Verbul

Def. Verbul este partea de vorbire care arată acțiunea, starea sau existența.

CLASIFICARE
Verbele sunt:
-predicative, când pot forma singure predicatul;
-nepredicative, când nu pot forma singure predicatul.

Verbele nepredicative sunt:

-copulative, când formează cu un nume predicativ un predicat nominal a fi, a deveni, a ieși, a
rămâne, a părea, a însemna, a se face, a ajunge.
-auxiliare, când ajută la formarea unor timpuri compuse.
Acestea sunt:
-A AVEA, care ajută la formarea modului indicativ, timpul perfect compus (AM ascultat), a
modului condițional-optativ, timpul prezent (AȘ asculta), timpul perfect (AȘ fi ascultat) și a
viitorului popular (AM să cânt);
-A VREA, care ajută la formarea modului indicativ, timpul viitor propriu-zis/standard (VOI
cânta), viitorul anterior (VOI fi făcut);
-A FI, care ajută la formarea modului conjunctiv, timpul perfect (să FI ascultat), a modului
condițional-optativ, timpul perfect (aș FI ascultat), viitorului anterior (voi FI fost) și a infinitivului
perfect ( a FI fost).

Valorile verbelor:
a. PREDICATIVE:
A FI=a exista, a se afla, a costa, a proveni, a fi de loc din, a se petrece, a se întâmpla, a se duce, a
trece, a hoinări.
SUNT în clasă. Sunt din Moldova.
AJUNGE, IEȘI, A RĂMÂNE-arată mișcarea
AJUNG la bunica. RĂMÂN în clasă. IES la joacă.
A SE FACE- a visa, a se preface, a se cădea
SE FĂCEA că mergeam cu avionul.
A ÎNSEMNA- a nota, a marca
El a ÎNSEMNAT pe caiet.
A PĂREA-IMPERSONAL, CERE O SUBIECTIVĂ.
PARE că și-a revenit.
b. COPULATIVE:
Mihai ESTE îndrăzneț.
Ana A AJUNS celebră.
Mihai A IEȘIT vinovat.
Bunicul A RĂMAS cunoscut.
Maria s-a FĂCUT doctor.
Copilăria ÎNSEAMNĂ ludic.
Mihai PARE împlinit.
Mihai a DEVENIT doctor.

Atât verbele predicative, cât și verbele nepredicative pot fi la moduri personale sau la
moduri nepersonale. De exemplu, în propoziția:,,Am de scris'', verbul a scrie este predicativ,
pentru că poate fi singur predicat, fiind la un mod nepredicativ, supinul. În propoziția: ,,Fiind
inginer, a schimbat ușor priza, verbul A FI este copulativ, fiind la un mod nepredicativ, gerunziu.
 Verbul A DEVENI este totdeauna copulativ. Doar în limbajul filosofic apare ca verb
predicativ în relație cu verbul A FI pentru a evidenția opoziția stare-schimbare. De exemplu: În
lume, nimic nu este static, ci totul DEVINE.
Locuțiunea verbală-un grup de cuvinte, care este sinonim cu un verb și se comportă ca un
verb: a-și aduce aminte, a-și da seama, a băga de seamă, a da ortul popii, a da bir cu fugiții, a da
năvală, a bate la cap, a bate apa în piuă (a trăncăni), a bate câmpii, a bate palma, a bate pasul pe
loc.
Îmi pare bine că voi merge la olimpiadă.
Mi-am adus aminte că n-am sunat-o pe mătușa de la Brașov.
Mihai s-a dat pe brazdă și este foarte cuminte.
Am încercat să rezolv problema, dar m-am lăsat păgubaș.
Adrian taie frunză la câini toată ziua.
Ina și-a dat seama că a greșit.

Modurile și timpurile verbale

-moduri personale (indicativ, conjunctiv, imperativ, condițional-optativ), care sunt predicate
verbale sau nominale;
-forme nonfinite-infinitv, gerunziu, supin și participiu, nu sunt predicate, ci subiecte, nume
predicative, atribute, complemente sau circumstanțiale.

Indicativ are timpurile:

-prezent-eu mănânc, tu mănânci, el mănâncă.
-imperfect-eu mâncam, tu mâncai, el mânca.
-perfect-compus-am mâncat, ai mâncat, a mâncat
-perfect simplu-mâncai, mâncași, mâncă
-mai mult ca perfectul-mâncasem, mâncaseși, mâncase
-viitorul anterior-voi fi mâncat, vei fi mâncat, va fi mâncat
-viitorul standard (voi mânca, vei mânca, va mânca)+viitorul popular (o să fiu, am să fiu, oi fi) o
să mânânc, am să mânânc, oi mânca.

Conjunctivul
-prezent-să alerg, să alergi, să alerge;
-perfect-să fi alergat, să fi alergat, să fi alergat.

Condiționalul-optativ
-prezent-aș alerga, ai alerga, ar alerga
-perfect-aș fi alergat, ai fi alergat, ar fi alergat

Imperativul
-la persoana a II-a, singular, plural: Fii! Fiți! Nu fi! Nu fiți!
-Cântă! Cântați!
-Nu cânta! Nu cântați!

Aceste moduri personale au funcțiile sintactice de predicat verbal (Am să alerg până la
biserică). Eu sunt în clasă. (predicat verbal) și de predicat nominal. (El este inteligent).

Aplicație
1. La numai 25 de ani, bunicul ajunsese un profesor cunoscut și un cetășean respectat într-un sat
ardelenesc. (verbul copulativ-ajunsese+numele predicativ multiplu, exprimat prin substantive
comune)
2. Sora mea mai mare se va face inginer agronom. (verbul copulativ-se va face+numele
predicativ, exprimat prin substantiv comun)
3. Ieri, am ajuns mai devreme la antrenamentul de baschet. (Predicat verbal, exprimat prin verb
predicativ)
4. Vărul meu a devenit interesat de programare încă de la zece ani. (Predicat nominal, verbul
copulativ-a devenit+numele predicativ, exprimat prin adjectiv)
5. Toată vara am rămas la bunici. (Predicat verbal, exprimat prin verb predicativ)
6. Dan pare glumeț, ironic și ușor superficial.(Predicat nominal, exprimat prin verb
copulativ+numele predicativ, exprimat prin adjectiv)
7. Învățatul înseamnă efort susținut și interes pentru aflarea de lucruri noi. (Predicat nominal,
exprimat prin verb copulativ+numele predicativ, exprimat prin substantive comune)
8. Alina a ieșit campioană națională la înot. (Predicat nominal, exprimat prin verb
copulativ+numele predicativ, exprimat prin substantiv comun)

Formele nonfinite
Infinitiv-a iubi, a mânca, a dansa, a merge.
Pot merge la spectacol. (ce pot? Merge, verb la infinitiv, complement direct)
Gerunziu-ind, ând- mâncând, plecând, fugind
Participiu-s/t, fugit, cules, mâncat, plecat
Supin-se construiește cu ajutorul prepozițiilor+participiul (de, la, pentru mâncat, cules, dansat)
Aceste forme nonfinite nu sunt predicate niciodată, vor avea alte funcții sintactice.
Singurele verbe care au funcție de P.V./P.N. sunt cele la modurile personale (indicativ,
conjunctiv, condițional-optativ, imperativ).

Funcții sintactice ale formelor nonfinite:

Infinitivul
Subiect-A mânca este important. (cine este important?)
Nume predicativ (va sta mereu pe lângă un verb copulativ) Dorința este de a mânca.
Complement direct-Pot cânta la un instrument. (ce pot?)
Complement prepozițional-Se gândește la a urma un curs. (la ce se gândește?)
Circumstanțial de mod-Alerga fără a respira. (cum aleargă?)
Circumstanțial de timp-Înainte de a răsări soarele am plecat. (când am plecat?)
Atribut verbal-Dorința de a mânca e mare. (care dorință?)
Circumstanțial de cauză-Se teme a nu greși la lucrare. (din ce cauză?)
Circumstanțial de scop-Luptă pentru a avea bunuri. (cu ce scop?)

Gerunziul
Subiect-Se aude plouând. (cine se aude?)
Complement direct-Aud plouând. (eu ce aud?)
Circumstanțial de mod-Se plimba pedalând încet. (cum se plimba?)
Circumstanțial de timp-Trecând prin București, mama mi-a arătat Ateneul. (când mi-a arătat
Ateneul?)
Atribut verbal-Coșurile fumegând se văd în zare.(care coșuri?)
Circumstanțial de cauză-Pierzând cheile, am rămas acasă. (din ce cauză am rămas acasă?)

Supinul
Subiect-De scris e ușor. (cine e ușor?)
Nume predicativ-Dorința este de scris.
Atribut verbal-Mașina de spălat s-a stricat. (care mașină?)
Complement direct-Am de scris. (ce am?)
Complement prepozițional-Se apucă de înot. (de ce se apucă?)
Participiul
Atribut adjectival-Copacul tăiat este aici.
Nume predicativ-Copacul este tăiat.
Verbele predicative și copulative care au categoria gramaticală a modului ocupă în enunț doar
poziția de centru, îndeplinind funcția sintactică de: P.V. sau de P.N.

În calitate de adjuncți, verbele la forme nepersonale intră într-un grup verbal, în care pot îndeplini
funcția sintactică de: S, N.P., COMPLEMENT, CIRCUMSTANȚIAL., iar într-un grup nominal
au funcția de atribut verbal.

Predicatul nominal=verb copulativ (a ieși, a rămâne, a părea, a fi, a deveni, a însemna, ajunge)
+Numele predicativ, care este exprimat prin: substantiv, pronume, numeral, verbe la infinitiv și la
supin, adjective.

Infinitiv
Am învățat poezia fără a face efort. (circ. de mod)
Dorința lui este de a pleca la munte. (nume predicativ)
Bunicul poate schia foarte bine. (complement direct)
A acționat fără a judeca.(circumstanțial de mod)
Este posibil a colabora cu ei. (subiect)
A dărui este un gest frumos.(subiect)
Se teme a nu greși la lucrare. (circ. de cauză)
A citi este o plăcere pentru mine. (subiect)
Nu-și amintește a fi petrecut vreodată mai bine ziua lui. (complement indirect)
Este o lipsă de respect a nu-ți saluta vecinii. (subiect)
Am trecut pe la tine pentru a-l vedea pe fratele tău. (circumstanțial de scop)
Copilul părea a nu înțelege spusele bunicii. (nume predicativ)
Ne este greu a face zilnic temele. ( subiect)
Am început a lucra exerciții din culegere. (complement direct)
Până a nu apune soarele, îmi termin temele. (circumstanțial de timp)
Mă gândesc la a citi un roman istoric.(complement prepozițional)
Mă deranjează obiceiul tău de a râde. (atribut verbal)

Gerunziu
Văd căzând frunzele din copaci. (complement direct)
Copilul mergea șchiopătând. (circumstanțial de mod)
Ajungând acasă, mi-am făcut temele. (circumstanțial de timp)
Rafalele vâjâind ale vântului le împiedică înaintarea. (atribut verbal)

Supin
De învățat este ușor. (subiect)
Filmul este de văzut. (nume predicativ)
Dan va termina de citit cartea mâine. (complement direct)
S-a săturat de scris. (complement prepozițional)
Echipamentul de urcat pe munte este în debara. (atribut verbal)
Circumstanțialul de cauză
-arată cauza și răspunde la întrebările: din ce cauză?, din ce pricină?
-se exprimă prin:-substantiv- Plângea de supărare. (Ac.) Plângea din cauza supărării. (G. )
-prin pronume. Mama m-a pedepsit pentru ei. (Ac.) Mama m-a pedepsit din cauza ei. (Genitiv)
-numeral cu valoare pronominală-Am pierdut meciul pentru cei doi.
-adjectiv- Plângea de supărată.
-verb la gerunziu. Alergând, s-a accidentat.
Circumstanțialul de scop
-arată scopul și răspunde la întrebările: cu ce scop? În ce scop?
-se exprimă prin:-substantiv-Muncește pentru succes.
-prin pronume-Am două teze și pentru acestea am recapitulat serios.
-numeral cu valoare pronominală-Am două teze și pentru cele două muncesc.
-verb la infinitv-Mama ne-a trimis pentru a studia.
-verb la supin-Am plecat pentru arat.