Verbul este partea de vorbire flexibila care arata actiunea, starea sau existenta. Verbele sunt: a predicative, cnd pot sa alcdtuiasca singure predicat (El citeste mult.); » nepredicative, cand nu aledtuiese singure predicat. Aproape de ceilalti aavea icativ, perfect compus (am lucrat); deja, cand vei veni la mine.); conditional-optativ, prezent (veFlucra) si _conjunctiv, perfect (Ce bine era sa fi plouat! (as lucra) si perfect (a5 filucrat). viitoranterior _conditional-optativ, perfect (As fi venit $8 (vei fitucrat). _ajut daca ma rugai). copulative | ‘asociate obligatoriu cu un nume predicativ, formand impreund un predicat nominal; faclegatura intre subiect si numele predicativ: Sunt elevin clasa a VIL-a, Felicia este isteaté. indicatiy, vitor ante Verbele nepredicative sunt ‘Verbul a fi poate fi copulativ (Sunt curajos.), predicativ (Sunt multe c&rti pe raft.) sau auxiliar (As fi plans.) ‘Verbele predicative au functia sintacticd de predicat verbal atunci cand au categoria modului. ‘Verbele copulative alc&tuiesc, impreuna cu numele predicativ, un predicat nominal atunci cand au categoria gramaticala a modului,Verbele copulative nu au sens deplin singure si cer obligatoriu un nume predicativ, pentru ca enuntul s& aib& inteles. Verbul copulativ si numele predicativ alcAtuiesc impreuna un predicat nominal. ‘Verbele copulative cele mai frecvente sunt: + afi, cand are alt sens decat ,ase afla’, ,a exista’, .a dura” etc.: El este perseverent. Ana este pictoritd.; + adeveni, care este intotdeauna copulativ: A devenit profesor. Ea a. devenit obraznicé.; + aajunge, a iesi, a se face cand inseamna wa deveni“: A ajuns faimoasd. S-a facut inginer, A iesit paramedic.; « a insemna, end nu are sensul ,a nota” si arat’ echivalenta dintre subieet si numele predicativ: Prietenia inseamnd respect necon + a parea, cand in propozitia din care face parte exist subiect: Ei pdreau veseli; + ardméne, cAnd are sensul ,a-si pastra calitatile, Insusirile": El a ramas nedumerit,ri Locutiunes verbal este grupul unitar de cuvinte, sinonim cu un verb, care are intotdeauna in componenta un verb, Locutiunile verbale se comporta in propozitie ca verbul, fiind determinate de complemente. Ele nu pot fi deter- minate de atribute, substantivele din componenta lor fiind, de obicei, nearticulate. Locutiunile verbale al c&ror verb are categoria modului indeplinesc in propozitie functia sintacticd de predicate verbale, Locutiunile verbale apar frecvent in limbajul oral. es 1. Combina cuvintele date, astfel incat sa obtii locutiuni verbale. Poti folosi prepozitiile de mai multe ori Alc&tuieste apoi enunturi cu acestea. a ee Ce am 2. Indica verbe sinonime pentru locutiunile verbale de maijos. AU ¢ 95 (67/212) ars 3 PSG Tartpdf Th oS 3. Lucratin perechi. Identificati exemplele in care exist olocutiune verbala si argumentati-va alegerea. a Tra parut rau ca a intarziat. b Aajuns la sap de temn. ¢ Atras folosul cel mai mare din aceasta situatie. d Lesam dat de veste imediat ce am ajuns. 4 Identified locutiunite verbale din exemplul de mai jos sianalizeaz’-le dup’ modelul dat. Cand mil aduc aminte pe dansul, mi se desfasoara inaintea ochilor intreaga lume a tineretelor: Toan Slavici, Budutea Taichit »aduc aminte" —locutiune verbald alcatuita din verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana I, num&- rul singular + adverbul ,aminte" »Unde afla un om, parintele Trandafir incepea a-l face de ras si a-si bate joc de el in tot chipul.” loan Stavici, Popa Tanda ah) a EHModll este forma pe care o ia verbul pentru a arata felul in care vorbitorul considera actiunea. Verbele care au categoria gramaticala a modului isi modifica forma dup persoana si num&r si au functia sintac- tied de predicat in propozitie. Cele patru moduri sunt: De exemplu: Efau plecat in excursie. unindemn, un sfat, orugminte aratd o actiune posibila, realizabila - De exemplu: Vreau sa plec acasd. _a carei realizare depinde De exemplu: As pleca fa munte. june doritsModll este forma pe care o ia verbul pentru a arata felul in care vorbitorul considera actiunea. Verbele care au categoria gramaticala a modului isi modifica forma dup persoana si num&r si au functia sintac- tied de predicat in propozitie. Cele patru moduri sunt: De exemplu: Efau plecat in excursie. unindemn, un sfat, orugminte aratd o actiune posibila, realizabila - De exemplu: Vreau sa plec acasd. _a carei realizare depinde De exemplu: As pleca fa munte. june doritsIndicativul este singurul mod care are forme pentru toate timpurile (prezent, trecut si viitor). Prezentul arata desfasurarea actiunii in momentul vorbirii. Sufixele de prezent (Scrise cu rosu) sunt variate in functie de conjugare (céatcm, pare, oferim, coborim, lucrez, lucreaza, povestesc, povestesti, hotariisc, hotaristi). Prezentul este folosit siin enunturi cu valoare de adevar universal, in proverbe (Lenesul mai mult alearg.) sauin enunturi care se refera la adevaruri stiintifice (Sistemul nostru solar este parte a galaxiei Calea Lactee.). Trecutul araté desfasurarea actiunii Inainte de momentul vorbiri. Are patru forme: + imperfectul exprima o actiune trecutd, desfasurata in paralel cu o alta actiune trecut; sufixele de imper- fect sunt -a- si-ea- (céintam, c@ntai, eGnta, céintarn, céntati, cantau; péream, pareai, parea, péream, pareati, pdreau); + perfectul compus indie’ o actiune trecuta, terminatd in momentul vorbi este alcatuit din forme specifice ale verbului auxiliar a avea (am, ai, a, am, afi, au) + participiul verbului de conjugat (lucvat, apéirut, mers); unele r la persoana a IIl-a singular forme regionale includ particulele o plural (0 venit, or venit); + perfectul simplu arata, in limba literara, o actiune trecuta siterminata in momentul vorbiri, find timpul poves- tiri la persoana a III-a; sufixele de pefect simplu sunt: -a-, -u-, -se-, --, -G-; desinenta de perfect simplu este alc&tuita din doua parti: segmentul -rd- (cu realizare zero la 1n segment final pentru persoana si numéar, comun cu alte timpuri (lucrai, lucrasi, luerd, lucrardm, ucrardti, lucrard); in romana actuala vorbita, se foloseste numai regional, in Oltenia, Banat si Crisana, exprimand un proces incheiat de curand (Abia venii.); + mai-mult-ca-perfectul exprimd o actiune trecut, terminatd inaintea altei actiuni trecute; este alcAtuit din sufi- xul de perfect simplu + sufixul -se- de mai-muli-ca-perfect + desinenta compusa din dou parti, la fell can cazul perfectului simplu (lucrasem, parusesi, veniserdim, hotdrdserditi). Viitorul araté o actiune care se va desfasura dupa momentul vorbiri. Are trei forme: + viitorul standard, care are forme diferite pentru limba scrisa, alc&tuite din verbul auxiliar a vrea + infinitivul verbului de conjugat (voi veni), si pentru limba vorbit, unde se foloseste verbul a avea + verbul de conjugat la conjunctiv (am sd ascult) sau o invariabil + conjunctivul verbului de conjugat (o sd ascult); regional si familiar se utilizea7a oi, di (ei, fi, 0), o (a), om, Gti eti, ti, of), or + verbul de conjugat la infinitiv (oi veni, di veni, or veni); + viitorul anterior, care exprima o actiune viitoare, terminat’ fnaintea altei actiuni viitoare; este alc&tuit din ver- bul auxiliar a vrea + verbul auxiliar a fi + participiul verbului de conjugat (va fi venit); este folosit rar in romana actuala si intotdeauna in relatie cu viitorul standard (Cand Andra va ajunge la scoald, orele vor fi iaceput.); + viitorul ih treeut, care indie’ o actiune viitoare desfasurata in trecut, in raport cu alta aetiune din trecut; este alc&tuit din imperfectul verbului a avea si conjunctivul verbului de conjugat (Abia dupa ce am citit cartea aveam s& Inteleg de ce mi-ai recomandat-o.)Tart.pdf - Foxit PhantomPDF View Form Protect. Share Connect Accessibiity Help ‘Tutorial @ Tellme what you want to do.. x Modul imperativ nu are forme specifice de timp. Are forme doar pentru persoana a Il-a, singular si plural. Are forma afirmativa (Vino! Venitil) si forma negativa. Forma negativa, la persoana a Tl-a, singular, este alcatuité din adverbul nu + verbul de conjugat la infinitiv (Nu veni)), iar la persoana a TI-a, plural, din adverbul nu + imperati- vul afirmativ (Nu venitiN. La persoanaa II-a, singular, verbul a fi are formele fii (Fii vesel), respectiv nu fi (Nu fi tris). Modul conjunetiv ee 1 Noteaz& in caiet verbele la modul conjunctiv din mesajul redat alaturi 2 2. Indica timpurile verbelor la modul conjunctiv din tex- aia tule laexerctul Io prmenyepavmepsesamsagys aoe ees ueeiaen se oireans Suinaacosanear 3 Formuleazd un rspuns pentru Adi, folosind cel putin un verb la conjunctiv prezent si altul la conjunctiv per- fect. Subliniaza-le, a Modul conjunctiv arata o actiune posibila, realizabila. Marca gramaticala a modului conjunctiv este conjunctia sd. Modul conjunctiv are doua timpuri: + prezent ~ arata 0 actiune desfasurata in momentul vorbirii sau dup& momentul vorbirii; este alcdtuit din conjunctia sd + forme identice cu cele de indicativ prezent ale verbului de conjugat, cu excey Illa, singular si plural (sd vin, sd vii, sd vind, sci venim, sd veniti, sd vind); » perfect = arata o actiune desfasurata inainte de momentul vorbirii; este alcdtuit din conjunctia sd + verbul auxi« liar a fi + participiul verbului de conjugat; are aceeasi forma la toate persoanele, la ambele numere (sé fi venit). tia persoanei a 4 (6s(70/ 212) -) > 8Ss Modul conditional-optativ are doua timput + prezent = care arat& o actiune desfasurata in momentul vorbirii sau dup momentul vorbiri verbul auxiliar a avea + infinitivul verbului de conjugat (as ven); + perfect - care arata o actiune desfasurata inainte de momentul vorbirii; se formeaza cu verbul auxiliar a avea + verbul auxiliar a fi + participiul verbutui de conjugat (as fi venit). se formeaz cu