi

variate și instrucțiunile de schimbare.

4. Care este tipologia conținutului intern al personalității în teoria culturii?

RASPUNS: Abordată drept programare mentală colectivă a gândirii, cultura provine din

mediul social al persoanei şi nu din genele sale; deci, trebuie să distingem – spune Hofstede

– între natura umană, care se moşteneşte prin informaţia genetică, faţă de însăşi noţiunea

de cultură, cât şi faţă de personalitatea individului, care se moşteneşte parţial şi se formează

parţial prin învăţare. Sugestiv, autorul propune “o piramidă” cu cele 3 nivele ale modului

unic în care, prin programre mentală colectivă, se formează în timp personalitatea şi

caracterul unei persoane (adică “felul de a fi” al unui individ în relaţiile cu alţii din grup sau
Serghei Capmaru AAF200

societate; această caracteristică este extrem de vizibilă în stilul de management practicat de

o persoană în cadrul organizaţional); reprezentarea grafică este redată în figura nr. 3.5.

Figura nr. 3.5. Piramida programării mentale a unei persoane

Specifică Moştenită şi
persoanei învăţată

PERSONALITATE
Specifică
grupului Învăţată
CULTURĂ

Universală Moştenită
NATURA UMANĂ

5. De ce a ales Lewis relația cu timpul ca cel mai important criteriu pentru clasificarea

culturilor de afaceri?
RASPUNS: Deoarece: Timpul este un mijloc de orientare; / Timpul înseamnă bani;

6. Care sunt asemănările și diferențele dintre sistemele de descriere a culturii de către

Hofstede și Trompenaars?

RASPUNS: Există numai unele puncte de intersecţie între concepţia lui G. Hofstede şi

concepţia lui F. Trompenaars; deşi concepţia acestui din urmă autor a fost deja prezentată,

reiterăm cele două tabele sintetice ale dimensiunilor culturale; din evaluarea comparativă a

acestor două tabele rezultă aspectele comune sau „de intersecţie” între cele două concepţii
Serghei Capmaru AAF200

7. Care este semnificația cercetării lui Hofstede pentru dezvoltarea managementului

comparat?

RASPUNS: Semnificația cercetării lui Hofstede pentru dezvoltarea managementului

comparat era de a repartiza cele 52 de tari in 2 parti, in 4 dimensiuni si in 5 dimensiuni under

4D = model cvadridimensional al diferenţelor culturale isar 5D= model cuadrodimensional al

diferenţelor culturale

S-ar putea să vă placă și