CURS

4.
CONSIMȚĂMÂNTUL
INFORMAT

Prof.Univ.Dr. Sorin Hostiuc

Sorin.hostiuc@umfcd.ro
 Slater a venit la medic pentru eliminarea
unui aparat gipsat, pus pentru o fractură de
membru inferior incomplet consolidată.
În momentul în care medicul a eliminat
bandajele a identificat o consolidare
vicioasă, considerând că pacientul ar
Slater vs beneficia de o refracturare a membrului
urmată de utilizarea unui aparat

Baker & experimental pentru corectarea angulaţiei.

Metoda nu era acceptată de chirurgii

Stapleton ortopezi din acea perioadă iar pacientul a

refuzat cu obstinaţie realizarea procedurii.
Mohr vs Williams
Williams a obţinut acordul pacientei pentru realizarea unei intervenţii
chirurgicale la urechea dreapă, unde examenul clinic a identificat o
perforaţie a timpanului, o formaţiune polipoasă în urechea medie dreaptă
şi probabil leziuni ale oscioarelor auditive.
Dr Williams a examinat şi urechea stângă dar nu a putut identifica nimic
patologic datorită prezenţei unei substanţe străine (dop de cerumen).
Pacienta şi-a dat acordul pentru intervenţia pe urechea dreaptă. În timpul
intervenției, înainte de a interveni pe urechea dreaptă (pacienta fiind sub
anestezie generală) medicul a examinat US unde a identificat patologii mult
mai severe decât pe partea dreaptă (perforaţie de timpan, necroză osoasă
la nivelul urechii medii). Prin urmare a decis să intervină pe urechea
stângă (osiculectomie, excizie parţială a membranei timpanice şi curăţarea
ariei necrozate).
În urma intervenţiei pacienta a rămas cu hipoacuzie, ceea ce a determinat-
o să ceară daune medicului
“Dacă o persoană este rănită suficient de tare încât să devină inconştientă, iar leziunile sale sunt
de o asemenea natură încât să necesite intervenţie chirurgicală promptă, medicului chemat să
îngrijească bolnavul îi este permis să aplice orice procedură medicală sau chirurgicală care ar fi
rezonabil necesară pentru salvarea vieţii sau membrului acestei persoane, iar consimţământul în
acest caz ar trebui să fie implicit. Şi de asemenea, dacă în cursul unei operaţii pentru care
pacientul a consimţit, medicul descoperă afectări neanticipiate înainte de începutul operaţiei şi
care, dacă nu ar fi eliminate, ar pune în pericol viaţa sau sănătatea pacientului ar fi justificat să
intervină pentru eliminarea acestor afectări fără ca un consimţământ expres să fie acordat
Primul şi cel mai important drept al oricărui cetăţean, mai presus de toate celelalte - dreptul la
sine însuşi - … şi acest drept interzice unui medic sau unui chirurg, oricât de bun ar fi, şi care a
fost rugat să examineze, diagnosticheze, sfătuiască şi prescrie (elementele minim necesare în
tratamentul şi îngrijirea medicală), să violeze, fără permisiune, integritatea corporală a unui
pacient printr-o intervenţie capitală, punând pacientul sub anestezie generală în acest scop şi
operând fără consimţământul sau ştiinţa acestuia
Dacă un medic recomandă pacientului să fie supus unei intervenţii şi pacientul analizează
pericolele şi riscurile asociate şi în final consimte atunci pacientul intră practic într-un contract
prin care autorizează medicul de a opera în condiţiile stipulate atunci când a fost realizată
intervenţia dar nu mai mult “
Prat v Davis

Pratt şi-a dat în judecată medicul, Davis, pentru vătămare corporală,

după ce acesta a realizat o histerectomie fără a avea
consimţământul său. Medicul obţinuse consimţământul pentru o
intervenţie anterioară dar nu a mai încercat să îl obţină şi pentru
histerectomie. Mai mult, el a recunoscut că a înşelat cu intenţie
pacienta, care nu aştiut de intervenţie, motivând că d-na Pratt era
epileptică şi deci incompetentă în a-şi da consimţământul
“în mod obişnuit, atunci când un pacient este în posesiunea completă
a facultăţilor sale mentale şi într-o asemenea stare de sănătate încât
să fie capabil de a fi consultat cu privire la afecţiunea sa fără ca acest
consult să ducă la consecinţe serioase pentru sănătatea pacientului,
şi când nu există o urgenţă care să invalideze consimţământul, acesta
din urmă ar trebui să fie o precondiţie obligatorie pentru realizarea
unei intervenţii chirurgicale“
Rolater v Strain

La circa 60 zile după ce a călcat pe unghia de la degetul mare pacienta

(Rolater) a venit la medic cu o plagă deschisă la prima articulaţie a
degetului mare de la piciorul drept. Medicul a informat-o că tratamentul
este chirurgical, constând în incizie pentru drenarea colecţiei purulente
constituite. În acest caz pacienta a consimţit la drenarea unui abces la
nivelul piciorului dar a interzis medicului să elimine fragmente osoase,
dacă acest lucru ar fi fost necesar. Cu toate acestea medicul a identificat în
cursul intervenţiei un os sesamoid, care a trebuit eliminat pentru a se
putea drena abcesul; prin urmare a trecut peste dorinţele pacientului şi a
eliminat ţesut osos în cursul intervenţiei. Rezultatul final medical a fost
favorabil pentru pacientă (s-a vindecat)
Medicul a realizat intervenţia pentru care s-a obţinut consimţământul doar
că nu au fost respectate întru totul dorinţele pacientului
Schloendorff v Society of New
York
Mary Schloendorff a venit la spitalul din NY ı̂n 1908 pentru acuze gastrice.
A fost de acord procedură diagnostică ”sub eter” pentru a se evalua direct
caracteristicile unui nodul ce a fost detectat anterior. Sub anestezie,
medicul a eliminat o tumoră Zibroasă detectată ı̂n cursul examină rii.
Secundar intervenţiei au apă rut complicaţii infecţioase, cu gangrenă şi
amputarea câ torva degete. MS a dat ı̂n judecată spitalul pentru acţiunile
realizate de medici şi asistente ı̂n cursul internarii
Orice persoană adultă şi întreagă la minte are dreptul de a decide ce se poate
face cu corpul său; un chirurg ce operează fără consimţământul pacientului
realizează o agresiune
Salgo v Leland Stanford Jr. University
Board of Trustees
J.Salgo a solicitat un consult la Dr. Gerbode în 1953 pentru claudicaţie
intermitentă. În timpul consultului acesta a constatat atrofie bilaterală de
membre inferioare, cianoza piciorului drept, puls slab la artera femurală
stângă şi absent la cea dreaptă, durere abdominală pe partea dreaptă şi a
suspicionat o afecţiune aterosclerotică avansată, cu ocluzii severe la nivelul
lumenului aortei abdominale. Dr. G a informat pacientul cu privire la
severitatea afecţiunii şi că ar necesita pentru confirmare diagnostică o
aortografie sub anestezie, cu administrarea de substanță de contrast. Nu i-a
explicat însă toate riscurile procedurii diagnostice sau alternativele.
Aortografia s-a complicat cu o paralizie bilaterală, permanentă, la nivelul
membrelor inferioare. Pacientului nu i-a fost prezentat riscul de paralizie
medicul are datoria de ”a prezenta pacientului toate informaţiile necesare ce
formează baza unui consimţământ raţional al acestuia pentru tratamentul
propus”
Truman v Thomas

Moştenitorii unei paciente decedate de neo de col uterin au dat în

judecată medicul deoarece nu a informat-o pe mama lor cu privire
la riscurile nerealizării unui test Papanicolau, test pe care aceasta l-
a refuzat de fiecare dată.
În încheiere, judecătorul a precizat că riscurile deciziei de a nu se
realiza un tratament/test diagnostic trebuie de asemenea aduse la
cunoștința pacientului (și nu doar riscurile asociate cu o anumită
procedură).
Prin urmare, în cazul în care pacientul refuză realizarea unei
proceduri diagnostice, el trebuie să fie informat corespunzător cu
privire la efectele medicale potenţiale ale acestui refuz
Shea v Esensten

P. Shea, după o călătorie în străinătate și-a consultat pe medicul de familie, spunându-i că

prezenta dureri precordiale, dispnee, ameţeli; pacientul avea un istoric familial
semnificativ de afecţiuni cardiovasculare. Deşi înalt sugestive pentru o afecţiune
cardiovasculară medicul de familie a considerat nenecesar consultul unui cardiolog.
Simptomatologia nu s-a remis fapt ce l-a făcut pe Shea să ceară din nou o trimitere către
medicul cardiolog, spunând că va plăti el consultaţia. Medicul de familiei nu a fost de
acord nici cu acest lucru, convingând pacientul că este prea tânăr(40 ani) pentru a avea o
patologie CV semnificativă. La câteva luni Shea moare prin insuficienţă cardiacă.
Pacientul era asigurat de către o firmă care cerea ca atunci când un era absolut necesar
un consult de specialitate, să meargă la respectivul consult doar cutrimitere de la
medicul de familie. Fără ca pacientul să cunoască acest lucru, medicul de familie avea în
contract specificat faptul că putea primi stimulente financiare dacă reducea numărul de
trimiteri către specialişti şi nu i se plăteau complet serviciile efectuate dacă depăşea un
anume număr de trimiteri. Soţia pacientului a deschis un proces pe baza faptului că, dacă
ar fi ştiut de respectiva prevedere contractuală ar fi căutat opinia unui specialist
cardiolog indiferent de recomandările medicului de familie
Informare inclusiv referitoare la eventuale aspecte financiare/conflicte de interese
Legea drepturilor pacientului
Art. 4: Pacientul are dreptul de a .i informat cu privire la serviciile medicale disponibile,
precum si la modul de a le utiliza.
LEGEA NR. 46/2003, LEGEA DREPTURILOR PACIENTULUI, CAP. 2

Art. 5 (1) Pacientul are dreptul de a .i informat asupra identitatii si statutului profesional
al furnizorilor de servicii de sanatate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a .i informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care
trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.

Art. 6: Pacientul are dreptul de a .i informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor
medicale propuse, a riscurilor potentiale ale .iecarei proceduri, a alternativelor existente
la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii
recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic.
Art. 7 Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile
prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.
Art. 8 Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea
terminologiei de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informatiile i se
aduc la cunostinta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cauta o alta
forma de comunicare.
Art. 9 Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o alta persoana
care sa fie informata in locul sau.
Art. 10 Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investigatiilor, diagnostic si
tratament, cu acordul pacientului.
• Art. 13 Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală
asumâ ndu-şi, ı̂n scris, ră spunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau
ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
• Art. 14 Câ nd pacientul nu ı̂şi poate exprima voinţa, dar este necesară o
intervenţie medicală de urgenţă , personalul medical are dreptul să deducă
acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia.
• Art.15 IPn cazul ı̂n care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă ,
consimţă mâ ntul reprezentantului legal nu mai este necesar.
• Art. 16 IPn cazul ı̂n care se cere consimţă mâ ntul reprezentantului legal,
pacientul trebuie să Qie implicat ı̂n procesul de luare a deciziei atâ t câ t permite
capacitatea lui de ı̂nţelegere.
• Art. 17 (1) I=n cazul ı̂n care furnizorii de servicii medicale
consideră că intervenţia este ı̂n interesul pacientului, iar
reprezentantul legal refuză să ı̂şi dea consimţă mâ ntul, decizia este
declinată unei comisii de arbitraj de specialitate. (2)Comisia de
arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienţii internaţi ı̂n
spitale şi din 2 medici pentru pacienţii din ambulator.
• Art. 18 Consimţă mâ ntul pacientului este obligatoriu pentru
recoltarea, pă strarea, folosirea tuturor produselor biologice
prelevate din corpul să u, ı̂n vederea stabilirii diagnosticului sau a
tratamentului cu care acesta este de acord.
• Art. 19 Consimţă mâ ntul pacientului este obligatoriu ı̂n cazul
participă rii sale ı̂n ı̂nvă ţă mâ ntul medical clinic şi la cercetarea
ştiinţiFică . Nu pot Fi folosite pentru cercetare ştiinţiFică persoanele
care nu sunt capabile să ı̂şi exprime voinţa, cu excepţia obţinerii
consimţă mâ ntului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea
este fă cută şi ı̂n interesul pacientului.
• Art. 20 Pacientul nu poate Fi fotograFiat sau Filmat ı̂ntr-o unitate
medicală fă ră consimţă mâ ntul să u, cu excepţia cazurilor ı̂n care
imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evită rii
suspectă rii unei culpe medicale
 ART. 11 Acordarea și retragerea consimțământului
(1) Nicio intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua
decât după ce persoana vizată și-a dat consimțământul liber și
în cunoștință de cauză.
(2) În aceleași condiții, consimțământul se poate retrage în
orice moment de persoana vizată.
(3) Dispozițiile privind retragerea consimțământului sunt
valabile și în ceea ce privește consimțământul exprimat, în
Codul condițiile legii, de altă persoană sau instituție decât persoana
respectivă.

Deontologic ART. 12 Consimțământul în cazul minorilor

(1) Atunci când, conform legii, un minor nu are capacitatea de
al Medicilor a consimți la o intervenție, aceasta nu se poate efectua fără
acordul reprezentantului său, autorizarea unei autorități sau a
unei alte persoane ori instanțe desemnate prin lege.
(2) Medicul, în funcție de vârsta și gradul de maturitate a
minorului și numai strict în interesul acestuia, poate lua în
considerare și părerea minorului.
ART. 13 Consimțământul persoanelor fără capacitatea de a
consimți
Atunci când, conform legii, un major nu are, din cauza unui
handicap mintal, a unei boli sau dintr-un motiv similar,
capacitatea de a consimți la o intervenție, aceasta nu se poate
efectua fără acordul reprezentantului său ori fără autorizarea
unei autorități sau a unei persoane ori instanțe desemnate
prin lege.
ART. 14. Informarea prealabilă ș i adecvată a persoanei
(1) Medicul va solicita ș i va primi consimțămâ ntul numai după ce, ı̂n prealabil,
persoana respectivă sau cea ı̂ndreptă țită să ı̂și dea acordul cu privire la intervenția
medicală a primit informații adecvate ı̂n privința scopului ș i naturii intervenției,
precum ș i ı̂n privința consecințelor ș i a riscurilor previzibile ș i ı̂n general acceptate
de societatea medicală .
(2) Pe câ t posibil, medicul va urmă ri ca informarea să Qie adecvată ș i raportată
persoanei care urmează să ı̂și manifeste consimțămâ ntul.
ART. 15. Lipsa consimțămâ ntului ı̂n situații de urgență
Atunci câ nd, din cauza unei situații de urgență, nu se poate obține consimțămâ ntul
adecvat, se va putea proceda imediat la orice intervenție indispensabilă din punct
de vedere medical ı̂n folosul să nă tă ții persoanei vizate.
ART. 16. Consimțămâ ntul implicit
IPn interesul pacientului sunt valabile ș i vor Qi luate ı̂n considerare autoriză rile ș i
dorințele exprimate anterior cu privire la o intervenție medicală de că tre un
pacient care, ı̂n momentul noii intervenții, nu este ı̂ntr-o stare care să ı̂i permită să
ı̂și exprime voința sau dacă prin natura sa actul medical are o succesiune ș i o
repetabilitate speciQică .
Definiție,
Legea Pentru a fi supus la metode de prevenție, diagnostic și

95/2006
tratament, cu potențial de risc pentru pacient, după explicarea
lor de către medic, medic dentist, asistent medical/moașă
pacientului i se solicită acordul scris.

În obținerea acordului scris al pacientului, medicul, medicul

dentist, asistentul medical/moașa sunt datori să prezinte
pacientului informații la un nivel științific rezonabil pentru
puterea de înțelegere a acestuia.

Informațiile trebuie să conțină: diagnosticul, natura și scopul

tratamentului, riscurile și consecințele tratamentului propus,
alternativele viabile de tratament, riscurile și consecințele lor,
prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului
De#iniția triadică (Berg)

■ legal: consimţământul informat este o normă legală care

descrie comportamentul medicilor şi ai altor lucrători
sanitari în interacţiunea lor cu pacienţii şi asigură pedepse,
în anumite circumstanţe, dacă aceştia deviază de la norme;
■ moral: fundamentat pe valoarea societală a autonomiei, el
promovând dreptul pacientului la autodeterminare în ceea
ce priveşte tratamentul medical;
■ interpersonal: metodă prin care părţile interacţionează
permiţând selectarea unei alternative terapeutice optimale
Definiție algoritmică
Faden&Beauchamp

■ Acţiunea X reprezintă consimţă mâ ntul informat dat de

persoana P pentru realizarea intervenţiei I dacă şi numai
dacă :
1. P primeşte o informare cu privire la I;
2. P înţelege respectiva informație;
3. P acţionează voluntar ı̂n realizarea acţiunii X;
4. P este competent pentru a realiza acţiunea X;
5. P consimte la I
Capacitatea de a consimți și concepte
înrudite

• capacitate civilă de exercițiu

• capacitate decizională
• capacitate psihică
• discernământ
 • „(1) Atunci când, conform legii, un minor nu are
capacitatea de a consimți la o intervenție,
aceasta nu se poate efectua fără acordul
reprezentantului său, autorizarea unei
autorități sau a unei alte persoane ori instanțe
Capacitatea desemnate prin lege. (2) Medicul, în funcție de
vârsta și gradul de maturitate a minorului și

de a
numai strict în interesul acestuia, poate lua în
consi- derare și părerea minorului”,

consimți • „Atunci când, conform legii, un major nu are, din

cauza unui handicap mintal, a unei boli sau
dintr-un motiv similar, capa- citatea de a
consimți la o intervenție, aceasta nu se poate
efectua fără acordul repre- zentantului său ori
fără autorizarea unei autorități sau a unei
persoane ori instanțe desemnate prin lege” (Cod
Deontologic)
Necesită :
• capacitate civilă de exercițiu
• discernă mâ nt
 ■ aptitudinea unei persoane de a fi
subiect de drepturi şi obligaţii,
Capacitate precum şi aptitudinea de a-şi
exercita aceste drepturi şi
civilă obligaţii (Cod Civil)
■ include:
– capacitate de exercițiu
– capacitate de folosință
Capacitate de folosință

■ aptitudinea persoanei de a avea

drepturi şi obligaţii civile
■ ISncepe de la naș tere, se termină
odată cu decesul
■ ISn cazul copiilor nenă scuți =>
caracter potențial
 ■ aptitudinea persoanei [fizice, nn] de a încheia singură acte
juridice civile (Cod Civil)
Clasificare
■ persoane având capacitate deplină de exerciţiu, respectiv:
– persoanele majore (la împlinirea vârstei de 18 ani);
– minorii căsătoriţi şi cei a căror căsătorie a fost
Capacitate anulată (dacă minorul a fost de bună credinţă la
încheierea căsătoriei);

de exercițiu – persoanele de peste 16 ani, în cazul cărora instanţa

tutelară le recunoaşte capacitatea de exerciţiu (Codul
Civil al României, Art 38-40)

■ persoane având capacitate restrânsă de exerciţiu, - minorii

între 14 şi 18 ani care nu se regăsesc în situaţiile de mai sus
■ persoane lipsite de capacitate de exerciţiu - minorii sub 14
ani şi cei puşi sub interdicţie judecătorească
 Suplimentar, ı̂n medicină capacitatea de exerciţiu mai
poate .i dobâ ndită :
• la 16 ani, ı̂n probleme privind să nă tatea reproducerii,
dacă acest lucru este solicitat explicit de că tre minor;
• ı̂n situaţii de urgenţă , dacă pă rinţii sau reprezentanţii
legali nu pot .i gă siţi şi dacă minorul ı̂nţelege situaţia ı̂n
care se a.lă ;

Situații • ı̂n cazul donă rii de celule stem hematopoietice, dacă

minorul are cel puţin 10 ani, situaţie ı̂n care
particulare consimţă mâ ntul acestuia, scris sau verbal, este
obligatoriu, ı̂mpreună cu cel al
pă rinţilor/reprezentanţilor legali.

Capacitatea de exerciţiu dispare (ı̂n cazul persoanelor

care au dobâ ndit-o legal):
• odată cu decesul persoanei respective;
• odată cu punerea respectivei persoane sub interdicţie
 • Medicul curant, asistentul medical/moașa
răspund atunci când nu obține
consimțământul informat al pacientului
sau al reprezentanților legali ai acestuia,
cu excepția cazurilor în care pacientul este
lipsit de discernământ (L95/2006)
• (1) Este anulabil contractul ı̂ncheiat de o
persoană care, la momentul ı̂ncheierii
acestuia, se aZla, Zie şi numai vremelnic,
ı̂ntr-o stare care o punea ı̂n neputinţă de
Discernă mâ nt a-şi da seama de urmă rile faptei sale (Cod
Civil).
Variabilă binară
• Prezența D (indiferent de
magnitudine) => CI este validabil
• Absența D => CI nu poate Zi validat
Capacitatea de a acționa voluntar

Depinde de:
■ inVluențări externe (ce nu sunt dependente de persoana
care urmează a lua o anumită decizie) nu sunt atâ t de
puternice ı̂ncâ t să interfere cu luarea unei decizii
■ rezistența internă
■ implementarea ı̂n practică – abținerea
medicului/investigatorului de a implementa controale
■ poate Vi:
– absolut – cercetarea biomedicală
– relativ - clinică
 • dorinţa pacientului (consideră că nu
are capacitatea de a lua decizii
medicale sau nu doreşte să ia decizii
medicale)
Relativismul • trebuie exprimată explicit
volunatarianismului în • generează trecerea de la un model RMP
clinică bazat beneficență
• inerenţa controalelor
• incapacitatea pacientului de a
anula controalele, în:
• incapacitate fizică, fiziologică (ex. copiii
mici) sau fiziopatologică
• incapacitate legală de anulare a
controalelor
 Reprezentantul legal
• Mediator, cunoscă torul dorințelor pacientului
• Standardul judecă ții substituite -
reprezentanţii legali iau deciziile medicale
funcţie de sistemul de pă reri şi valori al
pacientului
Dacă • Standardul autonomiei pure - pacientul a ales
voluntarianismul o anumită alternativă terapeutică pentru o
este semni1icativ situaţie ipotetică sau probabilă Eiind
competent decizionå al, dar ı̂n momentul ı̂n
afectat, deciziile care respectiva alternativă terapeutică
pot 1i luate de trebuie implementată el nu mai este
competent decizional
• Garant al maximiză rii beneEiciului medical =
standardul optim de ı̂ngrijire

Medic
• standardul optim de îngrijire
ICnțelegerea informațiilor

să aibă capacitatea de a le
înţelege (informabilitate)

să primească informaţiile

relevante;

să înţeleagă informaţiile.
Informabilitate

• să Vie alertă (receptarea informaţiei);

• să aibă capacitatea de a ı̂nţelege informaţia primită
(recunoaşterea relevanţei informaţiei), respectiv:
• să aibă bagajul lexical necesar pentru a ı̂nţelege
informaţiile primite (ex. să ı̂nţeleagă limba ı̂n care
vorbeşte medicul)
• să aibă capacitatea de a ı̂nţelege semniVicaţia
informaţiilor primite (de ex. că este bolnav şi are nevoie
de tratament);
• să poată reţine informaţiile primite mă car pâ nă ı̂n
momentul ı̂n care ia decizia (reţinerea informaţiei)
 metode multimedia: prezentări power-point, video,
softuri interactive care înlocuiesc CI pe hârtie

utilizarea de formulare de consimţă mâ nt ı̂mbună tă ţite

Augmentarea
o descriere mai puţin detaliată a reacţiilor adverse
medicamentoase

ı̂nțelegerii utilizarea unor formulă ri care să .ie inteligibile pentru

o persoană care nu a ı̂nceput liceul

utilizarea de propoziţii mai scurte, cu mai puţin limbaj

tehnic, aranjarea textului în mai multe subsecţiuni cu
headere clare[96]

consimţă mâ nt de tip opt-out

 Această nouă formulă de
apă de gură a fost evaluată
exhaustiv din punctul de
vedere al siguranței pe
oameni ș i animale, iar
ingredientele sale
Această apă de gură a
Participarea constitutive s-au dovedit a
Qi sigure conform cu fost testată pentru
instrucțiunile. Cu toate siguranță pe oameni și
la un studiu acestea, ı̂ntr-un subgrup de animale. S-a dovedit a fi
subiecți, formula a dus la sigură dacă este
apariția de edem subclinic utilizată corespunzător.
al țesuturilor cavită ții Cu toate acestea, unele
orale, precum ș i la iritația persoane au prezentat
gingiei ș i a cavită ții bucale. edem la nivelul gurii,
Adițional unii subiecți au iritația gurii și a gingiei
avut o uș oară erupție
eritematoasă la nivelul și o ușoară roșeață în
cavită ții orale. IPn cazul ı̂n gură. Dacă înghiți prea
care se ingeră o cantitate multă apă de gură, pot
semniQicativă de produs, apărea disconfort
pot apă rea disconfort gastric și amețeli
gastric, greață, dispepsie,
amețeli. Nu există alte
riscuri anticipate asociate
cu participarea la studiu

creşterea gradului de interpretare corectă a reacţiilor

adverse de la 58% la 72% şi o scădere a refuzului de a
participa la studiu de la 64 la 43%,
 ■ Include:
– informaţii de la medic referitoare
la diagnostic, natura şi scopul
tratamentului, riscurile şi
consecinţele tratamentului
propus, alternativele viabile de
Informarea tratament, riscurile
consecinţele lor, prognosticul
şi

bolii fără aplicarea

tratamentului (L46/2003)
– informații nelegate strict de actul
medical (preinformare)
(L46/2003)
Diagnostic
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv medical:
– evoluţia naturală a afecţiunii;
– posibile complicaţii;
– prognostic.
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv psihologic – pacientul trebuie ajutat să conceptualizeze
afecțiunea și să o traducă în sistemul de valori individual;
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv economic:
– posibilitatea continuării serviciului/pensionare;
– costuri estimate ale tratamentului medical;
– costuri adiţionale (ex. necesitatea reamenajării dormitorului sau camerei de baie);
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv social:
– dificultăţi de integrare socială (ex. în cazul unei afecţiuni ce generează un deficit estetic
semnificativ);
– dificultăţi de interrelaţionare socială (ex. afectarea vorbirii, a vederii, auzului, psihice, etc);
– măsuri de protecţie socială disponibile (pensie de handicap, permise speciale, îngrijire la
domiciliu sau instituţionalizată, etc).
■ ceea ce înseamnă diagnosticul dvdv personal:
– dificultăţi potenţiale de interrelaţionare în mediul familial;
– ce înseamnă pentru familie afecţiunea respectivă;
– dificultăţi de efectuare a unor sarcini specifice mediului familial (afectarea mobilităţii, disfuncţii
sexuale sau reproductive, etc).
■ cum este afectată calitatea vieţii de afecţiune sau de tratamentul afecţiunii.
Natura sprocedurii

■ Diagnostică /terapeutică /alt tip

■ Invazivă /neinvazivă
■ De rutină /experimentală
 Realist
Nu se promite
Scopul tratamentului Reanalizat dacă
apar modi:ică ri

■ vindecarea. Fezabil ı̂n traumatisme, boli acute infecţioase sau urgenţe chirurgicale.
■ prelungirea vieţii. Fezabil ı̂n orice situaţie ı̂n care printr-o intervenţie medicală
reuşită se prognozează o ı̂mbună tă ţire a supravieţuirii, chiar dacă pacientul nu
este vindecat. De exemplu rezecţii din sfera oncologică .
■ ameliorarea statusului medical anterior. Fezabil ı̂n afecţiuni cronice care au
potenţial semni.icativ de ameliorare cu tratament şi regim igienico-dietetic
corespunză tor.
■ menţinerea statusului medical anterior. Fezabil pentru afecţiunile evolutive că rora
intervenţia medicală poate opri sau diminua progresia.
■ creşterea calită ţii vieţii. Fezabil atunci câ nd intervenţia medicală are ca scop o
ı̂mbună tă ţire a calită ţii vieţii fă ră să ducă la vindecare, ameliorare sau prelungirea
vieţii.
■ ı̂ngrjiri paleative (diminuarea suferinţei)
Selectarea unei opțiuni terapeutice

■ identiZicarea riscurilor ș i consecințelor tratamentului propus

■ alternative viabile la tratament, cu riscuri ș i beneZicii
■ prognosticul bolii fă ră aplicarea tratamentului
Caracteristici ale selectă rii unei opțiuni terapeutice
■ non-neutralitatea
■ raportul risc-beneZiciu
■ dependența de valorile personale ale actorilor implicați ı̂n planul
terapeutic
Non-neutralitatea

Variabilitate funcție de etapa procesului informațional:

• minimă – la momentul luării deciziei
• variabilă funcție de modelul RMP în timpul informării

Variabilitate funcție de:

• capacitatea psihică a pacientului
• severitatea afecțiunii
• beneficiul potențial al intervenției medicale
 Dacă există mai multe variante terapeutice, fiecare
trebuie prezentată împreună cu riscurile și beneficiile ei
Prezentarea riscurilor și beneficiilor se face:
– obiectiv, raportat la conținut – pentru fiecare alt
ter se prezintă obiectiv riscurile și beneficiile
potențiale
– subiectiv, raportat la recomandare – medicul
Raportul poate recomanda o alternativă terapeutică:
■ dacă există mai multe variante, cu raporturi
risc- risc-beneficiu diferite - cea cu cel mai
favorabil raport
beneHiciu ■ dacă există variante cu raport risc-beneficiu
similare –cea cu riscul minim (RMP bazate
pe beneficență), sau funcție de sistemul de
valori al pacientului (modelul interpretativ)
■ în modelele informativ și interpretativ –
raportul risc beneficiu trebuie particularizat
funcție de binele primar cerut de pacient
Valorile personale ale medicului

• ISl pot ı̂mpiedica să realizeze anumite proceduri (clauza de

conș tiință)

• Nu sunt aplicabile ı̂n situații de urgență

 Pot altera Respectarea lor – Raționalitatea luării
semnificativ esențială unei decizii medicale
algoritmul (autodeterminare NU invalidează per
primam CD
decizional )

Valorile
personale ale
pacientului
Valori religioase
■ refuzul utilizării produselor pe bază de sânge de către martorii lui Iehova. Sângele este strict interzis, dar unele produse din sânge,
precum albumina sau factori ai coaglării sunt permişi, utilizarea lor fiind o opţiune personală. Identic, transplantul de organe, celule
sau ţesuturi poate fi permis;
■ martorii lui Iehova nu cred într-o viaţă de după ce apare imediat după deces. Prin urmare nu trebuie utilizate relativ la un pacient
decedat formulări de genul ”Este într-un loc mai bun”;
■ refuzul utilizării produselor pe bază de carne de porc de către evrei;
■ la evrei implicarea rabinului în decizii referitoare la tratamentele terminale este frecvent cerută de pacienţi;
■ în cazul evreilor, organele scoase/membrele amputate pot fi cerute pentru înmormântare. Similar în cazul musulmanilor;
■ pacienţii budişti pot refuza medicamente care le pot altera starea de conştiinţă/simţurile (inclusiv analgezice);
■ meditaţia este extrem de importantă pentru pacienţii budişti, cu precădere în momentele din apropierea decesului;
■ budiştii consideră că sufletul nu pleacă complet din corp imediat după deces; prin urmare nu trebuie realizate manipulări bruşte ale
cadavrului şi nici transplantul de organe;
■ refuzul oricăror discuţii despre aspecte negative de către indienii Navajo;
■ pudoare excesivă la hindu (nu se discută despre probleme genitale sau urinare de faţă cu soţul/soţia). Similar la pacienţii musulmani,
budişti, evrei. În cazul musulmanilor pot apărea probleme deosebite când pacienta trebuie să se dezbrace;
■ medicamentele se dau în mâna dreaptă la pacienţii evrei, persoane de etnie romă, hindu (mâna dreaptă este utilizată pentru acte curate
precum mâncatul pe când cea stângă este utilizată pentru acte murdare precum cele legate de toaletă);
■ postmortem rudele unui pacient hindu trebuie să stea tot timpul cu el, inclusiv la morgă
Valori culturale
■ utilizarea de tratamente alternative şi/sau naturiste;
■ considerarea faptului că afecţiunea de care suferă este generată de ghinion sau de
spirite rele, fapt ce face ca medicamentele să Qie inutile;
■ credinţa unor pacienţi că recoltarea de umori (sâ nge, urină ), se face pentru vră ji sau
pentru a le vinde (frecventă ı̂n Africa). Materiile fecale sunt deosebit de greu de
recoltat ı̂n unele populaţii din Africa deoarece ele sunt importante in ritualuri
vră jitoreşti;
■ credinţa că sâ ngele conţine suQletul persoanei (Malawi);
■ obţinerea consimţă mâ ntului de la bă trâ nul satului sau de la soţ, ı̂n loc ca acesta să Qie
luat de la pacient;
■ subordonarea autonomiei personale de că tre respectul pentru familie. Important ı̂n
unele zone din Asia, unde dacă un membru al comunită ţii a fă cut ceva ră u, toţi
membrii familiei sau chiar ai tribului trebuie să facă ritualuri de cură ţire
Riscurile intervenției medicale
Clasificare

• minore = drept riscuri ale că ror probabilitate de producere

sau magnitudine a disconfortului anticipat nu sunt mai mari
decâ t cele ı̂ntâ lnite ı̂n mod obişnuit, ı̂n viaţa de zi cu zi sau ı̂n
timpul unor examină ri medicale de rutină . Informarea –
opțională

• mai mult decât minore. Informarea - obligatorie

Riscuri mai mult decâ t minore
■ relevante. Un risc este relevant dacă în circumstanţele particulare ale
cazului, o persoană medie, aflată în situaţia pacientului, dacă ar fi fost
avertizată cu privire la acel risc, ar fi ataşat, cu mare probabilitate
semnificanţă acestuia sau dacă medicul presupune sau este sigur că
pacientul, avertizat cu privire la acel risc, ar fi ataşat, cu mare probabilitate,
semnificaţie acestuia.
■ substanţiale (importante) - riscuri severe cu posibilitate relativ mare de apariţie. De
exemplu riscul apariţiei unor fracturi vertebrale secundare unui tratament psihiatric
(şoc hipoglicemic indus de insulină);
■ probabile - chiar dacă nu sunt extrem de severe, au o frecvenţă relativ ridicată. De
exemplu durerea postoperatorie;
■ semnificative - au potenţial negativ mult crescut. Ex riscul de deces secundar unei
intervenţii medicale complexe
Ex: Risc relevant. Cazul Rogers
vs Whitaker
Mary Lynette Whitaker, prezentâ nd deEiciențe vizuale extrem de severe
(aproape oarbă la nivelul ochiului drept), a fost consultată de medicul
Christopher Rogers, care i-a recomandat o intervenție chirurgicală care i-ar Ei
putut ı̂mbună tă ți nu doar aspectul Eizic ci ar Ei putut duce ș i la o ameliorare a
vederii. Postoperator, Whitaker a dezvoltat o complicație (oftalmie simpatică
contralaterală ). Medicul oftalmolog nu i-a prezentat pacientei acest risc., ea
ı̂ntrebâ ndu-l anterior intervenției dacă există posibilitatea unor complicaţii
postoperatorii la ochiul să nă tos, fapt negat de că tre medic. Dacă pacientul ar Ei
cunoscut respectivul risc, exista posibilitatea să Ei refuzat intervenţia.

Pe această bază medicul a fost găsit vinovat de culpă medicală deşi respectiva
complicaţie era una recunoscută a intervenţiei chirurgicale. Trebuie menţionat
că dezvăluirea riscului ar ;i făcut ca medicul să nu mai poată ;i acuzat (principiul
Bolam) sau principiul bonus pater familias;
Elementele fundamentale ale riscului

■ natura riscului - care

este riscul ı̂n cauză
■ severitatea riscului
(consecinţele
acestuia)
■ probabilitatea
riscului
(semicantitativ)
■ iminenţa riscului
(câ nd va apare
Beneficiile potențiale ale
intervenției
Probabile NU certe
Pot Ei:
pentru pacient, cu scopul ı̂mbună tă ţirii unui status medical alterat:
• vindecare (ex. pacient cu pneumonie acută );
• ı̂mbună tă ţirea statusului medical (ex. pacient cu insuEicienţă cardiacă
cronică );
• menţinerea statusului medical existent (ex. pacient cu ciroză hepatică
decompensată parenchimatos);
• ı̂ncetinirea progresiunii unui status medical alterat (ex. ı̂ncetinirea
progresiunii tumorale);
• pentru pacient - ı̂ngrijiri paleative sau terminale;
• pentru pacient, cu augmentarea unui status anterior normal:
• Eizic (ex. chirurgie plastică , steroizi pentru creşterea masei musculare);
• psihic: augmentare neurocognitivă , augmentarea capacită ţilor empatice;
• pentru pacienţi şi societate: vaccinuri, imuniză ri;
• pentru terţi:
• că tre anumite persoane - transplant de organe;
• generalizat - subiecţi ai unor trialuri clinice
 Există o variantă optimă => recomandată pacientului

Alternative Mai multe variante, cu R/B aproximativ egale => prezentate cât
mai neutru

terapeutice Alternativa de non-tratament

• infomare obligatorie => dacă poate duce la vindecare
• informare opțională => nu duce la vindecare, dar alternativele terapeutice uzuale au o
eficacitate redusă

Alternative non-standard (experimentale, nerecomandate de ghiduri) => informare

opțională (recomandată dacă sunt disponibile local/fezabile)

Alternative absente în unitatea medicală respectivă, dar disponibile în alte unități sanitre =>
se informează pacientul dacă:

• nu există alternative viabile local

• intervenția absentă este cea standard
• pacientul refuză variantele disponibile local

Alternative neviabile financiar – amintită pacientul doar dqcă:

• disponibilă local
• nu există alte variante terapeutice fezabile
Informații
economice

■ Costurile tratamentului
■ Potențiale conZlicte de
interese
– Stimulente Zinanciare
pentru ca medicul să
recomande/să nu
recomande o anumită
procedură medicală
– Ghiduri ș i protocoale
medicale, ce pot limita
libertatea de acțiune a
medicului
Algoritmul
Appelbaum

■ Ijnțelegerea informațiilor
■ Analiza discriminativă
■ Luarea unei decizii
■ (Opțional) Raționamentul
luă rii deciziei
 IDnțelegerea informațiilor

■ Înţelegerea informaţiilor relevante referitoare la: natura afecţiunii, natura şi scopul

tratamentului/tratamentelor propuse, riscurile şi beneficiile tratamentelor propuse,
alternative terapeutice cu riscurile şi beneficiile lor.
■ Prezenţa înţelegerii este necesară pentru absolut orice intervenție medicală.
■ Dacă este prezentă doar înţelegerea, nu şi celelalte componente ale algoritmului de
analiză, pacientul poate lua decizii medicale extrem de limitat, de regulă raportat la
elemente ale actului medical fără impact semnificativ asupra planului terapeutic.
Testare:
■ Spuneţi-mi care este problema dv de sănătate?
■ Care este tratamentul pe care vi l-am recomandat?
■ Care sunt riscurile sau complicaţiile posibile ale tratamentului?
■ Care sunt riscurile neurmării planului terapeutic?
Analiza discriminatorie a
informațiilor
• = proprietatea de a aprecia o anume situaţie şi consecinţele
acesteia din mai multe variante posibile.
• absenţa capacităţii de a înţelege afecţiunea de care suferă
pacientul => criteriu de invalidare a capacităţii de a înţelege,
deoarece nu poţi lua decizii informate fără să ştii în ce scop le iei.
• înalt dependentă de nivelul intelectual al pacientului,
• poate fi augmentată prin modificarea modelului informaţional (ex:
cuvinte mai simple, utiliza desene, filmuleţe, care pot augmenta
înţelegerea pacientului)
Afectată de
• Afecţiuni psihiatrice (schizofrenie, boli schizoafective, bipolară , etc.) sau
alte tulbură ri mintale (delirium tremens).

• Diminuarea câ mpului de viziune – pacientul nu are tulbură ri psihice

calitative semniZicative, dar valorile personale sunt sever distorsionate;
de exemplu un pacient ı̂n depresie majoră nu ia ı̂n considerare opinia
medicului pentru că oricum consideră că nu mai are pentru ce tră i;

• Nerecunoaşterea de că tre pacient a faptului că suferă de o anumită

afecţiune, ca rezultat direct al afecţiunii
 Ce consideraţi că nu este ı̂n regulă ı̂n momentul
de faţă referitor la starea dv de să nă tate?

Ce aparate/sisteme/organe sunt bolnave? Cum

sunt ele bolnave?

Credeţi că afecţiunea dv necesită tratament?

Care tratament este mai indicat ı̂n afecţiunea dv?

Testare Care credeţi că sunt efectele posibile ale

tratamentului selectat?

Ce credeţi că se va ı̂ntâ mpla dacă nu sunteţi

tratat?

De ce credeţi că v-am recomandat tratamentul X?

De ce credeţi că tratamentul X este mai bun decât

tratamentul Y?
Luarea unei decizii
Cel mai protectiv standard ı̂n raport cu autonomia pacientului.
Odată ce pacientul a ı̂nţeles informaţiile şi le-a analizat discriminativ, el va trebui să ia o
decizie.
Absenţa capacită ţii de a lua o decizie:
• incompatibilă cu prezenţa capacită ţii relativ complete de a ı̂nţelege
• face ca pacientul să nu Qie capabil de a lua decizii medicale complexe, cu impact
semniQicativ asupra stă rii sale de să nă tate.
Poate ı̂nsemna şi luarea deciziei de externalizare a luă rii deciziilor terapeutice că tre
medic/aparţină tori ı̂n cazul ı̂n care pacientul nu se consideră capabil a le lua.
Testare
• V-aţi decis asupra unui tratament?
• Puteţi să ı̂mi spuneţi ce decizie aţi luat?
• Dacă nu vreţi să luaţi decizia, cine vreţi să o ia ı̂n locul dv
Raționamentul luă rii deciziei
Nu poate fi utilizat ca singur element pentru evidenţierea unui deficit
semnificativ a înțelegerii;
Iraţionalitatea aparentă poate deriva din diferenţe culturale sau experienţe
anterioare ale persoanelor respective. (ex.martorii Iehova, meningită)
Testare:
• în timpul paşilor anteriori, corelat cu testarea înţelegerii sau analizei. De
exemplu, când pacientul este întrebat ce părere are despre un anumit
tratament, i se poate pune o întrebare suplimentară de genul „Dar celălalt
tratament ce are? De ce nu crezi că este mai bun?”
• odată ce pacientul a luat o anumită decizie, testarea bazându-se pe
interpelarea acesteia: „De ce ai ales acest tratament?, Care este efectul
tratamentului pe termen lung?”
Tipuri de autorizare
■ CI Prezumat
■ CI Implicit
■ CI Informat
– CI verbal
– CI scris
– Mediat (reprezentant legal)
Consimțământul prezumat
■ ı̂n absenţa unor dovezi care să indice că pacientul nu doreşte o anumită
procedură ea poate Zi efectuată
■ necesită din partea pacientului o acţiune pentru a nega activarea
prezumpţiei
■ clasic:
– transplantologie
– urgențe medicale
Consimțămâ ntul implicit
■ C este sugerat de acțiunile pacientului
■ acceptabil pentru:
– consulturi medicale
– proceduri medicale fă ră riscuri/cu riscuri minime (ex. luarea
tensiunii arteriale)
 ■ validat prin respectarea pașilor
anterior menționați
Consimțămâ ntul ■ pentru orice proceduri medicale cu risc
explicit mai mult decât minim
(informat, ■ pentru orice proceduri medicale fără un
acordul informat) beneficiu direct pentru pacient, chiar
dacă riscul e minim/absent (cercetare,
educație, etc)
 ACORDUL PACIENTULUI INFORMAT

1. Datele pacientului Numele şi prenumele:

Domiciliul/reşedinţa:
2. Reprezentantul legal al pacientului*) Numele şi prenumele:
Domiciliul/Reşedinţa:
Calitatea:
*) Se utilizează în cazul minorilor şi majorilor fără discernământ (pentru art. 8 alin. (3) - (5) din normele
metodologice).
3. Actul medical (descriere)
4. Au fost furnizate pacientului următoarele informaţii în legătură cu actul medical: Da Nu
Date despre starea de sănătate
Diagnostic
Prognostic
Natura şi scopul actului medical propus
Intervenţiile şi strategia terapeutică propuse
Beneficiile şi consecinţele actului medical, insistându-se asupra următoarelor:

Riscurile potenţiale ale actului medical, insistându-se asupra următoarelor:

Alternative viabile de tratament şi riscurile acestora, insistându-se asupra următoarelor:

Riscurile neefectuării tratamentului

Riscurile nerespectării recomandărilor medicale
DA NU
5. Consimţământ pentru recoltare Pacientul este de acord cu recoltarea, păstrarea şi folosirea
produselor biologice.
6. Alte informaţii care au fost furnizate pacientului
Informaţii despre serviciile medicale disponibile
Informaţii despre identitatea şi statutul profesional al personalului care îl va trata*)
*) Identificat în tabelul cu personalul medical care îngrijeşte pacientul.
Informaţii despre regulile/practicile din unitatea medicală, pe care trebuie să le respecte
Pacientul a fost încunoştinţat că are dreptul la o a doua opinie medicală.
7. Pacientul doreşte să fie informat în continuare despre starea sa de sănătate.
 II) Subsemnatul pacient/Reprezentant legal, ............................................................declar că am înţeles toate

informaţiile furnizate de către .................................................................................................................................

(numele şi prenumele medicului/asistentului medical care a informat pacientul)

şi enumerate mai sus, că mi s-au explicat consecinţele refuzului actului medical şi îmi exprim refuzul pentru
efectuarea
actului medical.

I) Subsemnatul, ........................................................................................, declar că am înţeles toate

informaţiile
X ...................................................... Data:
Data:....../......../................
....../......../................Ora:
Ora:..................
..................
(numele şi prenumele pacientului/reprezentantului legal)
furnizate de către ........................................................................................ şi enumerate mai sus, că am
Semnătura pacientului/reprezentantului legal care refuză consimte efectuarea
informat actului
la efectuarea
medicalactului medical
prezentat
(numele şi prenumele medicului/asistentului medical)
medicului/asistentului medical doar informaţii adevărate şi îmi exprim acordul informat pentru efectuarea
actului
medical.
• ATENȚIE!!! În cadrul acordului informat există o serie de câmpuri care trebuie
obligatoriu completate (beneficii, riscuri, alternative viabile la tratament), lucru sugerat
de finalizarea respectivelor propoziții cu ”:”.
• Ex: intervenții de chirurgie dento-alveolară, la capitolul riscuri ar trebui trecute
riscurile potențiale ale intervenției, respectiv:
• „reacţii alergice/toxice la medicamente şi substanţe anestezice pre-, intra- şi
postoperator;
• hemoragie intra- şi postoperatorie;
• hematoame, echimoze, edeme postoperatorii;
• dureri în teritoriul oro-maxilo-facial;
• dehiscenţa;
• lezarea dinţilor învecinaţi;
• hipoestezia/anestezia nervului alveolar inferior, mentonier, lingual, infraorobitar;
• infecţii ale spaţiilor fasicale cervico-faciale;
• osteita/osteomielita oaselor maxilare;
• sinuzite maxilare;
• comunicare oro-sinuzală sau oro-nazală;
• fracturi ale oaselor maxilare;
• accidente prin ruperea instrumentarului în timpul manevrelor chirurgicale;
• excoriaţii, plăgi, ulceraţii produse prin contactul mucoaselor cu instrumentarul
chirugical sau cu substanţe medicamentoase
Cu privire la constatarea Comisiei privind încălcarea prevederilor art. 14 d__ Codul de Deontologie Medicală
– „ Informarea prealabila ”, a precizat că, în concret, i se reproșează faptul că, anterior efectuării intervenției
operatorii supuse cercetării, nu a obținut consimțământul informat detaliat al părinților pacientului minor
B_____ M____ S________ cu privire la efectuarea intervenției chirurgicale, precum și a riscurilor acesteia. A
mai arătat că o astfel de constatare/acuzație este neconformă realității, întrucât, încă de la momentul
internării micuțului pacient, a avut o relație de comunicare deschisă cu părinții acestuia, cu atât mai mult cu
cât cunoștea faptul că mama pacientului era asistenta medicală, aceasta fiind pe de o parte în măsură să
înțeleagă cu mai multă ușurință rezultatele investigațiilor și examenelor clinice efectuate, iar pe de altă parte
mama, în mod firesc, a uzat de pregătirea sa profesională punându-i numeroase întrebări în scopul de a
înțelege complexitatea diagnosticului stabilit, în raport cu evaluarea stării generale de sănătate a pacientului.
Mai mult decât atât, reclamantul a menționat că, chiar și ulterior semnării formularului de consimțământ, a
făcut personal demersuri pentru a i se permite mamei, care avea calificarea profesională de asistentă
medicală, de a rămâne tot timpul alături de copil, la secția de reanimare, și de a avea cunoștința în mod
direct și nemijlocit inclusiv la opiniile formulate de ceilalți medici specialiști care au consultat copilul.
Față de aceste aspecte, a precizat că a acordat atenția cuvenită familiei pacientului, iar, sub aspectul
obligațiilor profesionale privind obținerea consimțământului informat detaliat, a respectat procedurile legale și
de ordine internă ale instituției medicale.
Acesta a învederat că a obținut consimțământul în formă scrisă, prin utilizarea formularului pretipărit,
standard, folosit în astfel de proceduri, iar, anterior semnării acestuia de către mama pacientului a explicat
motivele care justificau efectuarea intervenției chirurgicale cât mai repede cu putință, precum și riscurile și
beneficiile acestei recomandări.

În acest context, a arătat că formularul tip atașat foii de observație, și anexat prezentei, este completat sumar doar cu numele
pacientului și semnătura aparținătorului, nefiind de natură să dovedească informarea părinților asupra complexității diagnosticului
și riscurilor intervenției, atâta timp cât părinții, în plângere, contestă informarea corectă cu privire aceste riscuri.
Având în vedere aceste aspecte, a menționat că C______ Superioară de Disciplină a reținut că reclamantul a încălcat
prevederile art. 8 și 14 d__ Codul de Deontologie Medicală fapte care potrivit art. 442 alin 1 d__ Legea nr. 95/2006 atrag
răspunderea disciplinară.