ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

DEPARTAMENTUL COMERȚ, TURISM ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

CALITATEA DETERGENȚILOR BIODEGRADABILI

COMERCIALIZAŢI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Au cercetat : Țîmpău Mihaela, Rusnac Nicoleta

Studente a grupei TAP-171, anul II
Au coordonat : dr.,conf.univ. CALMÂŞ VALENTINA
dr.,conf. univ. PURICI ION
Scopul lucrării – studierea calităţii
detergenţilor biodegradabili comercializaţi în
R.MOLDOVA
Obiectivele lucrării :
• Studierea situaţiei cu privire la importul
detergenţilor în R.Moldova
• Aprecierea calităţii detergenților prin metode
standardizate şi nestandardizate;
• Cercetarea corectitudinii marcării şi
etichetării detergenţilor;
•

•
 INTRODUCERE
Detergenții sunt produși de sinteză, având o structură asemănătoare cu cea a
săpunurilor.Frecvent ele includ elemente și combinații chimice cu rol de substanțe
curățitoare active cum ar surfactanții, acizi, baze și enzime, care ajută la îndepărtarea
diferitelor forme de murdărie.După structura lor, detergenții pot fi:
• anionici;
• cationici;
• neionici;
• biodegradabili.
• Detergenți biodegradabili. Produse de curățare care se descompun sub influența
microorganismelor din apă în substanțe nenocive, protejând mediul natural. Criteriile de
biodegradabilitate finală presupun o mineralizare a resturilor de detergent din apele
evacuate  în proporţie de 60% ("biodegradabilitate finală" până la dioxid de carbon, apă şi
săruri minerale) în termen de 28 de zile (conform Regulamentului Nr. 648/2004/CE
evocat mai sus).
 „Efectele detergenților asupra mediului sunt suficient de extinse și
grele, încât se estimează că dacă pe toată planeta s-ar impune
măsuri severe și conjugate împotriva poluării cu detergenți, ar fi
necesară o perioadă de refacere care ar dura aproape o jumătate de
secol.Îndeosebi surfactanții anionici, utilizați larg în producția
actuală de detergenți, nefiind biodegradabili, se îndepărtează cu
mare greutate de pe suprafețele apelor, iar acolo produc o spumă
otrăvitoare, care împiedică aerarea apelor, distrugând toate formele
de viață din ape.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de
Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității,
ASE București.
Detergenții sunt produși de sinteză, care au o structură asemănătoare cu cea a
săpunurilor. Detergenții au o putere de spălare superioară săpunurilor. Conform
Regulamentului Nr. 648/2004/CE al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 Martie
2004 referitor la detergenţi, „Termenul «detergent» poate fi explicat sumar ca fiind
aplicabil tuturor produselor destinate curăţării materialelor textile sau suprafeţelor dure,
sau cu alte cuvinte, tuturor «detergenţilor / produselor de curăţare» care au o funcţie de
curăţare“.

Materii prime

De bază Auxiliare
• Surfactanți; (dizolvanți) • Excipienți;
• Abrazivi (agenți pentru îndepărtarea • Agenți pentru dedurizarea apei
impurităților solide de spălare); Spălatul în apă dură necesită
• Acizi (pentru îndepărtarea produse de curățat care conțin
impuritățile solubile în acizi, cum ar fi
aditivi pentru dedurizare ori
calcarul; frecvent se folosesc: acid
citric și acid acetic); cantități mai mari de produse de
curățare.;
• Baze pentru îndepărtarea de grăsimi și
uleiuri prin acțiune alcalină;
• Parfumuri;
• Înălbitori optici;
• Enzime. • Antipoluanți;
 Compoziția detergenților neecologici
2. Stabilizatori – sunt asociați cu probleme de piele,
respiratorii și iritații oculare.

3. Înălbitori optici care ne păcălesc ochiul Ei pot fi folosiți și separat sau incluși în
- detergent. Pot provoca iritații oculare și
cutanate.

4.  Fosfați și EDTA se folosesc pentru Nu sunt ușor biodegradabile și s-a

eficiența detergenților în apă dură. determinat ca fiind toxice pentru
animale.
Figura 1. Importul detergenților în Republica Moldova din țările UE, mii dolari SUA/ani

Figura 2. Importul detergenților în Republica Moldova din țările CSI, mii dolari SUA/ani
 CEI MAI MARI PRODUCĂTORI
DE DETERGENȚI SUNT:

1. Procter & Gamble, prezintă cele

mai importante mărci: Ariel, Tide, Bonux.

2. Unilever , este de asemenea o companie

multinaţională ce cuprinde şi totodată

promovează mărcile: Dero sau Omo.

3. Henkel , companie de origine germană,

are ca mărci de vînzare: Persil, Rex, Perwoll.

 Cerințe privind etichetarea
detergenților
În privința etichetării detergenților, Regulamentul Uniunii
Europene CE 648/2004 impune ca, privitor la etichetarea
detergenților menajeri, să se menționeze toate substanțele
de conservare, ca și alte 26 de substanțe considerate
alergene din compozițiile așanumitelor „parfumuri“
(substanțe de parfumare a produselor de curățat), când
proporția masică depășește 0,01 %.
 Ca obiect de cercetare au servit cinci tipuri de
detergenți: 4 biodegradabili şi 1 sintetic Tabelul 1
Denumi Denumirea
rea produsului/Ca
indicilo racteristica
r reală
Tide Frosch Aistenoc Winni’S Naturel Săpun lichid
ĂNDRONORM
Ingredi 5-15% surfactanti Cocoat de sodiu 5- <5% agente 5-15% surfacatanti Potentilla
anionici, <5% 15% surfactant anionici, surfactanti
enții surfactanti neionici, neionic, 5% citrat de active de neionici, 5%sapun, alba, bidens
agenti oxigenati, Na, agenti activi de suprafata sodium hydroxynethy tripartitas,
pocarboxilari , suprafata anionici, lglycinate, parfum
zeoliti, enzime, etoxilat amidic, ulei anionice, laminaria
inalbitori optici, de rapita, poli-n-oxid agente saccharina,
parfum de vinillrida,sarea
acidului malic 0,1% active de glycyrrhiza
suprafata glabrA
neionogene
,
policarboxil
ati, 5-15%
sapun
natural,
agent de
inalbire
 Rezultatele examenului fizico-chimic Tabelul 2

Nr. Denumire Denumirea

crt a produsului
indicator
ului
1. Winni’S 2. Frosch 3. Aistenoc 4. Săpun 5. Tide
Naturel lichid
ĂNDONOR
M
1. Degradar Nu a degradat Nu a A degradat Nu a A degradat
ea oului degradat timp după 2 degradat timp de o
fiert săptămani săptămînă
2. Decolorar A decolorat Nu a A decolorat Nu a A decolorat
ea parțial decolorat, soluția, decolorat pînă la
verdelui dar a obținînd o deloc transparent
1. 2. 3. 4.
de înălbit un soluție albă
5.
briliant pic soluția semitranspare
ntă

După 48 h
După 4 săptămîni

Winni’S Naturel Frosch A

 Rexultatele examenului fizico-chimic Tabelul 2

Nr. Denumire Denumirea

crt a produsului
indicator
ului
1. Winni’S 2. Frosch 3. Aistenoc 4. Săpun 5. Tide
Naturel ĂNDONOR
M

Interpretarea
rezultatelor:
Molibdatul de
amoniu în prezența
HNO3 formează la
încălzire cu ionii 1. 2. 3. 4. 5.
4. Prezența 1. Winni’S
Nu apare 2.
NuFrosch
apare Apare
3. Aistenoc 4.
NuSăpun
apare Apare5.precipitat
Tide
alb
fosfaților precipitat
Naturel precipitat, precipitat alb ĂNDONOR
precipitat
(reacția dar apare o M
cu CaCl2) tulbureală
albă

2. 1.
4.

Interpretarea
rezultatelor:
5. 3. Dacă sunt
prezenți fosfați
la fundul
5. Aciditate 1. Winni’S 2. Frosch 3. Aistenoc 4. Săpun 5. Tide
a (ph- 10,18 8,06 10,07 7,8 8,3
Naturel ĂNDONOR
metru) M

Aciditate 12 6 11 6 6
a (hîrtie)
 Tabelul 3
Rezultatele examenului microbiologic

N Denumir Proba Denumi

r. ea etalon(s rea
cr indicator ol fără produs
t ului deterge ului
nt)
Tide Frosch Aistenoc Winni’S Săpun
Naturel lichid
ĂNDONOR
M
1. Numărul 1,15*10^ 2,9*10^ 0,63*10 1,28*0,63*1 0,54*0,63*10 1,2*0,63*1
de 6 6 ^6 0^6 ^6 0^6
germeni
2. Gradul Foarte Poluat Poluat Foarte Foarte Foarte
 Rezultatele examenului microbiologic

Denumirea probei Dupa 1 lună După 3 luni

Winni’S Naturel 13*10^4 17,5*10^4

Frosch 8,5*10^4 11*10^4

Aistenoc 5*10^4 7,5*10^4

Săpun lichid 5*10^4 11,5*10^4

ĂNDONORM

Tide 5,5*10^4 7,5*10^4

proba de control 14,5*10^4 18*10^4

EFECTUAREA ÎNSĂMÎNȚAREA PE MEDII:
DILUȚIEI A 4-a 1) MEDIUL ENDO
2) MEDIUL SABURO - AGAR
 Concluzii
Unele componente ale detergenților sunt dovedite ca fiind dăunătoare pentru
oameni, animale, plante și mediul natural în general (aer, pământ, ape de
suprafață și ape de adâncime). Potențialul nociv al detergenților este, cel mai
adesea, necunoscut de utilizatorii de rând: îndeosebi produsele cu prețuri
economice au un potențial agresiv ca urmare a folosirii de materii prime din
categoria celor mai comuni surfactanți anionici și cationici. Aceste efecte sunt
cauzate și de faptul că programele mașinilor de spălat conțin faze de limpezire
tot mai economice, adică scurte și realizate cu apă puțină, fapt care determină ca
hainele spălate să rămână cu detergent neeliminat. Medicul recomandă clătirea
rufelor cu apă fierbinte, de 8 ori, până la eliminarea completă a compuşilor
chimici de pe îmbrăcăminte. Apa rece nu elimină compuşii chimici.Alternativa la
detergenții ce conțin surfcactanți anionici și cationici care au potențial atât de
toxic pentru viață o constituie așa numiții detergenți biodegradabili, care conțin
ingrediente active și sunt capabili de a se descompune în apele reziduale sub
acțiunea factorilor din mediul respectiv (oxigen și microorganisme).
O clasă  de produse care se luptă pentru imagine și cotă pe piața detergenților o
reprezintă detergenții bio: conțin ingrediente active naturale, extrase din plante
(citrice, aloe vera, nuca de cocos, legume, soia, lavandă, eucalipt, mușețel etc.),
prietenoase cu mediul natural; fiind alcătuite din substanțe care nu lasă
reziduuri, sunt total biodegradabili.
Problema de fond a pieței detergenților biodegradabili o reprezintă încrederea
limitată a consumatorilor în aceste produse, deseori mai puțin eficiente la spălare
decât adversarii sintetici și prețul evident mai mare.