CURS 4.

CONSIMȚ Ă MÂ NTU
L INFORMAT

Prof.Univ.Dr. Sorin
Hostiuc
Sorin.hostiuc@umfcd.ro
 Pacientul a venit la medic pentru
eliminarea aparatului gipsat, pus pentru
o fractură de membru inferior incomplet
Slater vs Baker consolidate.
& Stapleton
În momentul în care medicul a scos
bandajele a considerat că pacientul ar fi
beneficiat de o refracturare a membrelor
urmată de utilizarea unui aparat
experimental pentru corectarea
angulaţiei.
Metoda nu era acceptată de chirurgii
ortopezi din acea perioadă iar pacientul
a refuzat cu obstinaţie realizarea
procedurii.
 Williams (medicul) a obţinut acordul pacientei pentru
realizarea unei intervenţii chirurgicale la urechea dreaptă
- examenul clinic a identificat o perforaţie a timpanului, o
Mohr vs formaţiune polipoasă în urechea medie dreaptă şi probabil
leziuni ale oscioarelor auditive.
Williams Dr Williams a examinat şi urechea stâ ngă dar nu a putut
identifica nimic patologic datorită prezenţei unei
substanţe stră ine. Pacienta şi-a dat acordul pentru
intervenţia pe urechea dreaptă . Înainte de a interveni pe
urechea dreaptă (pacienta fiind sub anestezie generală )
medicul a examinat US unde a identificat patologii mult
mai severe decâ t pe partea dreaptă (perforaţie de timpan,
necroză osoasă la nivelul urechii medii). Prin urmare a
decis să intervină pe urechea stâ ngă (osiculectomie,
excizie parţială a membranei timpanice şi cură ţarea ariei
necrozate).
În urma intervenţiei pacienta a ră mas cu hipoacuzie, ceea
ce a determinat-o să ceară daune medicului
“Dacă o persoană este rănită suficient de tare încât să devină
inconştientă, iar leziunile sale sunt de o asemenea natură încât să necesite
intervenţie chirurgicală promptă, medicului chemat să îngrijească
bolnavul îi este permis să aplice orice procedură medicală sau
chirurgicală care ar fi rezonabil necesară pentru salvarea vieţii sau
membrului acestei persoane, iar consimţământul în acest caz ar trebui să
fie implicit. Şi de asemenea, dacă în cursul unei operaţii pentru care
pacientul a consimţit, medicul descoperă afectări neanticipiate înainte de
începutul operaţiei şi care, dacă nu ar fi eliminate, ar pune în pericol
viaţa sau sănătatea pacientului ar fi justificat să intervină pentru
eliminarea acestor afectări fără ca un consimţământ expres să fie acordat

Primul şi cel mai important drept al oricărui cetăţean, mai presus de toate
celelalte - dreptul la sine însuşi - … şi acest drept interzice unui medic sau
unui chirurg, oricât de bun ar fi, şi care a fost rugat să examineze,
diagnosticheze, sfătuiască şi prescrie (elementele minim necesare în
tratamentul şi îngrijirea medicală), să violeze, fără permisiune,
integritatea corporală a unui pacient printr-o intervenţie capitală,
punând pacientul sub anestezie generală în acest scop şi operând fără
consimţământul sau ştiinţa acestuia
Dacă un medic recomandă pacientului să fie supus unei intervenţii şi
pacientul analizează pericolele şi riscurile asociate şi în final consimte
atunci pacientul intră practic într-un contract prin care autorizează
medicul de a opera în condiţiile stipulate atunci când a fost realizată
intervenţia dar nu mai mult “
 Pratt şi-a dat în judecată medicul, Davis, pentru
vă tă mare corporală , după ce acesta a realizat o
histerectomie fă ră a avea consimţă mâ ntul să u.
Medicul obţinuse consimţă mâ ntul pentru o
Prat intervenţie anterioară dar nu a mai încercat să îl
obţină şi pentru histerectomie. Mai mult, el a
v recunoscut că a înşelat cu intenţie pacienta, care nu
aştiut de intervenţie, motivâ nd că d-na Pratt era
Davis epileptică şi deci incompetentă în a-şi da
consimţă mâ ntul
“în mod obişnuit, atunci când un pacient este în
posesiunea completă a facultăţilor sale mentale şi
într-o asemenea stare de sănătate încât să fie capabil
de a fi consultat cu privire la afecţiunea sa fără ca
acest consult să ducă la consecinţe serioase pentru
sănătatea pacientului, şi când nu există o urgenţă
care să invalideze consimţământul, acesta din urmă
ar trebui să fie o precondiţie obligatorie pentru
realizarea unei intervenţii chirurgicale“
 La circa 60 zile după ce a că lcat pe unghia de la
degetul mare pacienta (Rolater) a venit la medic cu
o plagă deschisă la prima articulaţie a degetului
mare de la piciorul drept. Medicul a informat-o că
Rolater tratamentul este chirurgical, constâ nd în incizie
pentru drenarea colecţiei purulente constituite. În
v Strain acest caz pacienta a consimţit la drenarea unui
abces la nivelul piciorului dar a interzis medicului
să elimine fragmente osoase, dacă acest lucru ar fi
fost necesar. Cu toate acestea medicul a identificat
în cursul intervenţiei un os sesamoid, care a trebuit
eliminat pentru a se putea drena abcesul; prin
urmare a trecut peste dorinţele pacientului şi a
eliminat ţesut osos în cursul intervenţiei. Rezultatul
final medical a fost favorabil pentru pacientă (s-a
vindecat)
Medicul a realizat intervenţia pentru care s-a
obţinut consimţă mâ ntul doar că nu au fost
respectate întru totul dorinţele pacientului
 Mary Schloendorff a venit la spitalul din NY
în 1908 pentru acuze gastrice. A fost de
acord procedură diagnostică ”sub eter”
Schloendorff pentru a se evalua direct caracteristicile
unui nodul ce a fost detectat anterior. Sub
v Society of anestezie, medicul a eliminat o tumoră
New York fibroasă detectată în cursul examină rii.
Secundar intervenţiei au apărut complicaţii
infecţioase, cu gangrenă şi amputarea
câtorva degete. MS a dat în judecată spitalul
pentru acţiunile realizate de medici şi
asistente în cursul internarii
Orice persoană adultă şi întreagă la minte
are dreptul de a decide ce se poate face cu
corpul său; un chirurg ce operează fără
consimţământul pacientului realizează o
agresiune
Salgo v J.Salgo a venit la un consult la Dr. Gerbode în 1953 pentru
Leland claudicaţie intermitentă . În timpul consultului acesta a
constatat atrofie bilaterală de membre inferioare, cianoza
Stanford piciorului drept, puls slab la artera femurală stâ ngă şi
absent la cea dreaptă , durere abdominală pe partea
Jr. dreaptă şi a suspicionat o afecţiune aterosclerotică
avansată , cu ocluzii severe la nivelul lumenului aortei
University abdominale. Dr.G a informat pacientul cu privire la
severitatea afecţiunii şi că ar necesita pentru confirmare
Board of diagnostică o aortografie sub anestezie, cu administrarea
de substanță de contrast. Nu i-a explicat însă toate
Trustees riscurile procedurii diagnostice sau alternativele. După
câ teva zile s-a realizat aortografia în urma că reia pacientul
a ră mas paralizat bilateral, paralizie ce a fost permanentă .
Pacientului nu i-a fost prezentat riscul de paralizie
medicul are datoria de ”a prezenta pacientului toate
informaţiile necesare ce formează baza unui consimţământ
raţional al acestuia pentru tratamentul propus”
 Moştenitorii unei paciente decedate de neo
de col uterin au dat în judecată medicul
deoarece nu a informat-o pe mama lor cu
privire la riscurile nerealiză rii unui test
Truman Papanicolau, test pe care aceasta l-a refuzat
v de fiecare dată .

Thomas În încheierea instanței s-a precizat că

riscurile deciziei de a nu realiza un
tratament/test diagnostic trebuie de
asemenea spuse pacientului (nu doar
riscurile asociate cu o anumită procedură ).
Prin urmare, în cazul în care pacientul refuză
realizarea unei proceduri diagnostice, el
trebuie să fie informat corespunzător cu
privire la efectele medicale potenţiale ale
acestui refuz
 P. Shea, după o că lă torie în stră ină tate a simţit dureri precordiale
severe pentru care l-a consultat pe medicul de familie, spunâ ndu-i
că prezenta dureri precordiale, dispnee, ameţeli şi avea un istoric
familial semnificativ de afecţiuni cardiovasculare. Deşi înalt
sugestive pentru o afecţiune cardiovasculară medicul de familie a
Shea v considerat nenecesar consultul unui cardiolog. Simptomatologia
nu s-a remis fapt ce l-a fă cut pe Shea să ceară din nou o trimitere

Esensten că tre medicul cardiolog, spunâ nd că va plă ti el consultaţia. Medicul

de familiei nu a fost de acord nici cu acest lucru, convingâ nd
pacientul că este prea tâ nă r(40 ani) pentru a avea o patologie CV
semnificativă . La câ teva luni Shea moare prin insuficienţă cardiacă .
Pacientul era asigurat de că tre o firmă care cerea ca atunci câ nd un
era absolut necesar un consult de specialitate, să meargă la
respectivul consult doar dacă avea trimitere de la medicul de
familie. Fă ră ca pacientul să cunoască acest lucru, medicul de
familie avea în contract specificat faptul că putea primi stimulente
financiare dacă reducea numă rul de trimiteri că tre specialişti şi nu
i se plă teau complet serviciile efectuate dacă depă şea un anume
numă r de trimiteri. Soţia pacientului a deschis un proces pe baza
faptului că , dacă ar fi ştiut de respectiva prevedere contractuală ar
fi că utat opinia unui specialist cardiolog indiferent de
recomandă rile medicului de familie

Informare inclusiv referitoare la eventuale aspecte

financiare/conflicte de interese
 Art. 4: Pacientul are dreptul de a fi informat cu
privire la serviciile medicale disponibile, precum si
la modul de a le utiliza.
LEGEA NR.
46/2003,
Art. 5 (1) Pacientul are dreptul de a fi informat
LEGEA asupra identitatii si statutului profesional al
DREPTURILOR furnizorilor de servicii de sanatate.
PACIENTULUI,
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat
CAP. 2 asupra regulilor si obiceiurilor pe care trebuie sa le
respecte pe durata spitalizarii.

Art. 6: Pacientul are dreptul de a fi informat asupra

starii sale de sanatate, a interventiilor medicale
propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei
proceduri, a alternativelor existente la procedurile
propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului
si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si
cu privire la date despre diagnostic si prognostic.
Art. 7 Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste
sa fie informat in cazul in care informatiile prezentate de
catre medic i-ar cauza suferinta.
Art. 8 Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-
un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei
de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste
limba romana, informatiile i se aduc la cunostinta in limba
materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se
va cauta o alta forma de comunicare.
Art. 9 Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu
fie informat si de a alege o alta persoana care sa fie
informata in locul sau.
Art. 10 Rudele si prietenii pacientului pot fi informati
despre evolutia investigatiilor, diagnostic si tratament, cu
acordul pacientului.
Art. 11 Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta
opinie medicala.
Art. 12 Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la
externare, un rezumat scris al investigatiilor,
diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe
perioada spitalizarii.
• Art. 13 Pacientul are dreptul să refuze sau să
oprească o intervenţie medicală asumâ ndu-şi, ı̂n
scris, ră spunderea pentru decizia sa; consecinţele
refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie
explicate pacientului.
• Art. 14 Câ nd pacientul nu ı̂ş i poate exprima
voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de
urgenţă , personalul medical are dreptul să deducă
acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a
voinţei acestuia.
• Art.15 IWn cazul ı̂n care pacientul necesită
o intervenţie medicală de urgenţă , consimţă mâ ntul
reprezentantului legal nu mai este necesar.
• Art. 16 IWn cazul ı̂n care se cere
consimţămâ ntul reprezentantului legal, pacientul
trebuie să Xie implicat ı̂n procesul de luare a
deciziei atâ t câ t permite capacitatea lui de
ı̂nţelegere.
• Art. 17 (1) I"n cazul ı̂n care furnizorii de servicii
medicale consideră că intervenţia este ı̂n interesul pacientului, iar
reprezentantul legal refuză să ı̂ş i dea consimţă mâ ntul, decizia este
declinată unei comisii de arbitraj de specialitate. (2)Comisia de
arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienţii internaţi ı̂n
spitale şi din 2 medici pentru pacienţii din ambulator.
• Art. 18 Consimţă mâ ntul pacientului este obligatoriu pentru
recoltarea, pă strarea, folosirea tuturor produselor biologice
prelevate din corpul să u, ı̂n vederea stabilirii diagnosticului sau a
tratamentului cu care acesta este de acord.
• Art. 19 Consimţă mâ ntul pacientului este obligatoriu ı̂n cazul
participă rii sale ı̂n ı̂nvă ţă mâ ntul medical clinic şi la cercetarea
ştiinţiAică. Nu pot Ai folosite pentru cercetare ştiinţiAică persoanele
care nu sunt capabile să ı̂ş i exprime voinţa, cu excepţia obţinerii
consimţă mâ ntului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea este
fă cută şi ı̂n interesul pacientului.
• Art. 20 Pacientul nu poate Ai fotograAiat sau Ailmat ı̂ntr-o
unitate medicală fă ră consimţă mâ ntul să u, cu excepţia cazurilor ı̂n
care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi
evită rii suspectă rii unei culpe medicale
 ART. 11 Acordarea și retragerea consimță mâ ntului
(1) Nicio intervenție în domeniul să nă tă ții nu se poate efectua
decâ t după ce persoana vizată și-a dat consimță mâ ntul liber și în
cunoștință de cauză.
(2) În aceleași condiții, consimță mâ ntul se poate retrage în orice
Codul moment de persoana vizată .
(3) Dispozițiile privind retragerea consimță mâ ntului sunt valabile
Deontologic și în ceea ce privește consimță mâ ntul exprimat, în condițiile legii,
al Medicilor de altă persoană sau instituție decâ t persoana respectivă .
ART. 12 Consimță mâ ntul în cazul minorilor
(1) Atunci câ nd, conform legii, un minor nu are capacitatea de a
consimți la o intervenție, aceasta nu se poate efectua fă ră acordul
reprezentantului să u, autorizarea unei autorită ți sau a unei alte
persoane ori instanțe desemnate prin lege.
(2) Medicul, în funcție de vâ rsta și gradul de maturitate a
minorului și numai strict în interesul acestuia, poate lua în
considerare și pă rerea minorului.
ART. 13 Consimță mâ ntul persoanelor fă ră capacitatea de a
consimți
Atunci câ nd, conform legii, un major nu are, din cauza unui
handicap mintal, a unei boli sau dintr-un motiv similar, capacitatea
de a consimți la o intervenție, aceasta nu se poate efectua fă ră
acordul reprezentantului să u ori fă ră autorizarea unei autorită ți
sau a unei persoane ori instanțe desemnate prin lege.
ART. 14. Informarea prealabilă și adecvată a persoanei
(1) Medicul va solicita și va primi consimță mâ ntul numai după ce,
în prealabil, persoana respectivă sau cea îndreptă țită să își dea
acordul cu privire la intervenția medicală a primit informații
adecvate în privința scopului și naturii intervenției, precum și în
privința consecințelor și a riscurilor previzibile și în general
acceptate de societatea medicală .
(2) Pe câ t posibil, medicul va urmă ri ca informarea să fie adecvată
și raportată persoanei care urmează să își manifeste
consimță mâ ntul.
ART. 15. Lipsa consimță mâ ntului în situații de urgență
Atunci câ nd, din cauza unei situații de urgență , nu se poate obține
consimță mâ ntul adecvat, se va putea proceda imediat la orice
intervenție indispensabilă din punct de vedere medical în folosul
să nă tă ții persoanei vizate.
ART. 16. Consimță mâ ntul implicit
În interesul pacientului sunt valabile și vor fi luate în considerare
autoriză rile și dorințele exprimate anterior cu privire la o
intervenție medicală de că tre un pacient care, în momentul noii
intervenții, nu este într-o stare care să îi permită să își exprime
voința sau dacă prin natura sa actul medical are o succesiune și o
repetabilitate specifică .
 Definiție, Legea 95/2006

Pentru a fi supus la metode de prevenție, diagnostic și tratament,

cu potențial de risc pentru pacient, după explicarea lor de către
medic, medic dentist, asistent medical/moașă pacientului i se
solicită acordul scris.

În obținerea acordului scris al pacientului, medicul, medicul dentist,

asistentul medical/moașa sunt datori să prezinte pacientului
informații la un nivel științific rezonabil pentru puterea de
înțelegere a acestuia.
Informațiile trebuie să conțină: diagnosticul, natura și
scopul tratamentului, riscurile și consecințele tratamentului
propus, alternativele viabile de tratament, riscurile și
consecințele lor, prognosticul bolii fără aplicarea
tratamentului
 ■ legal: consimţă mâ ntul informat este
o normă legală care descrie
comportamentul medicilor şi ai altor
lucră tori sanitari în interacţiunea lor
De7iniția cu pacienţii şi asigură pedepse, în
triadică anumite circumstanţe, dacă aceştia
deviază de la norme;
(Berg) ■ moral: fundamentat pe valoarea
societală a autonomiei, el promovâ nd
dreptul pacientului la
autodeterminare în ceea ce priveşte
tratamentul medical;
■ interpersonal: metodă prin care
pă rţile interacţionează permiţâ nd
selectarea unei alternative
terapeutice optimale
Definiția Bistadială (Faden et al)

Autorizarea autonomă - cea în care un subiect sau

Autorizare
un pacient
efectivă
autorizează
- practicile
pe medic
şi normele
fie să îlceincludă
determină
într-
Definiție algoritmică
Faden&Beauchamp

Acţiunea X reprezintă consimţă mâ ntul informat dat de persoana

P pentru realizarea intervenţiei I dacă şi numai dacă :
P primeşte o informare cu privire la I;
P înţelege respectiva informație;
P acţionează voluntar în realizarea acţiunii X;
P este competent pentru a realiza acţiunea
X; P consimte la I
 ■ = capacitatea de a acționa voluntar
■ in6luență rile externe (ce nu sunt
Capacitataea dependente de persoana care urmează a
de a acționa lua o anumită decizie) nu sunt atâ t de
voluntar puternice ı̂ncâ t să interfere cu luarea unei
decizii
■ implementarea ı̂n practică – abținerea
medicului/investigatorului de a
implementa controale
■ poate 6i:
– absolut – cercetarea biomedicală
– relativ - clinică
Relativismul
volunatarianismului în clinică

• Dorinţa pacientului (consideră că nu are capacitatea de a lua decizii

medicale sau nu doreşte să ia decizii medicale)
• trebuie exprimată explicit
• generează un trecerea de la un model RMP bazat beneficență
• Inerenţa controalelor
• Incapacitatea pacientului de a anula controalele, în:
• incapacitate fizică, fiziologică (ex. copiii mici) sau fiziopatologică
• incapacitate legală de anulare a controalelor
 Reprezentantul legal

• Mediator, cunoscă torul dorințelor pacientului

Dacă • Standardul judecă ții substituite -
voluntarianismul reprezentanţii legali iau deciziile medicale
este semnificativ funcţie de sistemul de pă reri şi valori al
afectat, deciziile pot pacientului
fi luate de • Standardul autonomiei pure - pacientul a
ales o anumită alternativă terapeutică
pentru o situaţie ipotetică sau probabilă
fiind competent decizionå al, dar în
momentul în care respectiva alternativă
terapeutică trebuie implementată el nu mai
este competent decizional
• Garant al maximiză rii beneficiului medical =
standardul optim de îngrijire

Medic

• standardul optim de îngrijire

 să aibă capacitatea de a le înţelege
(informabilitate)

I5nțelegerea
informațiilo să primească informaţiile relevante;
r

să înţeleagă informaţiile.
 • să fie alertă (receptarea informaţiei);
• să aibă capacitatea de a înţelege
informaţia primită (recunoaşterea
relevanţei informaţiei), respectiv:
Informabilitate • să aibă bagajul lexical necesar
pentru a înţelege informaţiile
primite (ex. să înţeleagă limba în
care vorbeşte medicul)
• să aibă capacitatea de a înţelege
semnificaţia informaţiilor primite
(de ex. că este bolnav şi are nevoie
de tratament);
• să poată reţine informaţiile primite
mă car pâ nă în momentul în care ia
decizia (reţinerea informaţiei)
Algoritmul Appelbaum
■ IFnțelegerea informațiilor
■ Analiza discriminativă
■ Luarea unei decizii
■ (Opțional) Raționamentul luă rii deciziei
 Înţelegerea informaţiilor relevante referitoare la:
natura afecţiunii, natura şi scopul
tratamentului/tratamentelor propuse, riscurile şi
beneficiile tratamentelor propuse, alternative
terapeutice cu riscurile şi beneficiile lor.
I"nțelegerea Prezenţa înţelegerii este necesară pentru absolut
informațiilor orice intervenție medicală .
Dacă este prezentă doar înţelegerea, nu şi celelalte
componente ale algoritmului de analiză , pacientul
poate lua decizii medicale extrem de limitat, de regulă
raportat la elemente ale actului medical fă ră impact
semnificativ asupra planului terapeutic.
Testare:
Spuneţi-mi care este problema dv de sănătate?
Care este tratamentul pe care vi l-am
recomandat?
Care sunt riscurile sau complicaţiile posibile ale
tratamentului?
Care sunt riscurile neurmării planului terapeutic?
 • = proprietatea de a aprecia o anume
situaţie şi consecinţele acesteia din
mai multe variante posibile.
Analiza • absenţa capacităţii de a înţelege
discriminatorie afecţiunea de care suferă pacientul
a informațiilor => criteriu de invalidare a capacităţii
de a înţelege, deoarece nu poţi lua
decizii informate fără să ştii în ce scop
le iei.
• înalt dependentă de nivelul intelectual
al pacientului,
• poate fi augmentată prin modificarea
modelului informaţional (ex: cuvinte
mai simple, utiliza desene, filmuleţe,
care pot augmenta înţelegerea
pacientului)
Afectată de

• Afecţiuni psihiatrice (schizofrenie, boli schizoafective, bipolară , etc.) sau alte

tulbură ri mintale (delirium tremens).

• Diminuarea câ mpului de viziune – pacientul nu are tulbură ri psihice calitative

semnificative, dar valorile personale sunt sever distorsionate; de exemplu un
pacient în depresie majoră nu ia în considerare opinia medicului pentru că
oricum consideră că nu mai are pentru ce tră i;
• Nerecunoaşterea de că tre pacient a faptului că suferă de o anumită afecţiune,
ca rezultat direct al afecţiunii
 Ce consideraţi că nu este ı̂n regulă ı̂n
momentul de faţă referitor la starea dv de
să nă tate?
Ce aparate/sisteme/organe sunt bolnave?
Cum sunt ele bolnave?
Testare Credeţi că afecţiunea dv necesită tratament?

Care tratament este mai indicat în afecţiunea

dv?

Care credeţi că sunt efectele posibile

ale tratamentului selectat?
Ce credeţi că se va întâ mpla dacă nu
sunteţi tratat?
De ce credeţi că v-am recomandat tratamentul X?
De ce credeţi că tratamentul X este mai bun
decâ t tratamentul Y?
 Cel mai protectiv standard ı̂n raport cu autonomia
pacientului.
Odată ce pacientul a ı̂nţeles informaţiile şi le-a analizat
discriminativ, el va trebui să ia o decizie.
Luarea Absenţa capacită ţii de a lua o decizie:

unei • incompatibilă cu prezenţa capacită ţii relativ complete de

a ı̂nţelege
decizii • face ca pacientul să nu [ie capabil de a lua decizii
medicale complexe, cu impact semni[icativ asupra stă rii
sale de să nă tate.
Poate ı̂nsemna şi luarea deciziei de externalizare a luă rii
deciziilor terapeutice că tre medic/aparţină tori ı̂n cazul ı̂n
care pacientul nu se consideră capabil a le lua.
Testare
• V-aţi decis asupra unui tratament?
• Puteţi să ı̂mi spuneţi ce decizie aţi luat?
• Dacă nu vreţi să luaţi decizia, cine vreţi să o ia ı̂n
locul dv
 Nu poate fi utilizat ca singur element pentru
evidenţierea unui deficit semnificativ a înțelegerii;
Iraţionalitatea aparentă poate deriva din diferenţe
culturale sau experienţe anterioare ale persoanelor
Raționamentul respective. (ex.martorii Iehova, meningită )
luă rii deciziei Testare:
• în timpul paşilor anteriori, corelat cu testarea
înţelegerii sau analizei. De exemplu, câ nd
pacientul este întrebat ce pă rere are despre un
anumit tratament, i se poate pune o întrebare
suplimentară de genul „Dar celă lalt tratament ce
are? De ce nu crezi că este mai bun?”
• odată ce pacientul a luat o anumită decizie,
testarea bazâ ndu-se pe interpelarea acesteia: „De
ce ai ales acest tratament?, Care este efectul
tratamentului pe termen lung?”
 metode multimedia: prezentă ri power-point,
video, softuri interactive care înlocuiesc CI
pe hâ rtie
utilizarea de formulare de
consimţă mâ nt îmbună tă ţite
Augmentarea
înțelegerii o descriere mai puţin detaliată a
reacţiilor adverse medicamentoase

utilizarea unor formulă ri care să Hie inteligibile

pentru o persoană care nu a ı̂nceput liceul

utilizarea de propoziţii mai scurte, cu mai

puţin limbaj tehnic, aranjarea textului ı̂n mai
multe subsecţiuni cu headere clare[96]
consimţă mâ nt de tip opt-out
 Această nouă formulă de
apă de gură a fost evaluată
Participarea la un studiu
exhaustiv din punctul de
vedere al siguranței pe
oameni și animale, iar
ingredientele sale
constitutive s-au dovedit a Această apă de gură a
fi sigure conform cu fost testată pentru
instrucțiunile. Cu toate
acestea, într-un subgrup de siguranță pe oameni și
subiecți, formula a dus la animale. S-a dovedit a fi
apariția de edem subclinic sigură dacă este
al țesuturilor cavită ții utilizată corespunză tor.
orale, precum și la iritația Cu toate acestea, unele
gingiei și a cavită ții bucale. persoane au prezentat
Adițional unii subiecți au edem la nivelul gurii,
avut o ușoară erupție iritația gurii și a gingiei
eritematoasă la nivelul și o ușoară roșeață în
cavită ții orale. În cazul în gură . Dacă înghiți prea
care se ingeră o cantitate multă apă de gură , pot
semnificativă de produs, apă rea disconfort
pot apă rea disconfort gastric și amețeli
gastric, greață , dispepsie,
amețeli. Nu există alte
riscuri anticipate asociate
cu participarea la studiu

creşterea gradului de interpretare corectă a reacţiilor

adverse de la 58% la 72% şi o scă dere a refuzului de a
participa la studiu de la 64 la 43%,
 ■ Include:
– informaţii de la medic referitoare
Informarea la diagnostic, natura şi scopul
tratamentului, riscurile şi
consecinţele tratamentului
propus, alternativele viabile de
tratament, riscurile şi
consecinţele lor, prognosticul
bolii fă ră aplicarea tratamentului
– informații nelegate strict de actul
medical (preinformare)
 ■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv medical:
– evoluţia naturală a afecţiunii;
– posibile complicaţii;
– prognostic.
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv psihologic –
pacientul trebuie ajutat să conceptualizeze afecțiunea și să
o traducă în sistemul de valori individual;
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv economic:
– posibilitatea continuă rii serviciului/pensionare;
Diagnostic – costuri estimate ale tratamentului medical;
– costuri adiţionale (ex. necesitatea reamenajă rii
dormitorului sau camerei de baie);
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv social:
– dificultă ţi de integrare socială (ex. în cazul unei
afecţiuni ce generează un deficit estetic semnificativ);
– dificultă ţi de interrelaţionare socială (ex. afectarea
vorbirii, a vederii, auzului, psihice, etc);
– mă suri de protecţie socială disponibile (pensie de
handicap, permise speciale, îngrijire la domiciliu sau
instituţionalizată , etc).
■ ceea ce înseamnă diagnosticul dvdv personal:
– dificultă ţi potenţiale de interrelaţionare în mediul
familial;
– ce înseamnă pentru familie afecţiunea respectivă ;
– dificultă ţi de efectuare a unor sarcini specifice
mediului familial (afectarea mobilită ţii, disfuncţii
sexuale sau reproductive, etc).
■ cum este afectată calitatea vieţii de afecţiune sau de
tratamentul afecţiunii.
Natura
sprocedurii
■ Diagnostică /terapeutică /alt tip
■ Invazivă /neinvazivă
■ De rutină /experimentală
 ■ vindecarea. Fezabil în traumatisme, boli
acute infecţioase sau urgenţe chirurgicale.
■ prelungirea vieţii. Fezabil în orice situaţie în care
printr-o intervenţie medicală reuşită se prognozează
o îmbună tă ţire a supravieţuirii, chiar dacă pacientul
Scopul nu este vindecat. De exemplu rezecţii din sfera
oncologică .
tratamentului
■ ameliorarea statusului medical anterior. Fezabil
în afecţiuni cronice care au potenţial semnificativ
de ameliorare cu tratament şi regim igienico-
dietetic corespunză tor.
■ menţinerea statusului medical anterior. Fezabil
pentru afecţiunile evolutive că rora intervenţia
medicală poate opri sau diminua progresia.
■ creşterea calită ţii vieţii. Fezabil atunci câ nd
intervenţia medicală are ca scop o îmbună tă ţire a
Realist calită ţii vieţii fă ră să ducă la vindecare, ameliorare
Nu se promite sau prelungirea vieţii.
Reanalizat dacă ■ îngrjiri paleative (diminuarea suferinţei)
apar modi6icări
 ■ identificarea riscurilor și
consecințelor tratamentului
Selectarea propus
unei ■ alternative viabile la tratament,
opțiuni cu riscuri și beneficii
terapeutice ■ prognosticul bolii fă ră
aplicarea tratamentului
Caracteristici ale selectă rii unei opțiuni
terapeutice
■ non-neutralitatea
■ raportul risc-beneficiu
■ dependența de valorile personale ale
actorilor implicați în planul
terapeutic
 Variabilitate funcție de
etapa procesului
informațional:
Non- • maximă – la momentul luării deciziei
neutralitatea • redusă, dar variabilă funcție de
modelul RMP în timpul
informării

Variabilitate funcție de:

• capacitatea psihică a pacientului
• severitatea afecțiunii
• beneficiul potențial al intervenției
medicale
 Dacă există mai multe variante terapeutice, fiecare trebuie
prezentată cu riscurile și beneficiile ei
Prezentarea riscurilor și beneficiilor se face:
Raportul – obiectiv, raportat la conținut – pentru fiecare alt ter

risc- se prezintă obiectiv riscurile și beneficiile potențiale

– subiectiv, raportat la recomandare – medicul poate
beneficiu recomanda o alternativă terapeutică care:
■ dacă există mai multe variante, cu raporturi
risc-beneficiu diferite, trebuie să fie cea cu cel
mai favorabil raport
■ dacă există variante cu raport risc-beneficiu
similare – recomandarea trebuie să fie pentru
cea cu riscul minim (RMP bazate pe
beneficență ), sau funcție de sistemul de valori
al pacientului (modelul interpretativ)
■ în modelele informativ și interpretativ –
raportul risc beneficiu trebuie particularizat
funcție de binele primar cerut de pacient
Valorile
personale • IPl pot ı̂mpiedica să realizeze
ale anumite proceduri (clauza de
conștiință )
medicului
• Nu sunt aplicabile ı̂n situații de urgență
 Raționalitatea luării
Respectarea lor –
Pot altera unei decizii medicale
semnificativ esențială
NU invalidează per
algoritmul decizional (autodeterminare)
primam CD

Valorile personale
ale pacientului
 ■ refuzul utiliză rii produselor pe bază de sâ nge de că tre martorii lui Iehova.
Sâ ngele este strict interzis, dar unele produse din sâ nge, precum albumina sau
factori ai coaglă rii sunt permişi, utilizarea lor fiind o opţiune personală . Identic,
transplantul de organe, celule sau ţesuturi poate fi permis;
■ martorii lui Iehova nu cred într-o viaţă de după ce apare imediat după deces.
Prin urmare nu trebuie utilizate relativ la un pacient decedat formulă ri de genul
”Este într-un loc mai bun”;
■ refuzul utiliză rii produselor pe bază de carne de porc de că tre evrei;

Valori ■ la evrei implicarea rabinului în decizii referitoare la tratamentele terminale este

frecvent cerută de pacienţi;

religioase ■ în cazul evreilor, organele scoase/membrele amputate pot fi cerute pentru

înmormâ ntare. Similar în cazul musulmanilor;
■ pacienţii budişti pot refuza medicamente care le pot altera starea de
conştiinţă /simţurile (inclusiv analgezice);
■ meditaţia este extrem de importantă pentru pacienţii budişti, cu precă dere în
momentele din apropierea decesului;
■ budiştii consideră că sufletul nu pleacă complet din corp imediat după deces;
prin urmare nu trebuie realizate manipulă ri bruşte ale cadavrului şi nici
transplantul de organe;
■ refuzul orică ror discuţii despre aspecte negative de că tre indienii Navajo;
■ pudoare excesivă la hindu (nu se discută despre probleme genitale sau urinare
de faţă cu soţul/soţia). Similar la pacienţii musulmani, budişti, evrei. În cazul
musulmanilor pot apă rea probleme deosebite câ nd pacienta trebuie să se
dezbrace;
■ medicamentele se dau în mâ na dreaptă la pacienţii evrei, persoane de etnie
romă , hindu (mâ na dreaptă este utilizată pentru acte curate precum mâ ncatul
pe câ nd cea stâ ngă este utilizată pentru acte murdare precum cele legate de
toaletă );
■ postmortem rudele unui pacient hindu trebuie să stea tot timpul cu el, inclusiv
la morgă
 ■ utilizarea de tratamente alternative şi/sau naturiste;
■ considerarea faptului că afecţiunea de care suferă este
generată de ghinion sau de spirite rele, fapt ce face ca
medicamentele să [ie inutile;
Valori ■ credinţa unor pacienţi că recoltarea de umori (sâ nge,
culturale urină ), se face pentru vră ji sau pentru a le vinde
(frecventă ı̂n Africa). Materiile fecale sunt deosebit de
greu de recoltat ı̂n unele populaţii din Africa deoarece
ele sunt importante in ritualuri vră jitoreşti;
■ credinţa că sâ ngele conţine su[letul persoanei
(Malawi);
■ obţinerea consimţă mâ ntului de la bă trâ nul satului sau
de la soţ, ı̂n loc ca acesta să [ie luat de la pacient;
■ subordonarea autonomiei personale de că tre
respectul pentru familie. Important ı̂n unele zone din
Asia, unde dacă un membru al comunită ţii a fă cut ceva
ră u, toţi membrii familiei sau chiar ai tribului trebuie
să facă ritualuri de cură ţire
Riscurile
intervenției
medicale
 • minore = drept riscuri ale că ror
probabilitate de producere sau
Clasificare magnitudine a disconfortului anticipat
nu sunt mai mari decâ t cele întâ lnite în
mod obişnuit, în viaţa de zi cu zi sau în
timpul unor examină ri medicale de
rutină . Informarea – opțională

• mai mult decât minore. Informarea -

obligatorie
 relevante. Un risc este relevant dacă în
circumstanţele particulare ale cazului, o persoană
medie, aflată în situaţia pacientului, dacă ar fi fost
Riscuri avertizată cu privire la acel risc, ar fi ataşat, cu mare
probabilitate semnificanţă acestuia sau dacă medicul
mai mult presupune sau este sigur că pacientul, avertizat cu
privire la acel risc, ar fi ataşat, cu mare probabilitate,
decâ t semnificaţie acestuia.

minore substanţiale (importante) - riscuri severe cu

posibilitate relativ mare de apariţie. De exemplu riscul
apariţiei unor fracturi vertebrale secundare unui
tratament psihiatric (şoc hipoglicemic indus de
insulină );
probabile. Se referă la acele riscuri care, chiar dacă
nu sunt extrem de severe, au o frecvenţă relativ
ridicată . De exemplu durerea postoperatorie;
semnificative. Se referă la acele riscuri care au
potenţial negativ mult crescut. Ex riscul de deces
secundar unei intervenţii medicale complexe
 Mary Lynette Whitaker, care suferea de deficiențe vizuale
extrem de severe, fiind aproape oarbă la nivelul ochiului
drept, a fost consultată de medicul Christopher Rogers,
Ex: Risc care i-a recomandat o intervenție chirurgicală care i-ar fi
putut îmbună tă ți nu doar aspectul fizic ci ar fi putut duce
relevant. și la o ameliorare a vederii. Postoperator, Whitaker a
dezvoltat o complicație (oftalmie simpatică
Cazul contralaterală ). Medicul oftalmolog nu i-a prezentat
pacientului riscul ca intervenţia chirurgicală să se
Rogers complice cu oftalmie simpatică la ochiul contralateral.
Pacientul a întrebat medicul dacă există posibilitatea unor
vs complicaţii postoperatorii la ochiul să nă tos, fapt negat de
că tre medic. Dacă pacientul ar fi cunoscut respectivul risc,
Whitaker exista posibilitatea să fi refuzat intervenţia.

Pe această bază medicul a fost gă sit vinovat de culpă

medicală deşi respectiva complicaţie era una recunoscută
a intervenţiei chirurgicale. Trebuie menţionat că
dezvă luirea riscului ar fi fă cut ca medicul să nu mai poată
fi acuzat (principiul Bolam) sau principiul bonus pater
familias;
Elementele fundamentale
ale riscului
■ natura riscului -
care este riscul ı̂n
cauză
■ severitatea
riscului
(consecinţele
acestuia)
■ probabilitatea
riscului
(semicantitativ)
■ iminenţa riscului
(câ nd va apare
 Probabile NU certe
Pot fi:
pentru pacient, cu scopul îmbună tă ţirii unui status
medical alterat:
Beneficiile • vindecare (ex. pacient cu pneumonie acută );
potențiale • îmbună tă ţirea statusului medical (ex. pacient
cu insuficienţă cardiacă cronică );
ale • menţinerea statusului medical existent
(ex. pacient cu ciroză hepatică
intervenției decompensată
parenchimatos);
• încetinirea progresiunii unui status medical
alterat (ex. încetinirea progresiunii
tumorale);
• pentru pacient - îngrijiri paleative sau terminale;
• pentru pacient, cu augmentarea unui status
anterior normal:
• fizic (ex. chirurgie plastică , steroizi pentru
creşterea masei musculare);
• psihic: augmentare neurocognitivă ,
augmentarea capacită ţilor empatice;
• pentru pacienţi şi societate: vaccinuri, imuniză ri;
• pentru terţi:
• că tre anumite persoane - transplant de organe;
• generalizat - subiecţi ai unor trialuri clinice
 Există o variantă optimă => recomandată pacientulu
Alternative terapeutice
Mai multe variante, cu R/B aproximativ egale => p

Alternativa de non-tratament

• infomare obligatorie => dacă poate duce la vindecare

• informare opțională => nu duce la vindecare, dar
alternativele terapeutice uzuale au o eficacitate redusă
Alternative non-standard (experimentale, nerecomandate de ghiduri) => infor

Alternative absente în unitatea medicală respectivă, dar disponibil

• nu există alternative viabile local

• intervenția absentă este cea standard
• pacientul refuză variantele disponibile local

Alternative neviabile financiar – amintită pacientu

doar dqcă:
• disponibilălocal
• nu există alte variante terapeutice fezabile
Informații economice

■ Costurile tratamentului
■ Potențiale conAlicte
de interese
– Stimulente
Ainanciare pentru
ca medicul să
recomande/să nu
recomande o
anumită
procedură
medicală
– Ghiduri și
protocoale
medicale, ce pot
limita libertatea
de acțiune a
medicului
Capacitatea
de a
consimți și
• capacitate civilă de exercițiu
concepte
• discernă mâ nt
ı̂nrudite
• capacitate decizională
• capacitate decizională
• capacitate psihică
Capacitate ■ aptitudinea unei persoane de a fi
subiect de drepturi şi obligaţii,
civilă precum şi aptitudinea de a-şi exercita
aceste drepturi şi obligaţii (Cod Civil)
■ include:
– capacitate de exercițiu
– capacitate de folosință
Capacitate de folosință
■ aptitudinea
persoanei de a
avea drepturi
şi obligaţii
civile
■ Începe de la
naștere, se
termină odată
cu decesul
■ În cazul copiilor
nenă scuți =>
caracter
potențial
 aptitudinea persoanei [[izice, nn] de a ı̂ncheia singură
acte juridice civile (Cod Civil)

Clasi;icare
Capacitate persoane avâ nd capacitate deplină de exerciţiu,
respectiv:
de persoanele majore (la ı̂mplinirea vâ rstei de 18
exercițiu ani);
minorii că să toriţi şi cei a că ror că să torie a fost
anulată (dacă minorul a fost de bună credinţă la
ı̂ncheierea că să toriei);
persoanele de peste 16 ani, ı̂n cazul că rora
instanţa tutelară le recunoaşte capacitatea de
exerciţiu (Codul Civil al Româ niei, Art 38-40)
persoane avâ nd capacitate restrânsă de exerciţiu, -
minorii ı̂ntre 14 şi 18 ani care nu se regă sesc ı̂n
situaţiile de mai sus
persoane lipsite de capacitate de exerciţiu - minorii
sub 14 ani şi cei puşi sub interdicţie judecă torească
Suplimentar, ı̂n medicină capacitatea de exerciţiu
mai poate [i dobâ ndită :
• la 16 ani, ı̂n probleme privind să nă tatea
reproducerii, dacă acest lucru este solicitat explicit
de că tre minor;
• ı̂n situaţii de urgenţă , dacă pă rinţii sau reprezentanţii
legali nu pot [i gă siţi şi dacă minorul ı̂nţelege situaţia
ı̂n care se a[lă ;
• ı̂n cazul donă rii de celule stem hematopoietice,
dacă minorul are cel puţin 10 ani, situaţie ı̂n care
consimţă mâ ntul acestuia, scris sau verbal, este
obligatoriu, ı̂mpreună cu cel al
pă rinţilor/reprezentanţilor legali.

Capacitatea de exerciţiu dispare (ı̂n cazul persoanelor care

au dobâ ndit-o legal):
• odată cu decesul persoanei respective;
• odată cu punerea respectivei persoane sub interdicţie
Tipuri de ■ CI Prezumat
autorizare
■ CI Implicit
■ CI Informat
– CI verbal
– CI scris
– Mediat (reprezentant legal)
 în absenţa unor dovezi care să indice că pacien
Consimță mâ ntul
prezumat

necesită dinparteapacientuluio
acţiune pentruanegaactivarea
prezumpţiei
clasic:
transplantologie
urgențe medicale
Consimță mâ ntul ■ C este sugerat de acțiunile
implicit pacientului
■ acceptabil pentru:
– consulturi medicale
– proceduri medicale fă ră
riscuri/cu riscuri minime (ex.
luarea tensiunii arteriale)
Consimță mâ ntul
explicit ■ validat prin respectarea
(informat,
pașilor anterior menționați
acordul
informat) ■ pentru orice proceduri medicale cu
risc mai mult decâ t minim
■ pentru orice proceduri medicale
fă ră un beneXiciu direct pentru
pacient, chiar dacă riscul e
minim/absent (cercetare, educație,
etc)
 ACORDUL PACIENTULUI INFORMAT

1. Datele pacientului Numele şi prenumele:

Domiciliul/reşedinţa:
2. Reprezentantul legal al pacientului*) Numele şi prenumele:
Domiciliul/Reşedinţa:
Calitatea:
*) Se utilizează în cazul minorilor şi majorilor fără discernământ (pentru art. 8 alin. (3) - (5) din normele
metodologice).
3. Actul medical (descriere)
4. Au fost furnizate pacientului următoarele informaţii în legătură cu actul medical: Da Nu
Date despre starea de sănătate
Diagnostic
Prognostic
Natura şi scopul actului medical propus
Intervenţiile şi strategia terapeutică propuse
Beneficiile şi consecinţele actului medical, insistându-se asupra următoarelor:

Riscurile potenţiale ale actului medical, insistându-se asupra următoarelor:

Alternative viabile de tratament şi riscurile acestora, insistându-se asupra următoarelor:

Riscurile neefectuării tratamentului

Riscurile nerespectării recomandărilor medicale
DA NU
5. Consimţământ pentru recoltare Pacientul este de acord cu recoltarea, păstrarea şi folosirea
produselor biologice.
6. Alte informaţii care au fost furnizate pacientului
Informaţii despre serviciile medicale disponibile
Informaţii despre identitatea şi statutul profesional al personalului care îl va trata*)
*) Identificat în tabelul cu personalul medical care îngrijeşte pacientul.
Informaţii despre regulile/practicile din unitatea medicală, pe care trebuie să le respecte
Pacientul a fost încunoştinţat că are dreptul la o a doua opinie medicală.
7. Pacientul doreşte să fie informat în continuare despre starea sa de sănătate.
 II) Subsemnatul pacient/Reprezentant legal,..............................................................declar că am înţeles toate

informaţiile furnizate de către .................................................................................................................................

(numele şi prenumele medicului/asistentului medical care a informat pacientul)

şi enumerate mai sus, că mi s-au explicat consecinţele refuzului actului medical şi îmi exprim refuzul pentru
efectuarea
actului medical.

I) Subsemnatul,..........................................................................................., declar că am înţeles toate

informaţiile
X ......................................................
...................................................... Data:
Data: ....../......../................
....../......../................ Ora:
Ora: ..................
..................
X
(numele şi prenumele pacientului/reprezentantului
Semnătura pacientului/reprezentantului legal care refuză efectuarea legal)
actului medical
furnizate de către.............................................................................................şi enumerate mai sus, că am
Semnătura pacientului/reprezentantului legal care consimte informat la efectuarea actului medical
prezentat
(numele
medicului/asistentului şi doar
medical prenumele medicului/asistentului
informaţii medical)
adevărate şi îmi exprim acordul informat pentru efectuarea
actului
medical.
• ATENȚ IE!!! În cadrul acordului informat există o serie de câ mpuri
care trebuie obligatoriu completate (beneficii, riscuri, alternative
viabile la tratament), lucru sugerat de finalizarea respectivelor
propoziții cu ”:”.
• Ex: intervenții de chirurgie dento-alveolară , la capitolul riscuri
ar trebui trecute riscurile potențiale ale intervenției, respectiv:
• „reacţii alergice/toxice la medicamente şi substanţe anestezice pre-
, intra- şi postoperator;
• hemoragie intra- şi postoperatorie;
• hematoame, echimoze, edeme postoperatorii;
• dureri în teritoriul oro-maxilo-facial;
• dehiscenţa;
• lezarea dinţilor învecinaţi;
• hipoestezia/anestezia nervului alveolar inferior, mentonier,
lingual, infraorobitar;
• infecţii ale spaţiilor fasicale cervico-faciale;
• osteita/osteomielita oaselor maxilare;
• sinuzite maxilare;
• comunicare oro-sinuzală sau oro-nazală ;
• fracturi ale oaselor maxilare;
• accidente prin ruperea instrumentarului în timpul
manevrelor chirurgicale;
• escoriaţii, plă gi, ulceraţii produse prin contactul mucoaselor cu
instrumentarul chirugical sau cu substanţe medicamentoase
Cu privire la constatarea Comisiei privind încălcarea prevederilor art. 14 d Codul de Deontologie Medicală
– „ Informarea prealabila ”, a precizat că, în concret, i se reproșează faptul că, anterior efectuării intervenției operatorii
supuse cercetării, nu a obținut consimțământul informat detaliat al părinților pacientului minor B M S
cu privire la efectuarea intervenției chirurgicale, precum și a riscurilor acesteia. A mai
arătat că o astfel de constatare/acuzație este neconformă realității, întrucât, încă de la momentul internării micuțului
pacient, a avut o relație de comunicare deschisă cu părinții acestuia, cu atât mai mult cu cât cunoștea faptul că mama
pacientului era asistenta medicală, aceasta fiind pe de o parte în măsură să înțeleagă cu mai multă ușurință rezultatele
investigațiilor și examenelor clinice efectuate, iar pe de altă parte mama, în mod firesc, a uzat de pregătirea sa
profesională punându-i numeroase întrebări în scopul de a înțelege complexitatea diagnosticului stabilit, în raport cu
evaluarea stării generale de sănătate a pacientului.
Mai mult decât atât, reclamantul a menționat că, chiar și ulterior semnării formularului de consimțământ, a făcut
personal demersuri pentru a i se permite mamei, care avea calificarea profesională de asistentă medicală, de a rămâne tot
timpul alături de copil, la secția de reanimare, și de a avea cunoștința în mod direct și nemijlocit inclusiv la opiniile
formulate de ceilalți medici specialiști care au consultat copilul.
Față de aceste aspecte, a precizat că a acordat atenția cuvenită familiei pacientului, iar, sub aspectul obligațiilor
profesionale privind obținerea consimțământului informat detaliat, a respectat procedurile legale și de ordine internă ale
instituției medicale.
Acesta a învederat că a obținut consimțământul în formă scrisă, prin utilizarea formularului pretipărit, standard,
folosit în astfel de proceduri, iar, anterior semnării acestuia de către mama pacientului a explicat motivele care justificau
efectuarea intervenției chirurgicale cât mai repede cu putință, precum și riscurile și beneficiile acestei recomandări.

În acest context, a arătat că formularul tip ataçat foii de observație, çi anexat prezentei, este completat sumar doar cu numele
pacientului çi semnătura aparținătorului, nefiind de natură să dovedească informarea părinților asupra complexității diagnosticului
çi riscurilor intervenției, atâta timp cât părinții, în plângere, contestă informarea corectă cu privire aceste riscuri.
Având în vedere aceste aspecte, a menționat că C Superioară de Disciplină a reținut că reclamantul a încălcat
prevederile art. 8 çi 14 d Codul de Deontologie Medicală fapte care potrivit art. 442 alin 1 d Legea nr. 95/2006 atrag
răspunderea disciplinară.