Poate nu va vine sa credeti, dar anul are patru surori una mai frumoasa ca alta,

dar diferite. 
Anotimpurile sunt confesiuni ale naturii, dar pot fi şi ale sufletului.

Primavara - Îmi şopteşte inima, inima, inima

Simte că-i aproape primăvara

Şi nu ştie nimenea
Şi nu ştie nimenea
Gândurile mele unde zboară

 
Se trezesc câmpiile, cântă ciocârliile
Nu opreşte nimeni primăvara

 
Primăvară, primăvară-mi aminteşti
A câta oară de lumina
Dragostei dintâi
Primăvară, primăvară-mi aminteşti
A câta oară de lumina
Dragostei dintâi

Vara Vino, vino, dragă vară

Noi cu drag te aşteptam

De cu zori şi până-n seară

Tot pe-afară să zburăm!

Toamna Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestezită,

Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită;

Frunzele-i cad, zbor în aer, şi de crengi se deslipesc,

Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Iarna- Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,

Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;

Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,

Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.