Factorii psihologici ai

fenomenului de snowballing în
controlul mulţimii

XXX Mihail
 O mulțime este o comunitate de contact,
neorganizată, caracterizată printr-un grad ridicat de
conformism al indivizilor care o alcătuiesc, acționând
emoțional și relativ în unanimitate. Mulțimea are un
impact psihologic puternic asupra individului. Prin
urmare, în mulțime, în condiții de incertitudine,
responsabilitatea individuală a membrilor mulțimii se
dizolvă.
O mulțime este formată și dezvoltată conform propriilor
legi și mecanisme, care sunt:
* Infecție
* Sugestie
 “Individul din cadrul unei mulțimi nu mai
este el însuși, ci un automat pe care propria
sa voință nu-l mai poate dirija.”
Gustave Le Bon
 Infecția este procesul de transfer al unei stări emoționale de la
o persoană la alta la nivel psihofiziologic, pe lângă impactul
semantic. În același timp, starea mentală, starea de spirit și
comportamentul unui individ sau a unui grup rezonează, este
îmbunătățită prin reflectarea printr-o reacție în lanț de la unul la
altul - „efectul bulgării de zăpadă”. Acest efect se manifestă în
moduri diferite și depinde de tradiții și obiceiuri. Poate fi transmis
prin mijloace de comunicare de vorbire și non-vorbire, cum ar fi
expresii faciale, gesturi, mișcări ale corpului.
 Infecția mintală este o imitație inconștientă,
involuntară, a unui individ sau a unui grup de anumite stări
mentale care apar într-o mulțime ca urmare a utilizării
diferitelor mijloace de comunicare, semnal sonor puternic.
Multiplitatea întăririi și accelerării reciproce a impactului
emoțional unul asupra celuilalt duce la o dispoziție
psihologică generală, determinare și un sentiment de forță.
 Următorul mecanism - sugestie (sugestie) - este procesul
de a influența o persoană sau un grup asupra altor
participanți prin transmiterea de mesaje cu conținut diferit
(persuasiune,amenințări,șantaj).
Sugestia este asociată cu o scădere a conștiinței,
criticitate în percepția și implementarea conținutului
sugestibil. În acest caz, nu există o analiză logică detaliată,
evaluare în conformitate cu starea trecută, prezentă și
viitoare a individului. Spre deosebire de infecție, sugestia
este întotdeauna o activitate verbalizată și conștientă din
partea subiecților de influență. Sugestia acționează prin
„grefarea” directă a unui mesaj, fără a fi nevoie de dovezi și
logică.
 Pe lângă mecanismele de dezvoltare a
mulțimilor, este necesar să se distingă 5
etape ale formării mulțimii:
Etapa 1 Începutul apariției este o ocazie care atrage atenția
oamenilor și este adesea interpretată greșit de aceștia. Un grup de
oameni apare, încântat de eveniment, cuprins într-o nouă discuție
și forțând emoțiile.
Etapa 2 Apariția primelor zvonuri alarmante, opinii false,
formarea unei realități nepotrivite a cauzelor evenimentelor.
Oamenii au învățat un anumit punct de vedere asupra
evenimentului și percep orice informație prin prisma erorilor lor.
Etapa 3 Creșterea grupului și trecerea la o adevărată mulțime de actorii
În mod convențional, putem numi stadiul „fermentării minții”.
Zvonurile care nu sunt refutate imediat sunt transformate și provoacă o
emoție plictisitoare a unei anumite părți a populației.
Etapa 4 Mulțimea devine amenințătoare, acționând. „Efectul bulgării de
zăpadă” este o agravare a stării emoționale a oamenilor, ei se mișcă și
sunt pregătiți pentru acțiune imediată. Concretizarea și formarea
„imaginii inamicului”, venite de la lider, activează și mai mult oamenii.
 Acțiunile psihologice în acest stadiu sunt inadecvate. Americanii, de
exemplu, în acest stadiu observă din elicoptere și, imediat ce începe
procesul de vârtej, mulțimea se disecă imediat, participanții săi sunt izolați
unul de celălalt, obținând astfel rambursarea efectului de masă,
împiedicând emoția suplimentară.
Etapa 5 Transformarea mulțimii în una agresivă, desfășurarea unui
comportament antisocial al oamenilor, adică. revolte propriu-zise.
Personalitățile mai agresive sunt instigate de instigatori.
 Snowballing efect este cauzat de anumiti factori psihologici:
1. Securitatea. Anumite persoane pot fi atrase intr-o multime datorita
sentimentului de securitate, de siguranta ce se asociaza cu un numar mare de
persoane, situatii prezente in miscarile civile de strada ce se pot constitui in
miscari periculoase pentru siguranta cetatenilor. Acestia, de frica, ajung sa se
alature gastii pentru securitatea oferita de acestia.
2. Sugestibilitatea. Persoanele ce adera la un grup au tendinta sa accepte ideile
membrului dominant, in special daca acesta este suficient de puternic in
transmitarea ideilor, cazuri in care exista o tendinta de a accepta chiar si cele
mai nonconformiste idei si de a-si ignora propriile sisteme de valori, ghidandu-
se exclusiv dupa normele grupului repectiv.
3. Noutatea. O persoana se poate alatura unei multimi din motive
banale, privind-o ca pe o binevenita pauza in rutina, reactionand cu
entuziasm la noile circumstante datorita persuasiunii si sugestiei.
4. Pierderea identitatii – factor oarecum similar cu factorul „securitate”.
Indivizii tind sa-si piarda constiinta de sine si a identitatii lor in
multimi. In consecinta, ei se pot simti in siguranta ca nu vor putea fi
recunoscuti sau pedepsiti pentru eventualele acte la care vor lua parte.
5. Eliberarea de emotii. Prejudecatile, dorintele individuale
nesatisfacute, care sunt in mod normal blocate, pot fi eliberate cu
usurinta intr-o astfel multime emotionala. Aceasta eliberare temporara a
emotiilor este un stimulent puternic pentru individ de a participa la
activitatile multimii, aceasta oferindu-i posibilitatea de a face lucruri pe
care si le dorea, insa nu indraznea.
 Pentru majoritatea tipurilor de mulțimi, sunt caracteristice
următoarele caracteristici psihologice:
- întotdeauna impulsiv, volatil, iritabil. Este condus aproape
întotdeauna de sfera inconștientă;
- ușor de sugerat, lipsit de critici;
- toate instinctele crude, grosolane, adormite într-o persoană
trezită în mulțime;
- nu simte nevoia de adevăr, necesită iluzii care nu pot fi
abandonate. Pentru ei, inexistentul este la fel de puternic ca
faptele reale;
- în masă există o puternică sete de ascultare atât de mult încât
mulțimea este gata să se supună instinctiv celui care se declară
stăpân.
Clasificarea mulțimii:
Mulțime spontană (Se formează și se manifestă fără
niciun principiu de organizare de la un individ specific).
Mulțime condusă (Se formează și se manifestă sub
influența, influența de la început sau ulterior a unui
individ specific care este liderul său într-o mulțime
dată)
Mulțime organizată (o mulțime adunarea de indivizi
care au pornit pe calea organizării)
Ocazie ocazională (este o colecție de oameni care
doresc să primească informații despre evenimente sau
fenomene, ale căror martori oculari au devenit
coincidenți. De obicei este format din oameni care au
nevoie de emoții și impresii)
Mulțime convențională (este format pe baza
interesului pentru orice distracție de masă, spectacol
sau alte ocazii specifice semnificative din punct de
vedere social)
Mulțime extatică (Este o formă extremă de
mulțime expresivă. Se caracterizează printr-o
stare de extaz general, pe baza unei infecții
reciproce în creștere ritmică (ritualuri religioase
în masă, carnavaluri, concerte rock etc.).)
Mulțimea activă (Este format, precum și
convențional. Dar, în același timp, desfășoară
acțiuni cu privire la un obiect specific)