Biopsia este o procedură chirurgicală utilizată pentru a afla dacă

o tumoră este benignă sau canceroasă. Aceasta implică prelevarea unei

probe de țesut din tumoră și examinarea la microscop pentru a verifica
prezența celulelor canceroase.

Țesutul este examinat de către un patolog – un specialist medical care

este expert în identificarea modificărilor în țesutul corporal, cauzate de
boală. Acest studiu microscopic al țesuturilor confirmă sau exclude
un diagnostic de cancer. Tipul de biopsie utilizat depinde de locul în
care se află tumora și de tipul de cancer pe care îl suspectează medicul.

Cuprins:

1. Tipuri de biopsii
2. Indicațiile biopsiei
3. Cum se efectuează o biopsie?
4. Care sunt avantajele vs. riscurile biopsiei?

Tipuri de biopsii
Există mui multe tipuri diferite de proceduri de biopsie:

 Biopsia cu ac – Un ac fin este utilizat pentru a preleva o probă

mică de țesut din tumoră sau o formațiune. Aceasta se numește
citologie de aspirație fină cu ac.
 Biopsia prin aspirație – cu ajutorul unui ac mai gros se
prelevează zone de țesut printr-o singură inserție.
 Biopsie chirurgicală – O mică probă de țesut este prelevată în
timpul unei intervenții chirurgicale, prin excixie. Aceasta este o
 procedură mai extinsă și poate necesita spitalizarea. Atunci când se
îndepărtează o zonă mai mare, procedura se numește biopsie
excizională. Atunci când numai o mostră de țesut este prelevată prin
păstrarea arhitecturii histologice a celulelor țesutului, procedura este
numită biopsie incizională sau biopsie de bază.
 Biopsia endoscopică – Prelevarea țesutului se va efectua în
timpul unei endoscopii.
 Biopsia cutanată – utilizată în unele cazuri pentru a diagnostica
cancerul de piele. Efectuată cu o lamă de bisturiu mică.

Tipuri de biopsii după țesutul investigat:

 Biopsia de sân – Se va preleva o probă de țesut mamar pentru

analiză. O biopsie cu ac de bază este adesea folosită pentru a obține
o mostră de țesut mai mare. În unele cazuri, când se suspectează un
chist (umflare benignă cu lichid), se va utiliza un ac fin pentru a
preleva lichidul și celulele sunt trimise pentru examinare (citologie).
 Biopsia de organe – Pentru obținerea biopsiilor de organe, cum
ar fi ficatul sau rinichii, se folosește un ac gros. Acestea sunt adesea
efectuate cu ghidare imagistică (ultrasunete sau CT) și vi se poate
cere să vă mențineți respirația timp de câteva secunde în timp ce acul
este introdus în abdomen.
 Biopsia de măduvă osoasă – Un ac gros este utilizat pentru a
preleva mostre de măduvă osoasă (țesut moale, găsit în centrul gol al
oaselor mari). Biopsiile măduvei osoase pot fi efectuate din mai multe
motive, inclusiv pentru a afla de ce aveți un număr scăzut sau mare
de globule roșii, leucocite sau trombocite.
 Biopsia endoscopică – Un endoscop este un instrument medical
folosit pentru a examina interiorul corpului. Este un tub subțire,
flexibil, cu o sursă de lumină și o mini-cameră foto/video la un capăt.
Instrumentele de tăiere mici pot fi de asemenea atașate la capătul
unui endoscop, pentru a permite prelevarea unei probe de țesut. Un
endoscop poate fi introdus în zona gâtului (tractul gastrointestinal
superior) sau prin anus (analiza tractului gastrointestinal inferior), în
funcție de zona examinată.
 Biopsia cutanată – O biopsie cutanată presupune prelevarea de
celule de pe suprafața corpului. O biopsie cutanată este folosită cel
mai adesea pentru a diagnostica afecțiunile pielii,
 inclusiv melanomul și alte forme de cancer. Acestea pot fi prelevate
prin răzuire, prin perforare, biopsie incizională sau de excizie.

Indicațiile biopsiei
Testele imagistice, cum ar fi mamografia, ecografiile, scanarea CT și
rezonanța magnetică (RMN), pot depista mase anormale, însă aceste
teste nu sunt mereu suficiente. O biopsie cu ac poate determina cauza
unei formațiuni anormale sau a unei mase.

Biopsiile sunt importante pentru a diagnostica majoritatea

cancerelor. O biopsie se efectuează frecvent dacă aveți o umflătură sau
o zonă de țesut anormal într-o parte a corpului în care nu există nicio
altă cauză aparentă. Biopsia poate ajuta și la depistarea altor probleme,
ca inflamația unor organe, cum ar fi ficatul sau rinichii.
Biopsiile sunt efectuate în multe zone ale corpului și din mai multe
motive. Iată câteva indicații ale biopsiilor:

 Biopsia abdominală este folosită pentru a diagnostica dacă o

formațiune din abdomen este canceroasă sau benignă. Aceste
formațiuni pot fi localizate în grăsime sau adânc în abdomen.
 Biopsia osoasă este utilizată pentru a diagnostica cancerul sau
infecția în oase.
 Biopsia măduvei osoase este utilizată pentru a diagnostica
cancerul în sânge, cum ar fi leucemia.
 Biopsia mamară este utilizată pentru a determina dacă o regiune
de țesut mamar este canceroasă sau benignă.
 Biopsia endometrială poate fi utilizată în depistarea cauzei
sângerării uterine anormale, examinarea mucoasei uterului și
diagnosticarea cancerului.
 Biopsia renală (de rinichi) este utilizată pentru a examina starea
unui rinichi cu insuficiență renală, inflamația în rinichi sau o tumoră
suspectă (cum ar fi cancerul).
 Biopsia hepatică este utilizată pentru a diagnostica bolile
hepatice, cum ar fi hepatita C, ciroza, infecțiile și cancerul.
 Biopsia toracică se efectuează atunci când o anomalie a
plămânului este vizibilă pe o scanare cu raze X sau CT. Biopsiile
bioptice pot fi efectuate prin bronhoscopie prin introducerea unui
instrument numit bronhoscop prin gura pacientului și în căile
respiratorii pentru a ajunge în zona care urmează să fie supusă
biopsiei.
 Biopsia nodulului limfatic se efectuează ori de câte ori există
ganglioni limfatici extinși sau anormali.
 Biopsia musculară este utilizată pentru a diagnostica problemele
care afectează mușchiul, anomaliile mușchilor și bolile țesutului
conjunctiv și ale vaselor de sânge.
 Biopsia nervoasă este utilizată pentru a examina deteriorarea
nervilor mici, degenerarea și distrugerea nervilor și bolile inflamatorii.
Biopsiile nervoase sunt efectuate de obicei chirurgical.
 Biopsia cutanată analizează o creștere sau o zonă a pielii, cum ar
fi o aluniță care și-a schimbat aspectul.
 Biopsia testiculară este utilizată la depistarea infertilității
masculine. Este, de asemenea, folosită pentru a determina dacă o
probă de țesut din testicule este canceroasă sau benignă.
 Biopsia tiroidiană este utilizată pentru a depista cauza unui nodul
din glanda tiroidă.

Cum se efectuează biopsia?

Cu ajutorul rezultatelor investigațiilor imagistice se va alege cel mai bun
loc pentru biopsie. Regiunea ce urmează a fi supusă biopsiei se va
curăța și se va aplica anestezic local sau injectabil. Cu ajutorul acului
sau altui dispozitiv se va preleva proba de țesut. De obicei, se resimte
presiune în timpul procedurii. Pentru anumite tipuri de biopsii, poate fi
necesar să vă țineți respirația în timp ce un ac de biopsie este introdus
sau să rămâneți nemișcat.

Tipul de anestezie pe care îl utilizează medicul depinde de tipul de

procedură și de locul în care organismul are nevoie de biopsie.
Anestezia locală este o injecție care amorțește zona în care se face o
procedură. Anestezia generală se efectuează pentru intervențiile
chirurgicale.
Cum te pregătești pentru biopsie?
Cele mai multe biopsii cu ac sunt efectuate în ambulatoriu. Uneori poate
fi nevoie să nu mâncați și să nu beți timp de opt ore înainte de biopsie.
Cu toate acestea, puteți lua medicamentele de rutină cu apă. Dacă
sunteți diabetic și luați insulină, trebuie să discutați cu medicul, deoarece
poate fi necesară ajustarea dozei obișnuite de insulină. Înainte de
efectuarea biopsiei cu ac, trebuie să raportați medicului toate
medicamentele pe care le luați, inclusiv suplimentele pe bază de plante
și dacă aveți orice alergie, în special la anestezie.
Nu fumați timp de cel puțin 48 de ore înainte de biopsie.

Ce trebuie să fac după procedură?

Evitați efortul timp de 24 de ore, consumați multe lichide și reluați-vă
dieta normală. Țineți un bandaj pe locul biopsiei pentru o zi. Nu
conduceți vehiculele și utilaje timp de cel puțin 24 de ore.

Nu faceți niciun exercițiu fizic sau de ridicare timp de cel puțin două zile.
Nu faceți băi sau dușuri fierbinți timp de cel puțin 12 ore.

Testarea probei prelevate și raportul anatomo-patologic

După ce medicul va preleva o probă de țesut, aceasta este trimisă la un
laborator pentru analiză. Proba poate fi tratată sau înghețată chimic și
tăiată în secțiuni foarte subțiri. Secțiunile sunt plasate pe diapozitive de
sticlă, colorate pentru a spori contrastul și studiate sub microscop.

Rezultatele ajută medicul să determine dacă celulele sunt canceroase.

Dacă celulele sunt canceroase, rezultatele biopsiei pot indica unde a
apărut cancerul – tipul de cancer. O biopsie ajută, de asemenea, să se
determine cât de agresiv este cancerul și ajută la stadializare.

După stabilirea diagnosticului, patologul creează un raport anatomo-

patologic bazat pe ceea ce se observă sub microscop. Raportul este
foarte tehnic, folosind termeni care sunt semnificativi pentru alți patologi
și medici. În general, patologul descrie tipurile de celule, modul în care
sunt aranjate, dacă sunt celule anormale prezente etc.

Diagnosticul este adesea scurt. Se bazează pe rezultatele combinate

ale biopsiei, examinării fizice, analizelor și examenului microscopic.

Există un format general pentru un astfel de raport:

 organul sau țesutul investigat

 partea specifică a organului din care provine proba
 procedura de biopsie
 analiza țesutului
 dacă sunt necesare alte teste
În general, diagnosticul general vizează tipul de cancer:

 Hiperplzia: o creștere anormală a celulelor într-un țesut sau organ.

Hiperplazia poate crește riscul de apariție a unor tipuri de cancer.
 Displazia: o creștere a numărului de celule anormale sau atipice
dintr-un organ. Displazia este un răspuns la o infecție virală sau o
stare între celulele normale și celulele canceroase.
 Neoplazia: creștere necontrolată a celulelor. Celulele pot fi
benigne, adică necanceroase sau maligne, ceea ce înseamnă
canceros.
 Atipic: se referă la celule care nu sunt normale, dar nu sunt
canceroase. Pot deveni cancer și cresc riscul de cancer;
 Carcinom: Celulele canceroase care s-au dezvoltat din celule
epiteliale;
 Sarcom: Celulele canceroase s-au dezvoltat din alte celule, nu din
celulele epiteliale;
 Limfom: celulele canceroase s-au format în sistemul limfatic;
 Leucemia: celulele canceroase s-au format în sânge sau în
măduva osoasă

După ce medicul stabilește un diagnostic, alte teste pot ajuta la alegerea

celor mai bune opțiuni de tratament. Anumite substanțe pot ajuta la
prezicerea modului în care tratamentul va funcționa pentru un anumit tip
de cancer. Markerii tumorali sunt substanțe care se găsesc în
concentrații mai mari în sângele, urina sau țesuturile unor persoane cu
cancer. Acestea pot fi identificate prin testarea unei gene sau a unei
proteine specifice.
Care sunt avantajele vs. riscurile biopsiei?
Biopsia cu ac este o metodă sigură de obținere a probelor de țesut care
pot ajuta la diagnosticarea cancerului. O biopsie cu ac este mai puțin
invazivă decât biopsiile chirurgicale. În general, procedura nu este
dureroasă și rezultatele sunt precise, timpul de recuperare este scurt și
pacienții își pot relua în curând activitățile obișnuite.

Orice procedură în care pielea este penetrată prezintă un risc de

infectare. Riscul de infecție care necesită tratament antibiotic pare să fie
mai mică decât 1 la 1000. Complicațiile care pot rezulta din biopsii includ
sângerări, infecții sau lezarea accidentală a structurilor din jur, cum ar fi
intestinul, în timpul biopsiei abdominale.

Care sunt limitările biopsiilor?

În unele cazuri, cantitatea de țesut obținută dintr-o biopsie cu ac poate
să nu fie suficientă și este posibil să mai fie necesară încă o biopsie.
Dacă diagnosticul rămâne incert după o procedură de succes din punct
de vedere tehnic, biopsia chirurgicală poate fi necesară.

Referinte:

 (1)  Biopsy: Types of biopsy procedures used to diagnose cancer,

link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cancer/in-
depth/biopsy/art-20043922
 Biopsy, link: https://www.cancer.net/navigating-cancer-
care/diagnosing-cancer/tests-and-procedures/biopsy
 (2) Biopsy, link: https://medlineplus.gov/biopsy.html
 (3) After a Biopsy: Making the Diagnosis,
link: https://www.cancer.net/navigating-cancer-care/diagnosing-
cancer/reports-and-results/after-biopsy-making-diagnosis
 (4) Biopsies – Overview,
link: https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=biopgen
 (5) Biopsy, link: https://www.nhs.uk/conditions/biopsy/
 (6) Biopsy, link: https://patient.info/health/biopsy