6.

PARTICULARITĂȚI CONSTRUCTIV – FUNCȚIONALE ALE

AUTOVEHICULELOR SPECIALE PREVĂZUTE CU INSTALAȚII DE
ÎNCĂRCARE - DESCĂRCARE

6.2.Autovehicule prevăzute cu instalații speciale de încărcare-descărcare a sarcinii utile

proprii

6.2.1.Generalități. Clasificare

Transportul de mărfuri, indiferent dacă se realizează numai cu un mijloc de transport

sau mai multe (cum este cazul transporturilor combinate: cale ferată-auto, naval-cale ferată-
auto) implică operații repetate de încărcare-descărcare a mărfii. Din această cauză, volumul
total, în tone, al mărfurilor care se încarcă sau se descarcă anual are, la nivelul economiei
naționale, o valoare deosebit de mare.
Introducerea mecanizării la operațiile de încărcare-descărcare a mărfurilor în
transportul auto permite obținerea unor importante avantaje față de o manipulare manuală,
cum ar fi:
- reducerea staționării autovehiculelor;
- micșorarea spațiului de depozitare necesar, prin micșorarea timpului de păstrare a
mărfii la punctul de încărcare-descărcare;
- scăderea necesarului de forță de muncă pentru manipularea mărfurilor;
- eliminarea eforturilor fizice necesare la încărcare și descărcare;
- creșterea capacității de transport a autovehiculelor;
- diminuarea cheltuilelilor pentru încărcarea și descărcarea mărfurilor.
Operațiile de încărcare și descărcare se efectuează de către brațele macara acționate
electric sau hidraulic, obloanele mobile, platformele basculante, brațele oscilante, etc.
Autovehiculele speciale echipate cu instalații de încărcare și descărcare au capacități
de încărcare diferite, cuprinse între 5 și 20 t. Ca sursă de energie se folosește motorul
autovehiculului dar poate fi utilizat și un motor electric auxiliar (în cazul obloanelor mobile
montate pe automobilele utilitare).
Clasificarea acestor tiprui de autovehicule se face după mai multe criterii:
- după sistemul de acționare (mecanic, hidraulic sau electric);
- după lucrările pe care le efectuează instalația de manipulare a încărcăturii
(încărcare și descărcare, încărcare sau numai descărcare);
- după felul încărcăturii care se manipulează (materiale în bucăți sau materiale în
vrac);
- după tipul mecanismului de comandă (manuală, mecanică, electrică, hidraulică,
pneumatică sau combinată).

6.2.2. Autovehicule prevăzute cu braț macara

La aceste tipuri de autovehicule se utilizează macarale cu braț în consolă, cu acționare

mecanică, electrică sau hidraulică. Deoarece cu ajutorul acestei macarale se încarcă sau se
descarcă, în general, mărfuri voluminoase și grele este necesar ca macaraua să poată acoperi
întreaga suprafață a platformei. În acest sens, există mai multe posibilități de amplasare a
macaralei pe șasiul autovehiculului: între punți, în consola spate, în spatele cabinei, pe axa
longitudinală a autovehiculului sau lateral pe unul din colțurile platformei.

Plasarea macaralei cât mai retrasă spre spate prezintă următoarele avantaje:
 - crește raza de acțiune înafara suprafeței caroseriei, ceea ce este util la lucrul în
puncte de încărcare neorganizată;
- simplifică sistemul de prindere pe șasiu;
- descarcă puntea față, respectiv încarcă puntea spate;
și dezavantaje:
- scade stabilitatea autocamionului la lucrul cu macaraua pe direcția axului
longitudinal;
- scade aderența punții față și deci limitează folosirea acestui amplasament doar
pentru autovehicule cu tracțiune la puntea spate;
- crește exagerat lungimea conductelor de legătură ale instalației hidraulice;
- scade raza de acțiune asupra platformei autovehiculului.

În cazul amplasării macaralei între cele două punți se obțin avantajele:

- asigurarea unei bune acoperiri a suprafeței platformei de către brațul macaralei;
- se îmbunătățește echilibrul autovehiculului în timpul lucrului;
- se reduc dimensiunile instalației de comandă.
Soluția prezintă însă câteva dezavantaje, cum ar fi:
- se complică soluția constructivă a caroseriei (platformei) autovehiculului;
- se menține totuși o supraîncărcare a punții spate.

În fine, în cazul amplasării macaralei în spațiul dintre cabină și platformă se asigură:

- o încărcare mai uniformă a punților autovehiculului;
- o compactizare a instalației de comandă și transmitere a comenzii;
- lucrul cu macaraua și în partea din față a autovehiculului.
Principalul dezavantaj al acestei soluții de amplasare în constituie reducerea gradului
de acoperire a suprafeței platformei.

Fig. 6.8 – Autocamion cu braț macara hidraulică

Macaraua hidraulică montată pe un autovehicul se compune, în general, din

următoarele părți principale (vezi fig. 6.8): suportul macaralei care inclcude și mecanismul de
rotire (1); coloana macaralei (2); brațul oscilant I (3); brațul oscilant II (4); brațul telescopat
manual (5); motoarele hidraulice de acționare (6); picioarele de sprijin (7); și cârligele de
prindere a sarcinii (8).
 Suportul macaralei are rolul de susținere a macaralei și în același timp are rolul de
rezervor de ulei pentru instalația hidraulică. Pivotul pe care se sprijină și în jurul căruia se
rotește coloana macaralei face corp comun cu suportul macaralei ca și suportul cilindrilor
mecanismului de rotire. În fiecare cilindru glisează câte un piston, iar pistoanele sunt legate
între ele printr-o cremalieră care angrenează cu roata dințată fixată pe extremitatea inferioară
a coloanei.
Coloana macaralei constă într-o țeavă, având în partea superioară articulația brațului I
și a motorului hidraulic de acționare a brațului I, iar la partea inferioară roata dințată care
angrenează cu cremaliera de rotire.
Variația deschiderii macaralei, precum și variația poziției pe înălțime a dispozitivului
de prindere a sarcinii se asigură prin cele trei părți ale brațului.
Brațul I, sau brațul de ridicare, fixat articulat pe gâtul coloanei și acționat printr-un
cilindru cu piston, descrie un arc de cerc în jurul articulației.
Brațul II, sau brațul de basculare, fixat articulat pe extremitatea brațului I și acționat
printr-un cilindru cu piston, descrie un arc de cerc în jurul articulației.
Brațul telescopat, care poate fi deplasat manual în interiorul brațului II și fixat prin
intermediul unui bolț, servește pentru majorarea deschiderii brațului la valoarea maximă.
Sprijinul pe sol al macaralei pentru lucru se realizează prin două picioare de sprijin
(calaje) hidraulice. Calajele hidraulice se compun dintr-un cilindru hidraulic cu piston care
poartă talerul de sprijin pe sol. Manevrarea calajelor se face separat de la un distribuitor plasat
pe cilindrul fiecărui picior.
Distribuitorul hidraulic cu 3 sertare (vezi fig. 6.8) are rolul de a comanda mișcările de
lucru ale macaralei: rotire, ridicare braț, basculare braț II și calare. (Distribuitorul se compune
dintr-un corp prevăzut cu canale pentru circulația uleiului, în care se deplasează sertarele.
Readucerea sertarelor în poziția zero, punctul mort, în care uleiul debitat de pompă revine
neutilizat în rezervor, se asigură prin arcuri și opritoare.)

Z1; Z2 – Racordurile condructelor de comandă

D – Racordul conductei de presiune
A – Racordul conductei de scurgere

Fig. 6.9 – Schema hidraulică de acționare a brațului macara

Ventilele de debit constant sunt montate în circuitele motoarelor hidraulice de ridicare

și basculare și servesc la reglarea vitezei de coborâre a brațului I și II, respectiv a sarcinii. În
corpul ventilului de debit constant se află un resort ce comandă printr-o bilă trecerea directă a
uleiului prin ventil, la curgerea cu o anumită viteză a acestuia. Astfel, la presiunea mică a
uleiului resortul se destinde, mărind secțiunea prin care se scurge uleiul. La creșterea presiunii
resortul se comprimă și secțiunea de trecere se micșorează.
Ventilele de siguranță servesc pentru obturarea ieșirilor de ulei din motoarele
hidraulice în momentul spargerii conductelor de alimentare. Ventilele sunt amplasate pe
motoarele de ridicare și basculare, precum și pe corpul cilindrului de coborâre a picioarelor de
sprijin. Aceste ventile lucrează pe baza presiunii dinamice a lichidului care se scurge. La
viteze mici, respectiv în timpul funcționării manuale a instalației hidraulice, presiunea nu
învinge tensiunea resortului și bila nu se așează pe scaun, permițând trecerea lichidului. În
momentul spargerii conductei, scurgerea lichidului se face cu viteză mare și datorită acestui
fapt tensiunea resortului este depășită și bila se așează pe scaun. Astfel scurgerea lichidului
din cilindru este împiedicată și sarcina nu va cădea.
Rezistențele hidraulice fixe sunt niște discuri cu orificii calibrate și care se montează în
circuitul motoarelor de ridicare, basculare și rotire cu scopul de a uniformiza vitezele de
ridicare și coborâre.
Pentru realizarea circuitelor instalației hidraulice elementele sunt legate între ele prin
țevi și prin furtune. Sunt folosite țevile de legătură atunci când conductele trec de pe părțile
fixe pe părțile mobile ale macaralei. Îmbinarea conductelor hidraulice se face, în general, cu
ajutorul pulițelor olandeze.

6.2.3. Autovehicule cu brațe oscilante

Pentru micșorarea numărului de operații pe care le efectuează macaraua cu braț s-au

construit instalații de încărcare și descărcare cu brațe oscilante.
Brațele oscilante reprezintă un cadru metalic articulat la partea inferioară de podeaua
caroseriei, iar la partea superioară se găsește dispozitivul de ridicare.
Rabaterea brațului oscilant dintr-o parte în alta se face cu ajutorul unor cilindri
hidraulici ale căror capete sunt fixate, într-o parte, la brațe, iar în cealaltă parte la cadrul
șasiului.
Aceste tipuri de autovehicule, față de cele cu braț de macara prezintă avantajul unei
productivități mai mari deoarece timpul consumat pentru acțiuni auxiliare este mai mic. O
astfel de instalație execută cinci mișcări (coborârea, prinderea încărcăturii, ridicarea
încărcăturii, deplasarea brațului și desprinderea încărcăturii), în loc de șapte câte se fac la
instalațiile cu braț macara (rotirea și coborârea brațului, prinderea și ridicarea încărcăturii,
rotirea brațului în dreptul platformei, coborârea brațului și desprinderea încărcăturii). Ele
prezintă totuși dezavantajul că limitează folosirea lor doar la încărcarea și descărcarea prin
partea din spate (sau lateral) a autovehiculului.
În Franța au fost construite autovehicule de tip Marrel (fig. 6.10) pentru transportul
diferitelor încărcături ca: nisip, pământ, containere, cisterne, etc. Manipularea întregii
instalații se realizează din interiorul cabinei șoferului sau dinafară, organele de lucru fiind
acționate hidraulic.
 Fig. 6.10 – Autovehicul special tip Marrel
Autovehiculul are traversa (sau podeaua) 1 pe care se așează platforma (sau bena). Sub
presiunea lichidului de lucru, trimis de pompa hidraulică, tijele mobile 5 ale cilindrilor
hidraulici 2 împing brațul 6 de ridicare și coborâre a benei, rotindu-l spre înapoi și apoi
coborârea ei pe sol. După încărcarea benei operația se produce invers: se prind lanțurile de
agățare a benei, se ridică brațul și se rotește așezându-se bena pe podeaua transversală și se
asigură bena pentru transport. La ajungerea la locul de descărcare, după desfacerea
dispozitivului de asigurare a benei, se agață bena de axul de rabatere și prin ridicarea brațului
se descarcă încărcătura.
Pentru mărirea stabilității în timpul procesului de încărcare și descărcarea, în
continuarea cadrului de susținere a benei au fost prevăzute corpuri metalice 3 în care s-au
montat tălpile de sprijin acționate hidraulic.

6.2.4. Autovehicule cu oblon rabatabil

Oblonul rabatabil se montează pe autovehicule cu o capacitate de încărcare cuprinsă

între 2 și 10 tf. În general, cu acest mecanism nu se încarcă sau descarcă sarcini ce depășesc
1,5 tf.
Mai des utilizat ca instalație de încărcare este oblonul din spate, însă se pot folosi,
pentru aceleași operații și obloanele laterale.
În timpul efectuării operațiilor de încărcare sau descărcare, obloanele se deplasează de
la poziția limită pe sol, la cea maximă, la nivelul platformei, permanent într-un plan orizontal.
În poziția de transport a autovehicului oblonul se așează vertical.
 Fig. 6.11 – Mecanism de ridicare cu oblon rabatabil

Pentru mecanismul de ridicare, coborârere și închidere a oblonului se folosește un

sistem hidraulic. Instalația este astfel concepută încât să poată preîntâmpina eventualele
accidente ce ar putea fi cauzate de ruperea tijei de la cilindrii hidraulici. La suprasarcină, se
realizează în circuit o presiune mai mare decât cea nominală de lucru și în acest moment
supapa de suprapresiun se va deschide, trimițând uleiul în rezervor.
Instalația hidraulică are în componența sa:
- rezervorul de ulei cu două bușoane (unul pentru umplere altul pentru aerisire);
- pompa hidraulică;
- distribuitorul;
- cilindrii hidraulici;
- robinetul de comandă, care are înglobat în el supapa de comandă și supapa de
siguranță;
- conducte și racorduri.
Instalația hidraulică cuprinde următoarele circuite:
- rezervor -> pompă -> distribuitor;
- distribuitor -> cilindru de ridicare oblon;
- distribuitor -> cilindrii de închidere oblon;
- distribuitor -> cilindrii de sprijinire pe sol.
Cilindrii hidraulici sunt în număr de cinci: un cilindru telescopic de ridicare, doi
cilindrii telescopici de închidere și doi cilindrii telescopici de sprijinire.
Cilindrii telescopici sunt formați dintr-un multiplu de plunjere concentrice, care în
funcționare se desfășoră progresiv, de la diametre mari spre cele mici, datorită creșterii în
trepte a presiunilor necesare pentru a deplasa aceeași sarcină prin acționarea lichidului asupra
unor suprafețe active mereu mai mici.
Pompa volumicp este acționată de schimbătorul de viteze prin intermediul prizei de
putere sau direct de la un motor electric. Este o pompă cu deplasare alternativă cu pistoane
axiale și necesită prezența unui organ de distribuție (care să comute legătura spațiului de
variație volumică de la conducta de aspirație la cea de refulare în momentul când acest spațiu
începe să se micșoreze și invers în momentul când acest spațiu începe să se mărească).
 Principalele faze componente ale funcționării instlației hidraulice sunt:
- cuplarea pompei hidraulice;
- ridicare platformei încărcătoare;
- coborărea platformei și decuplarea pompei;
În fig. 6.11 se prezintă mecanismul de ridicare al oblonului rabatabil cu acționare
hidraulică. Elementele componente ale mecanismului sunt: cilindrul de ridicare oblon (1),
pârghia de acționare cilindru (2), doi cilindri de sprijin (3), doi cilindri de închidere oblon (4),
două brațe de ridicare (5) și oblonul (6).

6.2.5. Autovehicule cu caroseria basculabilă – autobasculante

Instalația de basculare a benei autobasculantei are rolul de a produce bascularea

(ridicare și rotirea) benei purtătoare de sarcină utilă. Ea trebuie să permită ridicarea benei pe
diferite poziții (diferite unghiuri de înclinare), să asigure un timp mai îndelungat o anume
poziție a benei în siguranță, fără pericolul căderii benei și să permită coborârea benei în
poziția de repaus (de sprijin pe suporții de pe șasiu, în poziție orizontală) dupa descărcarea
sarcinii utile. Coborârea benei să se facă lent, fără șocuri și pericole de accidentare.
Toate elementele instalației de basculare sunt fixate pe șasiul autobasculantei. Bena
are două puncte de prindere, două tipuri de articulații:
- articulație fixă, cu bolț, în jurul căreia se rotește întreaga sa masă proprie și
încărcătura;
- articulație mobilă, o articulație sferică care se deplasează odată cu bena, având o
mișcare compusă (ridicare și rotire) și care face legătura între cilindrii hidraulici si
benă;

Elementele principale ale instalației hidraulice de basculare a benei sunt aceleași ca și în

cazul instalației hidraulice pentru acționarea oblonului, adică: rezervorului de ulei, robinetul
de comandă ce are înglobate în el supapa de comandă și supapa de siguranță (vezi fig 6.12)

Fig. 6.12. Schema instalației hidraulice de basculare:

1 – Supapa de comandă; 6 – Supapă de limitare a basculării;
2 – Robinetul de comandă; 7,8 – Racorduri;
3 – Supapa de siguranță; 9 – Pompă hidraulică;
4 – Cilindru hidraulic; 10 – Rezervor de ulei.
5 – Pârghie de limitare;
Fazele de funcționare ale instalației hidraulice de basculare sunt:
- Cuplarea pompei hidraulice, care presupune aceleași operații ca în cazul instalației de
la oblonul de ridicător; în această fază uleiul iese din pompă și trece prin robinetul de
comandă (2), supapa de comandă (1) fiind deschisă, după care se reîntoarce din nou în
pompă; în felul acesta se realizează amorsarea pompei care primește mișcarea de
rotație de la priza de putere a cutiei de viteze;
- Bascularea benei se realizează prin poziția pârghiei (5) ce acționează asupra supapei
(6); astfel, înainte ca cilindrul hidraulic să ajungă la cursa sa maximă, deci înainte de
înclinarea maximă a benei, supapa (6) începe să se deschidă, surplusul de ulei se
reîntoarce în pompa hidraulică prin racordul (8); la poziția cursei maxime prin
intermediul pârghiei (5) se deschide complet supapa (6) și surplusul de ulei revine în
pompa (9);
- Coborârea benei se realizează prin deschiderea supapei (1) rotind rozeta din cabină în
sensul deschiderii; în această situație atât uleiul rezultat de la pompă, cât și cel aflat în
cilindrul hidraulic (4) (care este împins afară, prin propria greutate a benei) întampină
racodul (7) în robinetul (2) de unde intră atât în pompa hidraulică (9) cât și în
rezervorul (10), prin racordul (6) când cilindrul hidraulic este compet strâns, supapa
(6) se închide, iar uleiul circulă ca la prima fază;
- Bascularea la suprasarcină are loc prin intermediul supape de siguranță (3) din
interiorul robinetului de comandă; acesta are rolul de a proteja instlația de basculare
deschizânduse în cazul când presiunea uleiului din instalație crește peste cea normală,
permițând trecerea uleiului prin robinet și întoarcerea în rezervor; această situație
corespunde cazului când autobasculanta este suprîncărcată.