9

HIDROGRAFIA EUROPEI - ASPECTE GENERALE

-Europa dispune de importante resurse de apă, aparţinând unor tipuri variate,

neuniform distribuite spaţial.

1. Factorii care influenţează hidrografia Europei:

- poziţia geografică – prin caracteristicile elementelor climatice;
- caracteristicile cantitative şi calitative ale circuitului apei în natură;
- configuraţia ţărmurilor;
- relieful;
- solurile;
- întinderea continentului ;

2. Componentele hidrografiei Europei:

a. Apele subterane
 contribuie, în funcţie de climat, cu 10-25% la volumul de apă ce se scurge pe râuri
b. Oceane şi mări
 Oceanul Atlantic – influenţează Europa prin intermediul Curentului Cald al
Atlanticului de Nord → modifică elementele climatice → climat temperat oceanic →
precipitaţii bogate → debit bogat al râurilor din Vestul Europei
 mări exterioare: N: Marea Nordului, Marea Norvegiei, Marea Baltică, Marea Barents
S: Marea Caspică, Marea Neagră, Marea Mediterană
c. Fluvii şi râuri
 caracteristicile climei influenţează debitele râurilor şi tipul de scurgere:
- râuri care curg în regiuni cu climat temperat –oceanic → debite bogate tot timpul
anului, cu un maxim iarna: Sena, Tamisa, Rin, Elba;
- râuri care curg în regiuni cu climat continental → îngheaţă iarna, au debite bogate
primăvara: Volga, Don, Ural.
- râuri care curg în regiuni cu climat mediteranean → debite bogate iarna, dar şi
primăvara pentru cele care izvorăsc din Munţii Alpi- Rhonul, Padul; debite mici vara
şi toamna când unele râuri seacă
 sisteme de alimentare a râurilor: → pluvială
→ pluvionivală – în sectorul montan
→ subterană
→ gheţari
→ lacuri
 bazine hidrografice diferite ca suprafaţă, orientate spre spaţiile înconjurătoare:
- spre Oceanul Arctic sunt orientate fluviile: Peciora, Dvina de Nord, Dvina de Vest,
Vistula, Oder, Elba, Rhin,
- spre mările din sudul continentului: Ural, Volga, Don, Nipru, Bug, Nistru, Dunăre,
Mariţa, Pad, Ron, Ebro
- Spre Oceanul Atlantic şi Marea Mânecii: Sena, Guadalqivir
 ierarhizarea fluviilor după lungimea cursului: Volga, Dunărea, Ural, Nipru, Don,
Peciora, Nistru, Rhin, Elba;
 ierarhizarea fluviilor după debit: Volga, Dunărea, Peciora, Rhin, Nipru, Vistula, Don
 Fluviile Europei se varsă prin: delte:- Dunărea, Volga, Padul, Tibrul, Rhonul, Rhinul,
Vistula;iar prin estuare: Elba, Tamisa.
 d. Lacurile
 după modul de formare:
– lacuri glaciare → formate în depresiunile create de foştii gheţari cuaternari de
calotă: Lacul Ladoga, Lacul Onega, în Finlanda- peste 450.000
cuvete lacustre, etc.
→ formate în depresiunile create de gheţarii alpini: Lacul Garda,
Lacul Como (410 m adâncime), Lacul Maggiore, Lacul Zürich,
Lacul GenevaLacul Boden ,etc.
- lacuri tectonice → formate în depresiuni de origine tectonică: Marea Caspică,
Lacul Balaton
- lacuri vulcanice → formate în craterele vulcanilor stinşi din Islanda, Franţa
(Nemi), Italia (Bolsena, Albano)
- lacuri de baraj artificial → formate pe marile fluvii cu scop hidroenergetic: pe
Volga (Lacul Rîbinsk)
- lacuri carstice→ formate pe roci calcaroase: în Alpii Dinarici,
- lagune, limane maritime situate pe ţărmul mării: nord-vestul Mării Negre, sudul
Franţei
 după suprafaţă:
- lacuri mici: în sare, în regiuni carstice, lacuri tectonice;
- lacuri mari: lacurile glaciare din nordul continentului
e. Gheţari şi banchiză
- gheţari continentali: (de calotă): în Ioslanda, Svalbard, Novaia Zemlea;
- banchiza: în mările Oceanului Arctic (în Marea Albă)
- gheţari montani: în Munţii Alpi, Pirinei, Alpii Scandinviei, Uralul de Nord