a efectuat: XXX Master anul I

specialitatea: Psihologie Judiciară

TEMA: BUNĂSTAREA EMOȚIONALĂ.

1. Definiţi conceptul de bunăstare emoţională.
2. Identificaţi funcţiile emoţiilor pozitive. 1. Noțiunea de
3. Ce înseamnă eficiență personală percepută? bunăstare reflectă
4. Analizaţi şi explicaţi efectul experimentării unei emoții pozitive. un proces de
5. Enumeraţi deosebirile dintre emoţiile pozitive și cele negative. devenire, direcționat
spre progres, care
solicită clarificări și decizii în scopul obținerii celor mai bune proporții între planul fizic și
mental, intern și extern, motivațional și social, într-un context economic dat pentru o existență
de succes.
Percepția bunăstării emoționale este direct proporțională cu învățarea despre sine, dat
fiind faptul că este o percepție subiectivă, un concept construit despre felul cum te simți.
Bunăstarea emoțională se obține ca rezultat al armoniei propriului potențial cu condițiile reale
de satisfacere a acestuia. Bunăstarea emoțională este trăită de către persoană în cazul în care
sunt satisfăcute mai multe necesități psihologice, cum ar fi: autonomia – nevoia de a alege
modul în care să reacționezi; nevoia de a fi stăpânul propriei vieți; competența – nevoia de a
te simți în largul tău, de a face ceea ce consideri important pentru tine; sociabilitatea – nevoia
de a avea relații umane, strânse și sănătoase, coroborate cu respectarea autonomiei și a
competenței.
Bunăstarea este, în esență, echilibrul între minte și corp, corp și spirit, obținut în urma
acțiunii tuturor factorilor determinanți pentru menținerea sănătății, asigurarea prosperității și
fericirii personale. Bunăstarea este o combinație reușită a tuturor tipurilor de sănătate (fizică,
mintală), fiind asociată cu un tablou complex al vieții, în care componentele se regăsesc în
echilibru.
2. Funcții intrapersonale
Emoțiile au un rol esențial în motivarea acțiunilor noastre imediate și viitoare. Ele ne
pregătesc pentru reacție rapidă, dar ne influenețează și gândurile, deciziile și comportamentele
pe termen lung.
Funcții interpersonale
Emoțiile sunt exprimate în mod natural prin cuvinte și prin expresii faciale, gesturi și
postură. Aceste semnale verbale și non-verbale sunt interpretate de cei din jurul nostru și
reprezintă o componentă esențială a comunicării cotidiene dintre noi.
Funcțiile sociale și culturale
Pentru a naviga o societate tot mai diversă și mai complexă, emoțiile pot să fie extrem
de utile. Modul în care le trăim și le exprimăm poate să ne ajute să ne integrăm în societate și
să cooperăm cu ceilalți sau poate avea efectul opus.
De aceea, cultura ne transmite ce emoții este ideal să avem în diferite tipuri de situație.
Părinții, profesorii, filmele, cărțile și reclamele (reprezentanți ai culturii) ne spun cum ar
trebui să ne simțim când suntem lăudați, când avem un succes, dar și când am greșit, când am
avut un eșec.
Un tip specific de astfel de reguli sunt normele culturale de etalare a emoțiilor care
specifică, spre exemplu, că nu avem voie să râdem la o înmormântare, că trebuie să aplaudăm
efortul și reușita unui artist sau a unui sportiv de performanță și așa mai departe.
Așadar, emoțiile și exprimarea lor sunt esențiale în reglarea propriului comportament,
în influențarea comportamentului celorlalți și pentru funcționarea eficientă în cadrul unei
culturi. Cu cât suntem mai abili în a le recunoaște (la noi și ceilalți), a le înțelege mesajele și a
opera cu ele zi de zi, cu atât vom avea o relație mai bună cu noi înșine, cu cei din jur și cu
societatea din care facem parte.
3. Eficiență personală percepută. Eficiența personală reprezintă credințele despre
abilitatea de a organiza și a executa activitățile necesare pentru producerea unui rezultat
propus. Oamenii cărora le lipsește încrederea în abilitățile lor fie vor evita situațiile dificile
posibile, fie le vor aborda cu teamă, astfel încât se va reduce probabilitatea ca ei să reușească
eficient. Astfel, ei vor avea mai puține experiențe de succes și mai puține oportunițăți de a
crește efiviența personală. Cei cu eficiență personală redusă vor răspunde la dificultăți cu o
anxietate crescută, care de obicei afectează performanța.
4. Funcția comună a emoțiilor pozitive este aceea de a facilita comportamentele de
apropiere sau de continuare a acțiunilor. Experiențele emoționale pozitive împing indivizii
spre a se implica și a se angaja în diverse activități, multe dintre ele având rol adaptativ atât
pentru individ, cât și pentru grup. Emoțiile pozitive par să funcționeze ca semnale interne
pentru apropiere și continuare. Ele au această funcție, ca și senzațiile plăcute sau ca și buna
dispoziție, de a motiva în direcția continuării liniei de gândire sau acțiune pe care au inițiat-o
ori de a începe o activitate plăcută. Fredrickson (1998) elaborează un model prin care
evidențiază efectele specifice, unice ale emoțiilor pozitive. Ea numește acest model Broaden-
and Build Theory of Positive Emotions (modelul creșterii și dezvoltării emoțiilor pozitive) și
argumentează faptul că emoțiile pozitive lărgesc repertoriul momentan de gândire și de
acțiuneși construiesc resursele personale durabile ale individului. Fredrickson reprezintă acest
model în contrast cu modelul tendințelor specifice de acțiune determinate de emoții. Emoțiile
negative îngustează repertoriul de gândire și acțiune în condiții amenințătoare de viață, în care
trebuie luate decizii rapide și sunt necesare reacții prompte. În schimb, emoțiile pozitive au un
efect complementar: ele lărgesc repertoriile gândire-acțiune ale oamenilor, făcând mai mult
extinsă paleta de gânduri și de acțiuni posibile. De exemplu:
 Bucuria–creează dorința de joacă, de a împinge limitele, de a fi creativ, dorințe care nu
se manifestă doar în domeniile social și fizic, ci și în plan intelectual și artistic.
 Interesul – o emoție pozitivă distinctă din punct de vedere fenomenologic, creează
dorința de a explora, de a avea noi informații și noi experiențe.
 Mulțumirea–o a treia emoție pozitivă distinctă, creează dorința de a contempla, de a
savura circumstanțele vieții curente și de a integra aceste circumstanțe într-o nouă
viziune asupra sinelui și asupra lumii.
 Iubirea–experimentată în contextul unei relații apropiate și securizante, creează cicluri
recurente ale nevoii de a explora și de a savura momentele alături de persoana iubită.
Spre deosebire de emoțiile negative care produc imediat beneficii directe în situațiile care
amenință supraviețuirea, repertoriile gândire-acțiune, lărgite de emoții pozitive, determină
beneficii adaptative pe termen lung, întrucât lărgirea duce la construirea resurselor personale
durabile. Efectul experimentării unei emoții pozitive este o creștere la nivelul resurselor
durabile ale persoanei, resurse de care poate face uz mai târziu, în alte contexte și în alte stări
emoționale.
5. Emoţiile negative sunt mai stridente, mai urgente şi au un impact mai puternic asupra
noastră. Când apar, creierul nostru se activează mai tare şi începem să căutăm soluţii de
rezolvare a problemelor. Pe de cealaltă parte, emoţiile pozitive, deşi sunt mai numeroase
decât emoţiile negative, sunt mai puţin vizibile şi uneori mai greu de conştientizat. Din
această cauză ele au o valoare mai mică în balanţa emoţională, şi este nevoie de mai multe
emoţii pozitive ca să contracareze efectul uneia negative.
Dacă ne uităm la importanţa emoţiilor în viaţa noastră, ca specie, putem observa uşor de
ce lucrurile sunt aşa. Este evident că emoţiile negative sunt mai puternice, pentru că ele ne
semnalizează pericolul. Obţinerea plăcerii şi a satisfacţiei este pe locul doi faţă de evitarea
primejdiilor majore. Emoţiile negative declanşează în noi nişte răspunsuri emoţionale
specifice: furia duce la luptă, frică la fugă, etc. Însă te-ai întrebat ce rol au emoţiile pozitive?
Spre deosebire de cele negative, care sunt orientate către rezolvarea unor probleme urgente şi
punctuale, emoţiile pozitive nu ne îndeamnă către comportamente specifice. Starea de bucurie
nu ne împinge către o reacţie prestabilită: sărit în sus, aplaudat, etc. Mai degrabă, ea ne
deschide către mai multe posibilităţi, orientate spre viitor şi spre dezvoltare personală. Prin
starea de bine pe care ne-o oferă, emoţiile pozitive ne deschid perspectivele de a privi
realitatea şi viitorul. Ele contribuie la dezvoltarea noastră mai generală și la planificarea
viitorului.
Aşadar, încă o diferenţă fundamentală între emoţiile negative şi cele pozitive este
că, dacă cele negative sunt orientate către rezolvarea unor probleme din prezent, cele
pozitive sunt orientate spre viitor şi dezvoltarea noastră mai generală. În plus, când
suntem luaţi de val de o emoţie pozitivă, dorim să o împărtăşim cu ceilalţi, şi avem şanse mai
mari ca şi ceilalţi să fie ”contaminaţi” de bucuria noastră.