ASTM BRONSIC

Astmul este o boala cronica a cailor respiratorii. In mod normal, caile respiratorii sau
tuburile bronsice permit aerului sa intre si sa iasa din plamani. Daca aveti astm, caile
respiratorii sunt intotdeauna inflamate. Acestea devin si mai umflate si muschii din jurul
cailor respiratorii se pot strange atunci cand ceva declanseaza simptomele. Acest lucru
face ca aerul sa se poata deplasa in interiorul si in afara plamanilor, provocand
recurente de respiratie suieratoare (un sunet fluierat cand respirati), senzatie de
stramtorare la piept, dificultati de respiratie si tuse. Tusea apare adesea noaptea sau
devreme dimineata.

Pentru unii oameni, astmul este o provocare minora. Insa pentru multi suferinzi de astm
bronsic afectiunea este strans legat de activitatea fizica. Insa si unii oameni sanatosi pot
dezvolta simptome de astm atunci cand fac efort fizic. Aceasta se numeste
bronhoconstrictie indusa de efort (BEI) sau astm bronsic indus de exercitiu (EIA). 

Nu exista nici un remediu pentru astm, dar odata ce este diagnosticat corespunzator si
exista un plan de tratament, veti putea gestiona starea dumneavoastra, iar calitatea
vietii dumneavoastra se va imbunatati.

 SIMPTOME
 Poti avea indicii serioase ca ai putea suferi de astm bronsic daca te
confrunti cu urmatoarele simptome:

 tusea subita, starnita fie pe timpul noptii, fie in urma unui efort
fizic intens sau chiar dupa o repriza puternica de ras, este unul dintre
primele semne ale afectiunii;

 senzatia de presiune ce poate fi asemanata cu un ghem de durere in

capul pieptului;

 dispneea sau senzatia de sufocare este unul dintre cele mai

cunoscute simptome de astm bronsic

 Respiratie suieratoare (suieratul plamanilor), o sursa de mare

disconfort pentru toti cei care sufera de astm bronsic

 Care sunt factorii declansatori ai afectiunii

 Exista multe surse de declansare a astmului bronsic, iar alergiile sunt
deseori puse in legatura directa cu aceasta afectiune. Prezenta terenului
alergic (copii care au alergii alimentare, dermatite alergice, persoane
care sunt alergice la praf, polen, par de animale)creste sansa dezvoltarii
astmului. Prezenta alergenilor declanseaza o reactie puternica atat in
cazul copiilor, cat si a adultilor. Pe lista factorilor de risc ce pot duce la
crize intense de astm se mai numara stimuli precum:

 alergeni precum polenul unor plante, mucegaiul, parul animalelor,

praful sau substantele chimice;
 Infectiile virale;
 fluctuatiile de temperatura;
 fumul de tigara;
 substantele cu efect iritant;
 efortul fizic nedozat corespunzator.

 Ce simptome necesita interventie de urgenta :

 scaderea nivelului de atentie si a vitezei de reactie fata de mediul

inconjurator;
 accesele de anxietate;
 transpiratia abundenta;
 accentuarea pulsului;
 dificultatea la respirat.

METODE DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

Diagnosticarea astmului

Nu exista niciun test sau examen care sa determine daca

dumneavoastra sau copilul dumneavoastra aveti astm bronsic. In
schimb, medicul va folosi o varietate de criterii pentru a
determina daca simptomele sunt rezultatul astmului:

 Istoricul sanatatii. Daca aveti membri de familie cu tulburari de

respiratie, riscul dvs. este mai mare;
 Examenul fizic. Medicul va asculta respiratia cu un stetoscop. De
asemenea, poate efectua un test de piele, in cautarea unor semne de
reactie alergica, cum ar fi urticarie sau eczeme. Alergiile va cresc
riscul de astm;
 Teste de respiratie. Medicul poate utiliza teste functionale
pulmonare (PFT) pentru a masura fluxul de aer in si din plamani. Cel
mai comun test, spirometrie, va cere sa suflati intr-un dispozitiv care
poate masura viteza aerului;

Tratamentul astmului

Astmul nu poate fi vindecat. Tratamentul implica, de obicei, controlarea

simptomelor pentru a recunoaste declansatoarele, luand masuri pentru a le
evita si pentru a va urmari respiratia, pentru a va asigura ca
medicamentele de astm bronsic zilnice mentin simptomele sub control. In
cazul unei aparitii a unui astm bronsic, poate fi necesar sa utilizati un
inhalator cu eliberare rapida, cum ar fi albuterolul.
Preventia astmului

Astmul nu poate fi prevenit! Cu toate acestea, puteti lua o serie

de masuri pentru a controla boala si a preveni simptomele
acesteia. De exemplu:

  Urmati planul de actiune privind astmul; 

 Utilizati medicamentele pe care le prescrie medicul
dumneavoastra; 
 Identificati si incercati sa evitati lucrurile care va inrautatesc
conditia; 
 Nu trebuie sa evitati activitatea fizica; 
 Mergeti periodic la control. 

Vitamina D scade riscul atacurilor de astm

Crizele de astm suficient de grave pentru a necesita
tratament cu steroizi sau spitalizare sunt mai putin
probabile in randul persoanelor ce obisnuiesc sa ia
suplimente alimentare cu vitamina D, potrivit studiu
publicat in revista de specialitate "The Lancet Respiratory
Medicine"
 CIROZA HEPATICA

Ficatul este cel mai mare organ si indeplineste multe functii indispensabile
organismului, inclusiv neutralizarea substantelor daunatoare, curatarea sangelui si
crearea nutrientilor vitali. De asemenea, ficatul produce proteinele care contribuie
la colagularea sangelui, transportul oxigenului si sustinerea sistemului imunitar.
Ficatul produce bila, substanta necesara pentru digestia alimentelor, ajuta
organismul sa depoziteze zaharurile (glucoza) pentru formarea glicogenului,
metabolizeaza grasimile saturate si produce colesterolul.

Ciroza hepatica inseamna inlocuirea tesutului hepatic normal sau

sanatos cu tesut cicatricial nefunctional. Pe masura ce boala avanseaza, arhitectura
ficatului va inseamna din ce in ce mai putin tesut sanatos. Ciroza este ultimul
stadiu al fibrozarii ficatului, fiind provocata de numeroase forme de boli sau
probleme hepatice, precum hepatita sau alcoolismul cronic. Ciroza, din punct de
vedere histopatologic, este caracterizata de prezenta nodulilor regenerativi
inconjurati de tesut fibrozat cu aspect dens. Ciroza hepatica poate fi asimptomatica
multi ani, iar cand apar simptomele, acestea sunt frecvent nespecifice (anorexie,
oboseala, pierdere in greutate). Manifestarile intarziate includ hipertensiunea
portala, ascita si, cand se produce decompensarea, insuficienta hepatica.
Diagnosticul presupune frecvent biopsia hepatica
 CAUZE :
Ciroza este provocata de boli cronice (pe termen lung) ale ficatului care
lezeaza/deterioreaza tesutul hepatic. Pot trece multi ani pana cand
deteriorarea hepatica sa determine ciroza. Cele mai frecvente cauze sunt:

 Alcoolismul cronic. Este una dintre cauzele principale ale cirozei

hepatice. Consumul abuziv de alcool poate provoca inflamatia
ficatului, care, in timp, poate duce la ciroza. Cantitatea de alcool
care provoaca ciroza este diferita de la o persoana la alta.

 Hepatita virala cronica. Hepatita C cronica este o alta cauza

frecventa a cirozei hepatice. Hepatita C duce la inflamarea
ficatului, care, in timp, determina ciroza. Aproximativ 1 din 4
persoane cu hepatita C cronica dezvolta ciroza. Hepatita B cronica
si hepatita D pot, de asemenea, sa determine ciroza. La nivel
mondial, hepatitele tip B si C constituie cele mai frecvente cauze
ale cirozei.

 Steatohepatita nonalcoolica (NASH). Acumularea de grasimi la

nivelul ficatului, care nu este provocata de consumul de alcool,
este numita boala ficatului gras nonalcoolic, care determina
steatohepatita nonalcoolica (NASH). NASH poate provoca
inflamatia ficatului si poate duce la ciroza. Persoanele cu NASH au
adeseori alte probleme de sanatate, precum diabet, obezitate,
colesterol marit, boala arteriala coronariana, malnutritie proteica si
obiceiuri alimentare nesanatoase.
  Bolile ductelor biliare. Acestea limiteaza sau opresc bila din
curgerea catre intestinul subtire. Astfel, bila ramane blocata in ficat
provocand inflamatia si poate determina ciroza. Doua boli
frecvente ale ductelor biliare sunt colangita sclerozanta primitiva si
ciroza biliara primitiva.

 Bolile genetice. Anumite boli genetice mostenite pot determina

ciroza. Acestea sunt boli care interfereaza cu metabolismul
diferitelor substante produse de ficat. Dintre acestea: boala Wilson,
hemocromatoza, bolile depozitelor de glicogen, deficitul de alfa-
1 antitripsina (DAAT)

 Boli autoimune. Hepatita autoimuna (boala hepatica provocata de

sistemul imun).

Alte posibile cauze:

 Infectie, cum sunt schistostomiaza sau sifilisul

 Medicamente precum metotrexat (din clasa imunosupresoarelor)
sau acetaminopfen. Reactia la anumite medicamente poate afecta ficatul,
insa este o situatie rara. Dozele mari de vitamina A sunt hepatotoxice,
iar hipervitaminoza A cronica poate determina aparitia fibrozei hepatice.
 Expunerea la anumite substante hepatotoxice. Arsenicul, o
substanta care se gaseste in natura, are potential hepatotoxic.
 Infectiile pe termen lung cu diferite bacterii sau paraziti pot afecta
ficatul provocand ciroza.
 SIMPTOME :

Ciroza este adeseori asimptomatica pana cand deteriorarea hepatica este

extinsa. Statisticile arata ca o treime dintre pacienti nu dezvolta
simptome. Cand semnele si simptomele apar, acestea nu sunt specific
acestei afectiuni. Printre simptomele care pot s aapara se numara:

 Lipsa poftei de mancare

 Oboseala si paloare (determinate de eliberarea de citochine, de anemie,
hipersplenism)
 Respiratie cu dificultate (dispnee, datorita hipertensiunii portale)
 Greata
 Pierdere in greutate sau crestere brusca in greutate
 Diaree
 Varsaturi
 Febra
 Icter (ingalbenirea mucoaselor, a tegumentelor)
 Depozite sau pete galbene in zona ochilor (xantelasme datorita colestazei)
 Vene in panza de paianjen (telangiectazii)
 Sangerare frecventa
 Invinetire facila (aparitia de echimoze, chiar in situatia unor traumatisme
mici, neimportante)
 Inrosirea palmelor (eritem palmar)
 Atrofie testiculara
 Ginecomastie (marirea sanilor la barbat)
 Perioade menstruale anormale (determinate de dezechilibrul productiei
hormonale si al metabolismului)
 Reducerea libidoului
 Durere abdominala sau discomfort abdominal (de la marirea in dimensiuni a
ficatului sau formarea de calculi biliari, sau acumularea lichidului ascitic)
 Prurit (mancarime rezultata din depunerea la nivel cutanat a productiei
biliare)
 Scaune deschise la culoare
 Prezenta sangelui in scaun
 Urina de culoare mai inchisa: portocalie sau maronie
Investigatii :

O combinatie de teste pot fi folosite la diagnosticul cirozei atunci

cand examinarea fizica si istoricul medical sugereaza ciroza.
Analizele sangvine pot releva inflamatia hepatica, evalueaza
functia hepatica si stabilesc cauza cirozei. Alte teste care
furnizeaza imagini ale ficatului sunt folosite pentru a depista
tumori si ducte biliare obstruate (blocate) si pentru evaluarea
dimensiunilor ficatului si circulatiei sangvine intrahepatice.
Pentru confirmarea diagnosticului de ciroza poate fi
efectuata biopsia hepatica, prin care este prelevata o mostra de
tesut hepatic care este analizata microscopic. Este unicul test
care poate confirma diagnosticul de ciroza.

 Analize sangvine pentru inflamatia hepatica

Analizele sangvine care pot releva prezenta inflamatiei active a
ficatului includ:
- aspartat aminotransferaza (AST) - Un nivel de AST crescut
(numit de asemenea si GOT) poate indica afectarea hepatica si
"moartea" celulelor hepatice
- alanin aminotrasferaza (ALT) - Un nivel crescut de ALT (numit
de asemenea si GPT) poate indica afectarea hepatica si
"moartea" celulelor hepatice.
- lactat dehidrogenaza (LDH) - Un nivel crescut de LDH poate
indica afectarea hepatica si "moartea" celulelor sangvine
- fosfataza alcalina (FAL) - Un nivel crescut de FAL poate indica
obstructia ductelor biliare
- gama-glutamil transpeptidaza (GGT) - Un nivel crescut de GGT
releva faptul ca, consumul de bauturi alcoolice sau obstructia
ductelor biliare cauzeaza inflamatia hepatica; nivelul de GGT
poate indica, de asemenea, uzul unor anumite medicamente, cum
ar fi de exemplu dilantin si fenobarbital. Cu toate acestea, GGT poate fi
crescut fara a fi prezenta inflamatia.

 Analize sangvine care evalueaza functie hepatica

Masurarea nivelurilor anumitor substante sintetizate de ficat

poate fi de ajutor in evaluarea functie hepatice remanente.
Aceste analize includ:
- albumina si proteinele serice totale - Albumina este un tip
de proteina. Ciroza hepatica poate determina scaderea
nivelurilor serice de proteine
- timpul partial de tromboplastina sau timpul de protrombina
sau INR. Aceste teste masoara factorii sintetizati de ficat
care au rol de coagulare
- bilirubina. Este produsa de ficat, prin descompunerea
hemoglobinei, care este o componenta a globulelor rosii ale
sangelui cu rol de caraus al oxigenului. Ciroza poate
determina cresterea nivelului sangvin de bilirubina, a carei
manifestare clinica este icterul (ingalbenirea pielii si
sclerelor, partea alba a ochiului).
 Analize sangvine care pot diagnostica cauza
cirozei

Testele care pot fi facute pentru determinarea cauzei

cirozei includ:
- anticorpii antinucleari (ANA). Testarea ANA si a
anticorpilor anti fibra musculara neteda (ASMA) pot
ajuta la depistarea unei hepatite cronice autoimune
- anticorpii antimitocondriali (AMA) pot ajuta la
determinarea unui ciroze biliare primitive
- feritina si sideremia (nivelul de fier din sange) ajuta la
diagnosticul hemocromatozei
- anticorpii antihepatitici B si antihepatitici C sau testele
pentru materialul genetic al virusurilor hepatice (ARN
sau ADN) ajuta la diagnosticul unei infectii hepatice
virale
- nivelul sangvin de alcool ajuta la depistarea
consumului de alcool, care poate determina ciroza
alcoolica
- analiza ceruloplasminei serice ajuta la diagnosticul
bolii Wilson
- nivelul de alfa 1 antitripsina diagnosticheaza deficienta
de alfa 1 antitripsina, o cauza rara de ciroza hepatica.
  Investigatii imagistice

Testele imagistice verifica prezenta tumorilor si

obstructiei biliare si evalueaza dimensiunile ficatului si
circulatia sangvina hepatica. Aceste teste includ:
- ultrasonografia abdominala (ecografia)
- tomografia computerizata (CT) abdominala
- rezonanta magnetica nucleara abdominala
- scintigrafia ficatului si splinei (arareori folosita).
Tratament :

 Ciroza este o boala posibil amenintatoare de viata, care

apare atunci cand inflamatia si tesutul fibrotic
deterioreaza ficatul. Nici un tratament nu vindeca
aceasta afectiune sau "repara" deterioarea hepatica deja
instalata. Cu toate acestea, tratamentul poate uneori sa
previna sau sa amane deteriorarea hepatica ulterioara.

Principalele componente ale tratamentului includ:

- tratarea cauzei cirozei, atunci cand este posibil, pentru a preveni
deteriorarea ulterioara
- evitarea substantelor care pot agrava afectarea hepatica, in
special bauturile alcoolice si medicamentele antiinflamatoare
nesteroidiene
- prevenirea si tratarea simptomelor si complicatiilor cirozei
- efectuarea unui transplant hepatic, in cazul afectarii hepatice
severe, daca bolnavul este inclus pe lista de asteptare pentru
transplant si se gaseste un donator compatibil.
Tratament initial
 Atunci cand este diagnosticata o ciroza hepatica, care apare
atunci cand inflamatia si tesutul fibrotic afecteaza ficatul, se
recomanda:

- oprirea consumului de bauturi alcoolice! Nu se permite

consumul a nici unor feluri sau cantitati de bauturi alcoolice
- evitarea administrarii de medicamente antiinflamatorii
nesteroidiene, cum ar fi ibuprofen sau naproxen si de alte
medicamente care pot afecta ficatul
- initierea unei diete sarace in sare, in cazul in care apare retentia
de lichide. Reducerea consumului de sare poate preveni
acumularea de lichid in abdomen (ascita) sau torace
- inceperea imunizarii (in cazul in care nu a fost facuta deja)
impotriva hepatitei A si B, gripei si pneumococului.
Urmarea acestor pasi previne aparitia complicatiilor si afectarii
ulterioare a ficatului si ajuta la ameliorarea simptomelor.
Tratamentul initial al cirozei include, de asemenea, tratamentul
complicatiilor care sunt deja prezente. Pot fi necesare
medicamente, interventii chirurgicale sau alte tratamente, in
functie de complicatiile aparute.

Alte tratamente

 In general, se recomanda evitarea suplimentelor pe baza

de ierburi, care pot agrava suferinta hepatica. Kava este
in special nociva pentru persoanele cu probleme
hepatice.
Studii limitate au demonstrat ca suplimentele naturale,
cunoscute sub denumirea de Silimarina, ajuta la
protejarea ficatului impotriva inflamatiei. Aceasta planta
nu amelioreaza afectarea hepatica deja existenta si nu
vindeca infectia cu virus hepatitic B sau C.