AFAZIE:

-îndeplinirea unor ordine simple: ”Deschideți și închideți ochii”, ”Dați-mi mâna stângă”;
-îndeplinirea unor ordine complexe: ”Duceți mâna stângă la urechea dreaptă”;
-citirea unor comenzi scrise pe o coală de hârtie: ”Împăturiți această coală și așezați-o pe masă”;
-scrierea uni fraze pe o coală de hârtie;
-repetarea unor cuvinte: nasture, fursec, cheie etc;
-repetarea unor fraze: ”Femeia adună lucrurile de pe jos”; ”Niciun dacă, și sau dar”;
-numirea unor obiecte- cheie, ceas, brățară, ochelari; de asemenea, medicul poate oferi definiția unui
obiect și să-l întrebe pe pacient care crede că este acel obiect (de ex. ”folosește la a vorbi cu persoane
care se află la distanțe mari”);
-teste de fluență verbală categorială: ”enumerați cât de multe animale/feluri de mâncare/băuturi/flori
puteți într-un minut” și teste de fluență literală: ”enumerați cât mai multe cuvinte care încep cu litera M
în următorul minut”.
Se urmăresc de asemenea fluența verbală în cadrul interviului psihiatric (număr redus de cuvinte pe
minut, folosirea unor fraze scurte- tipic sub 5 cuvinte, agramatisme- omisiunea sau substituirea
prepozițiilor și conjuncțiilor), neologisme sau parafazii (acestea din urmă reprezintă înlocuirea unor
cuvinte cu altele, de exemplu ”scaun” este înlocuit cu ”masă”),

AGNOZIA:
Subiectul poate pierde lucruri, se poate rătăci în medii cunoscute, nu se poate orienta în medii
necunoscute, ori poate avea semne de neglijență vizuo-spațială evidentă (de ex. poate să nu mănânce
dintr-o jumătate a farfuriei sau poate să se uite în frigider și să nu vadă ceea ce este chiar în fața sa).
-pacientul este invitat să copieze două pentagoane care se intersectează, un cub ori un diamant;
-desenul unui ceas;
-să numească sau să identifice 6 culori;
-să denumească și să descrie modul de utilizare al unui obiect (ochelari, capsator, agrafă etc);
-să identifice și să numească fiecare deget de la o mână;
-prosopagnosia- pacientul nu mai recunoaște persoane apropiate, membrii ai familiei sau prieteni;
-să recunoască un obiect pus în palmă, fără să se uite la el (o cheie, o gumă, un pix).

APRAXIE IDEOMOTORIE:
-”cum folosiți un pieptene/ciocan/cuțit/pahar/ac de cusut sau o lingură/foarfecă etc ?”
Subiectul trebuie evaluat dacă se poate îmbrăca/încălța/alimenta/spăla singur.
APRAXIE IDEAȚIONALĂ:
-”luați această coală de hârtie, împăturiți-o și așezați-o pe masă”;
În cazul pacienților care nu pot efectua activitățile cerute din cauza afaziei receptive, ei pot totuși să le
realizeze prin imitație!

FUNCȚIA EXECUTIVĂ:
-anosognosia= lipsa conștiinței bolii;
-”cum ați reacționa dacă ați simți miros de fum în timp ce dormiți?”, ”ce faceți dacă mâncarea pe care o
pregătiți este pe cale să se ardă?” etc.
-testarea memoriei de lucru este parte integrantă a evaluării funcției executive: ”numărați de la 100 în
ordine inversă din 7 în 7”, ”spuneți literele alfabetului în ordine inversă”;
-testele de fluență verbală pot fi considerate parte a evaluării funcției executive;
-programare motorie- pacientul este invitat să imite un ritm propus de investigator prin ciocănit, bătut
din palme, pocnit din degete; o variantă este testul pumn-margine-palmă; pacientul poate prezenta
perseverare, rămânând blocat într-o anumită secvență;
-capacitatea de a inhiba răspunsuri motorii: ”bateți din palme când bat și eu o dată, nu bateți cînd bat
din palme de două ori”;
-raționamentul abstract- proverbe, asemănări și deosebiri.

MEMORIE:
-memorie imediată și memoria de lucru: pacientul este invitat să repete serii crescătoare de cifre,
normalul fiind 7+/-2;
-memoria recentă: -orientarea temporo-spațială corelează cu memoria recentă;
-pacientul să-și reamintească 3-4 cuvinte spuse de intervievator- pacientul le
repetă imediat, până se produce învățarea (memoria imediată este intactă în acest caz), apoi după 5-10
minute în care face altceva, să reproducă acele cuvinte; dacă nu și le poate reaminti, i se oferă indicii
categoriale, de exemplu ”un fruct”, ”un animal” etc. sau mai multe opțiuni ”cal, câine sau pisică”; un
adult normal își poate reaminti 3 cuvinte, fără indicii și până la 8 cuvinte cu indicii;
-pacientul este invitat să copieze 3 cuvinte scrise pe hârtie, împreună cu 3 forme
geometrice; după 5,15 și 30 de minute el trebuie să și le reamintească;
-memoria de lungă durată: numele ultimilor 3 președinți ai României, date istorice importante; dacă se
uită la TV poate fi întrebat despre cele mai cunoscute emisiuni pe care este foarte posibil să le fi vizionat;
data nașterii sale, data căsătoriei, datele de naștere ale copiilor; numele copiilor, soției, fraților/surorilor;
istoricul profesional (dacă există un aparținător care să confime datele);
-memoria semantică- semnificația unor cuvinte, fraze sau simboluri; pacientul să spună la ce folosesc
anumite obiecte;
-memoria episodică- pentru anumite evenimente din viața proprie (necesită un aparținător pentru
validare);

ATENȚIE ȘI CONCENTRARE:
-observarea pacientului în cadrul interviului este metoda optimă de evaluare- distractibilitate, tendința
de a divaga, trecere dificilă de la un subiect la altul;
- pacientul este invitat să repete serii crescătoare de cifre, normalul fiind 7+/-2;
-pacientul este invitat să repete literele unui cuvânt în ordine inversă, ori lunile anului/zilele săptămânii
în ordine inversă.

SIMPTOME NON-COGNITIVE:
-manifestări depresive;
-manifestări expansive;
-halucinații, idei delirante;
-agitație psihomotorie;
-comportamente auto- și heteroagresive;
-colecționarism patologic;
-abuz de substanțe (inclusiv sedative, hipnotice, antialgice opioide etc).

SCORUL HACHINSKI pentru diagnosticul diferențial cu demența vasculară

SCALE CLINICE folosite la pacienții cu demență Alzheimer

-ADAS- Cog (scor global de la 70= afectare severă, la 0= nicio afectare) și Noncog
-MMSE
-Inventarul Neuropsihiatric cu 12 itemi, completat de aparținător, se referă la severitatea simptomelor și
disconfortul resimțit de aparținător; exemple de itemi – delir, halucinații, agitație, depresie, anxietate,
euforie.
-GAF;
-ADCS-CGIC (Aging's Alzheimer's Disease Cooperative Study-Clinical Global Impression of Change Scale)
este varianta de CGI strict pentru demența Alzheimer și este folosită mai mult în studiile clinice; implică și
pacientul și aparținătorul; scorul este de la 1 (ameliorare semnificativă față de prima evaluare) la 7
(agravare marcată față de prima evaluare);
-Scala de deteriorare Reisberg- de la 1 (nicio deteriorare) la 7 (demență severă);
-Scala Activităților Cotidiene – 6 activități de bază- spălat, îmbrăcat, folosirea toaletei, transfer (de pe
scaun în pat de ex.), control sfincterian, alimentare;
-pentru simptomele depresive folosim Scala de Depresie Geriatrică cu 30 de itemi, nu Hamilton sau
Beck!