PEDAGOGIE

CURS NR.6

STRATEGII DIDACTICE

Pentru a face o alegere informata asupra strategiilor de invatare, pentru a fi pregatit pentru
proiectarea lectiilor, profesorul trebuie sa stie:.
_ ce metode de predare exista
_ care sunt punctele tari si punctele slabe ale acestor metode
_ ce scopuri deserveste fiecare dintre acestea
_ cum trebuie puse in aplicare
Alegerea activitatilor de invatare nu depinde in totalitate de scopurile propuse.
Este esential sa luam in considerare si elevii, mediul fizic precum sala de clasa, echipamentul
disponibil si climatul afectiv.
In urma unui studiu asupra elevilor de 11-18 ani, cercetatorii au observat ca elevilor le place
actiunea: sa discute in grup, sa produca ceva, sa fie creativi.
Este gresit sa cultivam una sau doua metode de predare si sa ramanem fideli acestora. O
varietate de metode, care sa sporeasca atentia si interesul elevilor, ofera flexibilitate profesorului.

Unul din scopurile invatarii este, asa cum am mai precizat, memorarea de catre elevi a unor
cunostinte. Prezentam mai jos o piramida a invatarii (Na-tional Training Laboratories, Maine,
SUA). Aceasta arata procentajul materiei memorate de elevi dupa aplicarea diferitelor activitati
de invatare sau metode de predare-invatare.
-receptare orala 5%
-receptarea mesajului scris 10%
- audio-vizualul 20%
-demonstratia facuta de profesor 30%
-discutia in grup 50%
-exercitiul practic 75%
-elevul ii ajuta pe altii sau aplica imediat cele invatate 90%

Stilurile de invatare
Caracteristici si strategii de invatare

Termenul de stil de invatare se refera la preferinta fiecaruia dintre noi pentru a folosi anumite
tehnici si strategii de invatare. Cand iti cunosti stilul tau, propriu de invatare te poti adapta mult
mai bine scolii si sarcinilor scolare, fapt care te va ajuta sa-ti ridici nivelul performantelor tale.
Cu alte cuvinte vei avea note mai bune!
Exista 3 stiluri de invatare. Ti le voi prezenta pe fiecare in parte, si la fiecare iti voi spune care
sunt strategiile de invatare adecvate.
Stilul vizual
Procesarea informatiei se realizeaza, in acest stil, prin utilizarea de imagini, diagrame, grafice,
tabele.

1
Caracteristicile stilului vizual :
- vorbeste repede
- bun organizator
- observa in special detaliile mediului
- retine mai repede ceea ce a vazut decat ceea ce a auzit
- nu il distrage zgomotul
- uita instructiunile verbale
- este cititor bun si rapid
- prefera sa citeasca, nu sa i se citeasca
- uneori nu-si pot gasi cuvintele potrivite.
Strategiile de invatare potrivite pentru stitul vizual:
- sublinierea ideilor principale, a cuvintelor, a formulelor matematice cu diferite culori
- ofera un timp suficient pentru vizualizarea graficelor, tabelelor si imaginilor
- utilizarea unor instrumente de studio : harti, tabele, , grafice
- transcrierea informatiei
- vizualizarea informatiei scrise.
Stilul auditiv
Caracteristivile stilului auditiv
- invata ascultand conversatii sau prezentari
- vorbeste ritmat
- vorbeste cu sine (in gand)
- este usor distras de zgomot
- isi misca buzele si spune cuvintele cand citeste
- ii place sa invete cu voce tare
- este mai bun povestitor decat scriitor
- este vorbaret, ii plac discutiile.
Strategiile de invatare potrivite pentru stitul auditiv:
- explicarea noilor informatii , exprimarea verbala a ideilor
- citirea cu voce tare
- invatarea cu tutori sau intr-un grup in care pot sa adreseze intrebari, sa ofere raspunsuri,
sa exprime modul de intelegere a informatiei orale
Stilul kinestezic
Cel care are acest stil de invatare invata implicandu-se in activitati si lucrand in grup.
Construieste modele sau manipuleaza obiecte pentru a-si explica o serie de concepte abstracte

2
Caracteristicile stilului kinestezic
- invata prin manevrarea obiectelor
- vrea sa incerce obiectele si mecanismele
- vorbeste rar
- sta aproape de persoana cu care vorbeste
- este atent la gesture si gesticuleaza
- memoreaza mergand
- nu retine locatii geografice decat daca a fost acolo
- utilizeaza verbe de actiune
- utilizeaza actiuni ale corpului pentru a demonstra ceea ce a invatat
- are un scris urat
- ii place sa se implice in jocuri.
Strategii de invatare potrivite stilului kinestezic
- manuirea obiectelor care trebuie invatate
- aranjarea tabelelor si a diagramelor intr-o ordine corecta
- utilizarea unor miscari, dramatizari, dans, pantomime sau jocuri de rol pentru dezvoltarea
memoriei de lunga durata
- vorbitul si plimbatul in timpul repetarii cunostintelor
- invatarea prin aplicarea in practica a cunostintelor invatate.

Cum sa invat cel mai bine?

Indiferent de stilul de invatare, este important sa intelegi rolul scolii, care sunt motivele pentru
care venim la scoala. “Este importanta scoala pentru mine? Care este scopul scolii? De ce vin la
scoala? Care sunt motivele pentru care ar fi bine sa vin la scoala? Ma ajuta scoala la ce voi face
mai departe in viata?” – acestea sunt intrebari la care ar trebui sa raspundem fiecare dintre noi.
Pentru a putea face fata scolii si cerintelor ei, pentru a putea asimila informatii atat pentru mine
(care sa ma ajute sa-mi formez o cultura generala) cat si pentru a putea promova clasa, sau chiar
pentru a putea lua bacul, am nevoie sa cunosc cateva din “legile invatarii”.
De exemplu, este bine ca intre orele 14-15 mai degraba sa te odihnesti, decat sa te apuci de
invatat – in cazul in care inveti dimineata si nu esti la scoala.

Voi prezenta mai departe, factorii care tin de tine (de fiecare elev in parte), in invatare.
Astfel, conteaza foarte mult ce scopuri iti propui atunci cand inveti.
Scopurile de invatare ale elevilor se refera
- pe de o parte la performanta, adica la rezultatul pe care vrea sa-l atinga – de ex. “vreau sa
fiu cel mai bun din clasa”, “vreau sa iau locul intai la Olimpiada”

3
 - pe de alta parte se refera la cat e de centrat elevul pe asimilarea sau perfectionarea unor
cunostinte – de ex. “vreau sa invat mai multe despre cum functioneaza un motor”.
Tine minte!!
Scopurile eficiente in invatare presupun :
- definirea scopurilor in termeni clari si realisti. E mult mai bine sa-ti propui ca scop ceva
realist si masurabil (de ex. ”vreau sa citesc 20 de pagini la istorie in urmatoarele 3 zile”)
decat ceva vag si nemasurabil (de ex. “vreau sa fiu cel mai bun”)
- stabilirea unei date limita pentru realizarea scopului propus
- identificarea pasilor de actiune care trebuie urmati pentru atingerea scopului
- stabilirea unei recompense pentru realizarea scopului.
Stii bine ca elevii au tendinta sa afirme ca rezultatele depind in primul de rand de noroc, de
preferintele profesorilor, de caracterisiticile sarcinii. Ei bine, cercetarile arata ca elevii care cred
ca rezultatul invatarii depinde in primul rand de ei, au performante mai bune in scoala
decit cei care considera ca nu pot avea control asupra rezultatului.
Motivatia ta pentru invatare este foarte importanta. Te ajuta foarte mult in a-ti atinge scopul. Iti
prezint in continuare cateva astfel de strategii motivationale.
1. strategii care te ajuta sa detii tu controlul asupra propriului tau mod de a gandi : ignora
intentionat toate alternativele atractive si irelevante pentru invatare
ex : “De cate ori apare ceva care te distrage de la invatat, ignora acel lucru!!” – spune-ti tie fraza
asta de cate ori apare ceva ce te distrage de la invatat.
2. strategii care te ajuta sa-ti controlezi starile emotionale
ex : “Am facut si altadata un exercitiu asemanator.” Spunandu-ti asta iti reamintesti ca ai mai
trecut printr-o situatie asemanatoare si ai reusit s-o rezolvi.
3. strategii prin care controlezi mediul , care te ajuta sa controlezi mediul in care lucrezi.
ex: inchide telefonul, anunta-ti familia ca intre anumite ore tu inveti, inchide telefonul si
calculatorul etc.
STRATEGII DE INVATARE
Cel mai important lucru in invatare este ca tu sa intelegi ceea ce inveti! Cand inveti informatiile
noi se adauga informatiilor pe care deja le detii, si vei putea sa le manevrezi in activitatile care le
solicita.
E foarte important ca atunci cand inveti sa gandesti critic. Atunci cand gandim critic, formulam
o serie de intrebari la adresa textului.
O sa-ti dau cateva exemple de intrebari care arata gandirea critica asupra textului :
1. Ce exemple pot sa dau ca sa sustin aceste idei?
2. Ce idei sau fapte asemanatoare am mai intalnit?

4
3. In ce fel difera aceste informatii de ceea ce stiam eu in legatura cu acest subiect?
4. Cum pot utiliza aceste informatii?
5. Care ar fi consecintele aplicarii in practica a acestor idei, pentru mine si pentru ceilalti?
Atunci cand gandesti critic, realizezi comparatii intre elemente, gasesti asemanari si deosebiri
intre ele; surprinzi diferentele intre mai multe situatii, elemente sau evenimente; poti identifica
situatiile care determina un anumit eveniment sau o stare de lucruri; poti sa faci trecerea de la
exemplu la ideea generala; poti sa gasesti tu exemple care sa sutina o anumita teorie.
Alte strategii :
- parcurgi rapid tot textul pe care il ai de invatat pentru a identifica elementele esentiale;
- formuleaza intrebari asupra textului;
- dupa fiecare fragment parcurs sa faci o verificare a intelegerii respectivului fragment;
- clarifica-ti ideile care pun probleme de intelegere;
- incearca sa extragi ideile importante din text, pentru a-l putea retine mai bine.
Acum o sa-ti prezint cateva tehnici de memorare :
- trebuie sa stii ca informatia cu sens este retinuta mai bine si mai usor decat cea fara sens!
- uitarea are ritmul cel mai accelerat imediat dupa invatare, dupa care rata de uitare se
reduce considerabil;
- Sa stii ca inceputul si sfarsitul dintr-un material de memorat sunt mai usor de retinut, in
timp ce partea din mijloc se uita cel mai usor;
- Este mai dificil sa retii ceea ce inveti pentru doua materii asemanatoare decat pentru doua
materii care nu seamana.
A. Strategii generale pentru imbunatatirea performantelor mnezice
1. Intelegerea materialului de invatat este foarte importanta pentru usurinta cu care este
memorat materialul.
2. Atunci cand inveti trebuie sa faci pauze scurte (5-10 min) pentru odihna pentru a creste
eficienta invatarii. Studiul pentru o perioada mai lunga de timp, fara pauze duce la
scaderea capacitatii de concentrare.
3. Este recomandat ca materiile studiate consecutiv sa fie cat mai diferite (de ex., dupa
chimie, mai degraba istorie decat chimie.)
4. Guparea materialului in secvente cu sens.
5. Este indicata folosirea unor metode de fixare a cunostintelor precum recitirea,
recapitularea cu glas tare, scrierea ideilor principale sau alcatuirea unei schite
pentru imbunatatirea memorarii.
6. Se repeta de mai multe ori informatiile aflate la mijlocul materialului de studiat,
deoarece acestea se uita mai usor.

5
 7. Se repeta materialul care trebuie retinut si dupa un interval mai mare de timp.
B. Strategii specifice pentru imbunatatirea performantelor mnezice
1. Acronimele
De ex, retinem numele marilor lacuri americane astfel : Huron, Ontario, Michigan, Erie,
Superior – HOMES
2. Asocierea unei liste de cuvinte cu o melodie foarte cunoscuta este o metoda de a retine
elemente.
3. Vizualizarea
De ex., pentru a retine data la care Mihai Vitezul preia tronul Tarii Romanesti, iti poti imagina
intrarea acestuia in Bucuresti, pe sub o pancarta pe care scrie mare 11 octombrie 1593. Chiar
daca imaginile rezultate pot fi bizare sau caraghioase, nu trebuie sa-ti faci probleme, pentru ca
astfel de imagini se retin mai usor asa.
4.Itinerariul presupune asocierea informatiei care trebuie retinuta cu un traseu familiar pe care il
parcurgi frecvent.
De ex, pentru a retine principalele glande endocrine numele lor pot fi asociate cu anumite repere
aflate pe traseul pe care il parcurgi zilnic de acasa pana la scoala. Asa incat, daca treci pe langa
casa memoriala a lui Agarbiceanu, ii asociezi glandele hipofiza si talamusul. Apoi treci pe langa
cladirea “Serviciului Pasapoarte” si ii asociezi tiroida. Apoi e in drumul tau cinematograful
“Arta”, il asociezi cu testiculele si ovarele etc.Astfel ca pentru a recapitula numele si succesiunea
glandelor endocrine, trebuie doar sa faci o plimbare “mentala”! Aceste asociatii, combinate cu
tehnica vizualizarii (pe fiecare cladire poti sa-ti imaginezi ca pui o pancarta enorma cu numele
fiecarei glande) iti vor fi de folos in reamintirea informatiei invatate.
5.Camera romana
Procedeul este asemanator cu itinerariul, doar ca acum e vorba de o camera familiara , iar
obiectele folosite nu mai sunt cladiri, ci obiecte din acea camera. Poti sa folosesti aceasta tehnica
pentru orice fel de spatiu in care exista suficiente repere spatiale care sa fie associate materialului
de memorat.
Tehnici care stau la baza organizarii materialului
A. Sublinierea - se subliniaza idea principala (dupa ce in prealabil, s-a citit tot paragraful)
- nu se subliniaza o cantitate prea mare de text!
- Se utilizeaza diverse semne pentru a discrimina intre partile textului (de ex., se
incercuiesc conceptele, se subliniaza definitiile, se delimiteaza printr-o linie exemplele)
B. Luarea notitelor – este unul din cei mai importanti pasi in invatare. Pentru ca reprezinta o
sursa importanta de studiu alaturi de manual sau alte surse.
C. Reprezentarile grafice

6
Foarte multi oameni inteleg si retin mult mai bine informatii cand sunt prezentate intr-o forma
grafica. Relatiile dintre diferite concepte, locul si rolul lor intr-un sistem, pot fi uneori mult mai
usor redate grafic decat prin alte mijloace.

Strategia didactica = sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse
educationale care vizeaza atingerea unor obiective.
- ocupa un loc central în cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si
organizarea lectiei se realizeaza în functie de decizia strategica a profesorului.
- este conceputa ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicati
actorii predarii - învatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate.
- prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai
eficient pentru abordarea unei situatii concrete de predare si învatare( astfel se pot preveni
erorile, riscurile si evenimentele nedorite din activitatea didactica).

Componente ale strategiei didactice:

 sistemul formelor de organizare si desfasurare a activitatii educationale,
 sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor si procedeelor didactice,
 sistemul mijloacelor de învatamânt, respectiv a resurselor utilizate,
 sistemul obiectivelor operationale.

Caracteristici ale strategiei didactice:

 implica pe cel care învata în situatii specifice de învatare;
 rationalizeaza si aduce continutul instruirii la nivelul/dupa particularitatile
psihoindividuale
 creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre celelalte
componente ale procesului de instruire
 presupune combinarea contextuala, originala, unica, uneori, a elementelor
procesului instructiv-educativ.
Tipuri de strategii didactice:

1. strategii inductive, al caror demers didactic este de la particular la general;

2. strategii deductive( invers faţă de cele inductive) : general -> particular,legi sau
principii-> concretizarea lor în exemple;
3. strategii analogice - predarea şi învăţarea se desfăşoară cu ajutorul modelelor;
4. strategii transductive cum sunt explicaţiile prin metafore;
5. strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive;
6. strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative,
programate şi algoritmice propriu-zise;
7. strategii euristice - de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu de gândire,
folosind problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic,
experimentul de investigare, asaltul de idei, având ca efect stimularea creativităţii.

Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare şi

învăţare( informative şi activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare).
Strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia didactica. Metoda vizeaza o activitate
de predare-învatare-evaluare. Strategia vizeaza procesul de instruire în ansamblu si nu o
secventa de instruire.

7
 METODE DE INVATAMANT

= acele cai prin care elevii ajung, in procesul de invatamant, sub coordonarea
educatorilor, la dobandirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor
intelectuale si la valorificarea aptitudinilor specifice.
Metoda - un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in vederea atingerii
unui scop
- un instrument de lucru in activitatea de cunoastere si de formare a abilitatilor
- este o tehnica de care profesorul si elevii se folosesc pentru efectuarea actiunii
de predare-invatare; ea asigura realizarea in practica a unei activitati proiectate mintal,
conform unei strategii didactice.

Functii ale metodelor de invatamant:

 cognitiva - de dirijare a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte;
 normativa - aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea profesorul si
cum sa invete elevul;
 motivationala - de stimulare a interesului cognitiv, de sustinere a procesului de
invatare;
 formativ-educativ-compensatorie- de exersare, antrenare si dezvoltare a
proceselor psihice.

Caracteristici ale metodelor didactice:

1. sunt demersuri teoretico-actionale executive de predare- învatare care asigura
derularea si finalizarea eficienta a procesului instructiv- educativ
2. sunt in acelasi timp demersuri investigative (de cunoastere stiintifica), de documentare
si experimental-aplicative contribuind la dezvoltarea teoriei si practicii pedagogice
3. cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice
4. se elaboreaza si implementeaza corelat cu:
#gradul si profilul învatamântului
# cu specificul disciplinei de învatamânt
# cu natura si specificul activitatilor didactice
#cu nivelul de pregatire al celor care învata
5. se elaboreaza si se aplica în strânsa legatura cu celelalte componente ale procesului de
învatamânt
6. se elaboreaza si se aplica în functie de particularitatile de vârsta si individuale ale
agentilor actului pedagogic;
7. contribuie la realizarea obiectivelor didactice
8. au caracter dinamic (elimina "uzurile morale" si adopta noul, sunt deschise
perfectionarilor)
9. contribuie la realizarea eficienta a predarii-învatarii(unele servesc în mai mare masura
muncii profesorului , în predare; altele servesc mai ales elevului, învatarii)
10. sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adecvat si creator.

Clasificari ale metodelor de invatamant:

1. din punct de vedere istoric:

a) met. clasice sau traditionale - expunerea
- conversatia
- exercitiul
- demonstratia

8
 b) met. de data mai recenta sau moderne - problematizarea
- expunerea insotita de mijloace tehnice
- modelarea
- algoritmizarea
- instruirea programata

2. in functie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor:

a) met. verbale - bazate pe cuvantul scris sau rostit;
b) met. intuitive - bazate pe observarea directa, concret-senzoriala a obiectelor si
fenomenelor realitatii sau a substitutelor acestora;
sau:
a) met. de comunicarc orala:
- metode expozitive - povestirea
- expunerea
- prelegerea
- explicatia
- descrierea
- metode interogative - conversatia euristica;
- metode care presupun discutii si dezbateri – problematizarea
- brainstorming-ul;
b) met. bazate pe contactul cu realitatea- demonstratia, modelarea, experimentul
3. dupa gradul de angajare a elevilor la lectie:
a) met. expozitive sau pasive-pun accent pe memoria reproductiva si ascultarea pasiva;
b) met. activ-participative - favorizeaza activitatea de explorare personala si interactiunea
cu ceilalti colegi

4. dupa forma de organizare a muncii:

a) met. individuale - adresate fiecarui elev in parte ;
b) met. de predare-invatare in grupuri de elevi (omogene sau eterogene);
c) met. frontale - aplicate in activitatile cu intregul efectiv al clasei;
d) metode combinate - alternari/imbinari intre variantele de mai sus

5. dupa functia didactica principala:

a) metode de predare si comunicare;
b) metode de fixare si consolidare;
c) metode de verificare si apreciere a rezultatelor activitatii scolare

6. in functie de axa invatare -> prin receptare (invatare mecanica) – prin invatare prin
descoperire (invatare constienta):
a) metode bazate pe invatarea prin receptare – expunerea
- demonstratia cu caracter expozitiv
b) metode care apartin preponderent descoperirii dirijate:
- conversatia euristica
- observatia dirijata
- instruirea programata
- studiul de caz etc.
c) metode de descoperire propriu-zisa - observarea independenta
- exercitiul euristic
- rezolvarea de probleme
- brainstorming-ul etc.

9
 Principalele metode de invatamant:

1. Expunerea didactica
2. Conversatia didactica
2.1. Conversatia euristica
2.2. Conversatia examinatoare (catehetica)
2.3. Conversatia in actualitate
3. Metoda demonstratiei
3.1. Demonstratia cu obiecte
3.2. Demonstratia cu actiuni
3.3. Demonstratia cu substitute
3.4. Demonstratia combinata
3.5. Demonstratia cu mijloace tehnice
4. Metoda observarii
5. Lucrul cu manualul
6. Metoda exercitiului
7. Algoritmizarea
8. Modelarea didactica
9. Problematizarea
10. Instruirea programata
11. Studiul de caz
12. Metodele de simulare
13. Invatarea prin descoperire

1.Expunerea didactica

#consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie, de catre

educator catre educati, in concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice
ale comunicarii
#metoda de predare traditionala, verbala, expozitiva
#poate imbraca mai multe variante(in functie de varsta elevilor si de experienta lor de
viata):
-povestirea - prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa,
respectand ordonarea in timp sau in spatiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor.
-explicatia - forma de expunere in care predomina argumentarea rationala,
facandu-si loc deja problemele de lamurit, teoremele, regulile, legile stiintifice.
-prelegerea scolara - forma de expunere in cadrul careia informatia este
prezentata ca o succesiune de idei, teorii, interpretari de fapte separate, in scopul unificarii lor
intr-un tot.
#are un rol important deoarece pe de o parte, scurteaza timpul insusirii de catre elevi a
culturii multimilenare a omenirii, ceea ce prin metode bazate pe descoperire ar fi mult mai
dificil; pe de alta parte, ea constituie o ocazie permanenta pentru educator de a oferi educatului
un model de ordonare, inchegare, argumentare, sistematizare a informatiei din diverse domenii.
#trebuie sa respecte un minimum de cerinte:
- continuturile prezentate - autentice si convingatoare, ceea ce implica
pregatirea anticipata temeinica a expunerii.
- sa fie respectate limitele si obiectivele programei: nici prezentarea simplista a
continuturilor, nici incarcarea excesiva cu elemente care nu au legatura cu lectia, nu sunt
procedee normale.
- volumul de informatie sa fie rezonabil, in raport cu varsta si cu experienta de
invatare a copiilor.

10
 - stringenta logica si succesiune logica : expunerea sa aiba o idee centrala, din
care decurg cateva idei principale; la randul lor, acestea trebuie sa fie explicate si sustinute prin
idei de amanunt si exemple, respectiv ideile sa decurga unele din altele.
- exemplele ilustrative sa fie doar in cantitate suficienta
- in cazul povestirii,o cerinta aparte - caracterul plastic, emotional, sugestiv al
expunerii, aceasta fiind sprijinita chiar pe elemente dramatice, mimica, gestica.
- exprimarea : limbaj si stilul adecvat nivelului auditoriului ; claritate logica si
corectitudine gramaticala.
- mentinerea unui ritm optim (aproximativ 60-70 cuvinte pe minut)

2. Conversatia didactica

#consta in valorificarea didactica a intrebarilor si raspunsurilor (metoda verbala, ca si

expunerea, dar mai activa decat aceasta)
A. Conversafia euristica
#conceputa astfel incat sa conduca la “descoperirea" a ceva nou pentru elev.
#consta in serii legate de intrebari si raspunsuri, la finele carora sa rezulte, ca o concluzie,
adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat in procesul invatarii.
#intrebarile si raspunsurile se incheaga in serii compacte, fiecare noua intrebare avandu-
si germenele sau punctul de plecare in raspunsul anterior
#conditionata de experienta de cunoastere de pana atunci a elevului, care sa-i permita sa
dea raspuns la intrebarile ce i se pun
B. Conversatia examinatoare (catehetica)
#are ca functie principala constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un
moment dat.
#se deosebeste de cea euristica - nu mai este obligatorie constituirea in sisteme sau serii
ale intrebarilor si raspunsurilor(fiecare intrebare impreuna cu raspunsul sau alcatuiesc un
microunivers de sine-statator in raport cu celelalte intrebari si raspunsuri).
#trebuie sa tina cont de cateva cerinte privind calitatile intrebarilor, pe de o parte, si ale
raspunsurilor, pe de alta.
Calitatile ale intrebarilor:
a) sa fie formulate corect, atat sub aspect gramatical, cat si logic;
b) sa fie precise;
c) intrebarea sa aiba concizie convenabila si sa se refere la un continut limitat.
d) intrebarile sa fie de o varietate suficienta: *intrebari care pretind date, nume, definitii;
* intrebari care pretind explicatii;
*intrebari care exprima situatii
problematice
e) intrebarea sa fie asociata de fiecare data cu timpul de gandire pe care il necesita, in
functie de dificultatea ei.
f) pe timpul formularii raspunsului, nu se intervine decat in cazul cand elevul comite ,,din
start" confuzii grosolane.
g) nu sunt profitabile si nici indicate intrebarile care cer raspunsuri mono-silabice si nici
cele care cuprind sugerarea raspunsului
h) mai intai se formuleaza intrebarea si se adreseaza intregii clase, iar numai dupa
expirarea timpului aproximativ de gandire este numit cel care trebuie sa raspunda.
i) nu sunt indicate intrebarile voit eronate
Calitatile raspunsului:
a) sa aiba intotdeauna corectitudinea gramaticala si logica necesara, indiferent de materia
scolara in cadrul careia se formuleaza.
b) raspunsul sa acopere intreaga sfera a intrebarii.

11
 c) raspunsul sa vizeze cu precizie continutul esential al intrebarii, avand in acelasi timp
concizia cea mai convenabila.
d) pentru clasele mici - raspunsul sa fie prezentat intr-o propozitie sau fraza incheiata.
e) elevul sa fie indrumat sa evite formularile fragmentare, sacadate, eventual insotite de
elemente care “paraziteaza" si uratesc vorbirea

C. Conversatia in actualitate
#cerinte pt. elevi: pot fi antrenati in dezbatere numai cand dispun:
(a) de informatia implicata in problema
(b) de metoda necesara investigarii in sfera dezbaterii
(c) de capacitatea de a intelege punctele de vedere ale celorlalti.
#cerinte pt. profesori :
(a) sa fi creat climatul socio-afectiv necesar, bazat cu prioritate pe coeziunea grupului;
(b) sa organizeze grupul de dezbatere in numar rezonabil (15-20), pentru a da fiecaruia
posibilitatea sa-si exprime parerea;
(c) sa se ingrijeasca de cea mai buna dispunere in spatiu a grupului;
(d) sa evite pe cat posibil sa-si impuna propria parere, asumandu-si doar rolul de
moderator;
(e) sa se ingrijeasca de o repartizare aproximativa a timpului, pentru tratarea fiecarei
probleme cuprinse in dezbatere.

12
13