POVESTEA LUI HARAP – ALB ION CREANGĂ

- Ion Creangă unul dintre marii clasici ai literaturii române, cel mai mare povestitor roman, s-
a afirmat la ”Junimea” în secolul al XIX-lea

- basmul apare în 1877, în revista ”Convorbiri literare”

Basmul cult: -operă epică (personaje, acțiune, narrator)

-în proză
-de întindere medie
- acțiunea e o împletire a realului (un crai are 3 fii) cu fantasticul (zborul calului
pâna la stele și nori, probele, moartea și învierea eroului principal)
Personajele sunt pozitive (Craiul, fiii lui, Verde-Impărat, Harap- Alb, Sf Duminică) și
negative ( spânul, Roș Împărat) unele au însușiri supranaturale (regina furnicilor, regina
albinelor, uriașii: Gerilă, Setilă, Flămânzilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă, fata împăratului Roș)

Finalul este fericit, moralizator, binele învinge răul, cei buni sunt răsplătiți.

Are la bază motive specifice basmului popular: superioritatea mezinului, călatoria, un crai,
trei fii, cifra magică, probele, supunerea prin vicleșug, demascarea răufăcătorului, pedeapsa,
căsătoria, prietenii devotați, apa via, apa moartă, labirintul, coborârea în infern)

Formule specifice:

- initiale (”Amu cică era odată un crai…”)- introduce cititorul în universul fictiv

-mediene (”se cam duc la împărăție, Dumnezeu să ne ție”) –înaintează actiunea

-finale ( ”și a ținut veselia ani întregi”) –marchează ieșire din spatial fabulos

Perspectiva narativă: narațiunea la persoana a III a, realizată de un narrator omniscient și

omnipresent, obiectiv, dar care intervine prin comentarii sau reflecții.

Spațiu și timp –nedeterminate, mitice: ”odată”, ”într-o țară”, ”la o margine a pământului”

Titlul: numele personajului, e un oximoron : harap- rob, alb- de origine nobilă

Teme: lupta dintre bine și rău , maturizarea, drumul inițiatic al lui Harap-Alb, formarea
personalității protagonistului, devenirea sa existențială.

Acțiunea: - prezentarea pe scurt a momentelor subiectului (situatia initial în care este introdus
eroul și prezentarea curții craiului- expozitiunea; întâlnirea cu Spânul –intriga; probele prin
care trece HA împreună cu prietenii săi – desfășurarea acțiunii; demascarea Spânului –
punctual culminant; recunoașterea meriterol adevaratulului moștenitor, răsplatirea acestuia,
pedepsirea impostorului, nunta – deznodământul)

Probele: Spânul îi pregătește lui HA trei probe inițiatice: aducerea salăților din gradina
ursului, găsirea nestematelor de pe pielea cerbului și pețirea fetei de împărat.
Primele 2 probe sunt trecute cu ajutorul Sfintei Duminici, cea care îi dă sfaturi cu privire la
modul în trebuie să procedeze, oferindu-I și obiectele magice de care are nevoie

Din a treia probă, care constă într-o călătorie periculoasă spre împărăția Împăratului Roș,
decurg alte probe inițiatice:

- Proba casei de aramă – (Gerilă)

- Proba ospațului (Flămânzilă și Setilă)
- Proba separării macului de nisip (furnicile)
- Proba păzirii fetei de împărat (Ochilă, Păsărilă)
- Proba deosebirii fetei de împărat de cea înfiată (Albina)
- Proba aducerii smicelelor, apei vii, apei moarte (calul lui HA, turturica fetei de
împărat)

Creație cultă originală:

- Aparține unui autor consacrat, cult

- Relatare la pers III , narrator omniscient, omnipresent, obiectiv, dar crae intervine prin
comentarii ”boboc în felul său la trebi de-aieste”
- Bildungsroman = fiul craiului-Harap-alb-împărat
- Fantasticul umanizat: Harap Alb nu are însușiri supranaturale, are defecte, cei cinci
uriași vorbesc ca la Humulești
- Arta dialogului ce dramatizeaza acțiunea, discuția din casa de aramă
- Oraliatatea: interjecții (teleap-teleap), ziceri tipice (de voie, de nevoie, vorba ceea),
proverbe și zicători (”La plăcinte înainte, /La război înapoi”; ”Capra sare masa, iada
sare casa”, ”Apără/mă de găini, că de câini nu mă tem”)
- Comicul: porecle- Buzilă, diminutive cu valoare augmentativă- buzișoare, băuturică;
portrete pitorești, monștri simpatico, scene comice, ospățul
- Tehnica detaliului – descrierea cerbului
- Simboluri: drumul- metaforă centrală=devenirea, fântâna =locul nașterii eroului,
moartea finală= coborârea în infern, Spânul –maestrul spiritual, răul necesar,
giganții=forțele naturii, calul=aurul solar

HARAP – ALB
- Personajul principal, eponym
- Nu are însușiri supranaturale
- Învață din greșeli evoluează
- Harnicie, generozitate, curaj, bunătate
- Lipsit de experiență, naiv
- Dovedește loialitate credință
- Portret moral- caracterizarea directa(făcută de narator) – ” Fiul craiului, boboc în
felul său la trebi de aieste”
-caracterizarea indirectă – fapte limbaj, acțiune
-Portretul fizic nu este prezentat, ni se spune doar că este cel mai mic fiu al craiului
Este un bun prieten, are ajutoare
Parcurge drumul cunoasterii de sine, trece symbolic prin moarte și reînvie prin iubire