SUBIECTUL I (16 puncte)

Studiază sursele A și B și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
„Stabilirea ordinii în Europa și restructurarea vieții economice trebuie să se realizeze
pe o cale ce ar permite popoarelor eliberate eradicarea ultimelor vestigii ale nazismului și
crearea instituțiilor democratice la libera lor alegere, în conformitate cu principiul Cartei
Atlanticului ce se referă la dreptul tuturor popoarelor de a-și alege forma de guvernare pe
care o preferă.”
(Din Declarația cu privire la Europa eliberată, Conferința de la Ialta, februarie 1945)

SURSA B.
„În războiul acesta [al Doilea Război Mondial – n.n.] nu este la fel ca în cel trecut;
cel care ocupă un teritoriu își impune și sistemul său social. Fiecare își impune sistemul său
acolo unde ajunge armata sa. Altfel nici nu poate fi.”
(Stalin către Milovan Djilas, adjunctul lui Tito, aprilie
1945)

1. Explică termenul Conferința de la Ialta (sursa A).

Conferința de la Ialta - întâlnirea din 4-11 februarie 1945 dintre liderii SUA, Marea Britanie și
Uniunea Sovietică, delegațiile fiind conduse de către Roosevelt, Churchill, și Stalin.

2. Formulează un principiu ce trebuia să stea la baza stabilirii ordinii în Europa după

al Doilea Război Mondial, conform documentului din sursa A.
Un principiu ce trebuia să stea la baza stabilirii ordinii în Europa după al Doilea Război Mondial,
conform sursei era „eradicarea ultimelor vestigii ale nazismului” și crearea instituțiilor
democratice pentru a asigura dreptul fiecărui popor de a-și alege forma de guvernare.

3. Determină dacă sursa B reflectă o opinie privată sau un principiu de acțiune al

autorităților sovietice. Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă și la
cunoștințele obținute anterior.
Consider că sursa reflectă planul de acțiune al autorităților sovietice, deoarece opinia
conducătorului statului totalitar comunist era impusă atât autorităților locale, cât și celor ale
statelor subjugate. Ideea că „cel care ocupă un teritoriu își impune și sistemul său social” s-a
manifestat prin impunerea regimului comunist și controlul complet asupra politicii interne
executat de Cominternul Central în statele învinse sau „eliberate” de URSS. Drept exemplu
servește RSSM, republica socialistă formată odată cu eliberarea Basarabiei „de sub jugul
românesc”, contramandând unirea din 1918.
 4. Compară viziunile expuse în sursele A și B despre modul cum trebuie stabilită
ordinea în statele Europei eliberate de nazism. Argumentează răspunsul.
Viziunile expuse în surse despre modul cum trebuie stabilită ordinea în statele Europei eliberate
de nazism sunt opuse. Sursa A ne prezintă versiunea democratică, ulterioară tabără de Vest, care
insista că fiecare stat eliberat are dreptul „de a-și alege forma de guvernare pe care o preferă”,
cum a fost în cazul Belgiei. Sursa B pe de altă parte ne prezintă versiunea totalitară, ulterioara
tabără de Est, fiecărui stat eliberat fiind impus regimul comunist, creată o republică sovietică
socialistă și integrată în URSS, cum a fost în cazul Albaniei.

5. Exprimă-ți opinia: au beneficiat popoarele eliberate ale Europei de dreptul de a crea

instituții democratice la libera lor alegere după al Doilea Război Mondial?
Argumentează răspunsul.
În opinia mea, doar unele dintre popoarele eliberate ale Europei au beneficiat de dreptul de a crea
instituții democratice la libera lor alegere după al Doilea Război Mondial. După Conferința de la
Ialta și acordul procentual secret, statele din Vestul Europei precum Danemarca și Grecia au
nimerit sub influența aliaților anglo-americani și au beneficiat de acest drept. Statele din Estul
Europei, pe de altă parte, au nimerit sub influența sovietică și au fost impuse să adopte ideologia
comunistă și să devină republici socialiste, cum a fost în cazul Bulgariei.

SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)

„[...] pe la Boboteaza trecută sus-numitul turc a trimis asupra mea în țara noastră o mare
armată în număr de o sută și douăzeci de mii de oameni [...] și noi pentru apărare am luat spada
în mână și cu ajutorul domnului Dumnezeu am mers asupra lor și i-am călcat în picioare, și i-am
trecut prin spadele noastre. [...] și după ce a auzit de această înfrângere, păgânul împărat al
turcilor și-a pus în plan să se răzbune și el însuși în persoană cu toată puterea sa să vie în luna
mai asupra noastră și să supună țara noastră care e poarta tuturor creștinilor, și pe care poartă,
[...] Dumnezeu ne-a ferit-o până acum, dar dacă această poartă va fi pierdută, [...] toată
creștinătatea va fi în mare primejdie. De aceea noi ne rugăm la amabilitatea voastră să ne
trimiteți în ajutorul nostru pe căpitanii voștri contra dușmanilor creștinătății, [...] și noi, din
partea noastră, promitem [...] că până la moarte ne vom apăra și vom lupta pentru credința
creștină. [...]”
(Din Scrisoarea adresată principilor creștini de Ștefan cel Mare, 25 ianuarie 1475)

1. Identifică opinia autorului despre o posibilă consecință a Bătăliei de la Vaslui.

Explică răspunsul cu trimitere la sursă.
În opinia autorului, o posibilă consecință a bătăliei de la Vaslui, mai exact a unei înfrângeri în
cadrul acestei bătălii, ar fi cucerirea Țării Moldovei, sultanul plănuind „să supună țara noastră”.
2. Determină opinia autorului despre rolul rezistenței antiotomane a Țării Moldovei
pentru lumea creștină. Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă.
În opinia autorului, rezistența antiotomană a Țării Moldovei avea un rol major pentru lumea
creștină, deoarece supunerea „porții tuturor creștinilor” ar duce la faptul că „toată creștinătatea va
fi în mare primejdie”. Astfel această rezistență are rolul încetinirii agresiunii otomane asupra
statelor creștine.

3. Precizează rezultatul demersului lui Ștefan cel Mare către principii creștini.
Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric.
Rezultatul demersului lui Ștefan cel Mare către „principii creștini” nu a fost cel dorit, oferirea
ajutorului militar și material a fost refuzată, cu excepția unei cantități mici de ostașilor din partea
Ungariei și Poloniei. Această lipsă de receptivitate s-a repetat în cadrul bătăliei de la Valea Albă,
de această dată armata moldovenească fiind învinsă, având o armată de zeci de ori mai mica
decât cea otomană aliată cu cea română.

4. Apreciază calitatea de conducător militar a domnitorului Ștefan cel Mare.

Argumentează răspunsul.
Ștefan cel Mare a fost un conducător militar excelent. Acesta reușea să câștige bătăliile în pofida
superiorității numerice a inamicului datorită strategiilor sale militare, cum ar fi cea a „pământului
pârjolit” care implică distrugerea a tot ce putea fi folositor inamicului care înainta sau se retrăgea
dintr-un teritoriu. Pe parcursul domniei a dus peste 40 de războaie sau bătălii, marea lor
majoritate victorioase. Acesta a fost glorios în bătălii interne, cum ar fi cea de la Orbic, împotriva
ungarilor la Baia, împotriva tătarilor la Lipnic, împotriva muntenilor la Soci, împotriva turcilor la
Vaslui.

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)

Studiază sursa şi realizează sarcinile propuse.

„Nu este surprinzător că efectele marii depresiuni asupra politicii şi, în aceeaşi măsură, asupra
concepției politice au fost dramatice şi imediate. Ce ghinionist a fost guvernul care s-a aflat în
funcție în timpul cataclismului, fie că a fost de dreapta […], fie că de stînga […].”
(E. Hobsbawm, O istorie a secolului XX. Era extremelor)
1. Formulează o caracteristică a vieții politice în timpul crizei economice mondiale din
perioada interbelică. Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă.
O caracteristică a vieții politice în timpul crizei economice mondiale din perioada
interbelică este instabilitatea politică și neîncrederea populației față de conducerea
statului. „Efectele marii depresiuni asupra politicii … au fost dramatice şi imediate”,
cetățenii realizând inabilitatea statului de a se mobiliza pe timp de criză și ineficiența
politicii duse de conducerea curentă.

2. Formulează, conform modelului propus, două consecințe ale crizei economice

mondiale. Argumentează răspunsul.

Consecință imediată: Odată cu sistarea activității întreprinderilor și falimenatarea rata

șomajului a crescut alarmant, de exemplu în SUA ridicându-se la 25%.
Consecință de perspectivă: Băncile sunt naționalizate și liberalismul total este înlocuit cu
implicarea statului în activitatea economică în scopul evitării unei noi crize.

SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)

Studiază sursele A-C

SURSA A.
„Republica rusească se află în mare primejdie. Lipsa de stăpînire la centru și
neocîrmuiala în toată țara, care este istovită prin luptă cu dușmanul de din afară, duce la
pieire întreaga republică.
În această clipă îngrozitoare singura cale de izbăvire [...] este ca noroadele ei să se
unească și să-și ieie soarta în mîinile lor, alcătuindu-și stăpîniri naționale, în hotarele
țărilor în care locuiesc.
În puterea temeiului acesta și avînd în vedere așezarea rînduielii obștești și întărirea
drepturilor cîștigate prin revoluție, Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul ei istoric,
se declară de astăzi înainte Republică Democratică Moldovenească, care va intra în
alcătuirea Republicii Federative Democratice Rusești, ca părtaș cu aceleași drepturi.”
(Din Declarația Sfatului Țării de constituire a Republicii Democratice Moldovenești, 2
decembrie 1917)

SURSA B.
„Moldoveni și popoare înfrățite ale Republicii Moldovenești!
[...] proclamăm, în conformitate cu voința poporului, Republica
Democratică Moldovenească, liberă, independentă și suverană, cu dreptul de a-și
hotărî singură soarta în viitor.”
(Din Declarația de independență a Republicii Democratice Moldovenești,
adoptată de Sfatul Țării la 24 ianuarie 1918)

SURSA C.
„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară:
Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) [...], ruptă de Rusia acum o sută și
mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și al dreptului de
neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și
pentru totdeauna se unește cu Mama sa România.
Această unire se face pe următoarele baze:
1. Sfatul Țării actual rămîne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare,
după nevoile și cererile norodului [...].
6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia.
10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvîntului, a credinței, a adunărilor și toate
libertățile obștești vor fi garantate prin constituție.”
(Din Declarația de Unire a Basarabiei cu România, 27 martie/ 9 aprilie 1918)

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un

comentariu la tema: Activitatea Sfatului Țării punctează etape în destinul istoric al
Basarabiei.

Sfatul Țării a fost un consiliu legislativ ce a condus în 1917-1918 noul stat

-Republica Democrată Moldovenească, format pe teritoriul fostei gubernii ruse
Basarabia, creată după 1812 de Imperiul Rus în partea estică a Țării Moldovei. Acesta a
proclamat, în calitate de Parlament al Basarabiei, după destrămarea Imperiului Rus și
fondarea Republicii Democratice Moldovenești, Unirea cu Regatul României în 1918.
După începutul revoluției bolșevice, în Basarabia se discuta tot mai intens
problema autonomiei. A fost creat Partidul Național Moldovenesc, iar apoi, după modelul
sovietelor, un consiliu al provinciei. Ulterior, acest consiliu a proclamat autonomia și
formarea Sfatului Țării ca organ legislativ. Primul președinte al acestuia a fost Ion
Inculeț, urmând Constantin Stere și Pan Halippa. În contextul haosului provocat de
revoluția din Imperiul Rus, prima propunere a Sfatului Țării, în data de 2 decembrie
1917, este crearea unei „Republici Democratice Moldovenești, care va intra în alcătuirea
Republicii Federative Democratice Rusești”.
Datorită situației grele pe întreg teritoriilor imperiului și inabilității armatei ruse
de a oferi ajutor, autoritățile moldovenești au apelat la ajutorul armatei române. Ca
urmare a acestei cereri, în ianuarie 1918 armata română a intrat în Basarabia. Sovietul
bolșevic din Chișinău a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării. Până la urmă însă
bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia, iar armata română a intrat în Chișinău.
Prim-ministru al noii Republici a devenit Daniel Ciugureanu, iar Ion Inculeț a fost
reconfirmat ca președinte. Pe 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării a votat în unanimitate
proclamarea independenței „Republicii Democratice Moldovenești, liberă, independentă
și suverană”.
La începutul lunii martie 1918, o delegația Sfatului Țării a venit la Iași, având o
discuție cu noul prim-ministru Alexandru Marghiloman, pentru a discuta problema unirii.
La ședința Sfatului Țării din 26 martie a fost prezent și acesta, rostind un discurs în care a
reliefat necesitatea unirii. Totodată, prin-ministrul român a subliniat dorința guvernului
 român de a respecta drepturile și libertățile câștigate de Basarabia, cum ar fi „libertatea
personală, libertatea tiparului, a cuvîntului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile
obștești vor fi garantate prin constituție”.
Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat deschis în favoarea Unirii cu România.
Condițiile unirii includeau reforma agrară, autonomia provinciei și un organ legislativ
propriu, buget local, respectarea drepturilor minorităților, reprezentanți ai Basarabiei în
guvernul român și organizarea alegerilor în mod democratic în provincie.

SUBIECTUL al V-lea

Titlul hărții: Împărțirea Imperiului roman în Imperiul Roman de Răsărit și Imperiul

Roman de Apus

1. Scrie un titlu pentru hartă (în spațiul rezervat), reieșind din informația oferită de
aceasta. Explică răspunsul cu trimitere la hartă.
Am intitulat harta împărțirea Imperiului Roman în Imperiul Roman de Răsărit și Imperiul Roman
de Apus, deoarece harta ilustrează Imperiul Roman împărțit în jumătate de linia de demarcație,
cum a făcut împăratul Dioclețian, împărțind conducerea între cei doi fii ai săi.
2. Numește un proces istoric, pentru care harta dată poate servi ca sursă de informare.
Argumentează răspunsul cu trimitere la hartă și la cunoștințele obținute anterior.
Un proces istoric care poate servi drept sursă pentru această hartă este declinul Imperiul Roman.
Imperiul Roman de Apus se prăbușește în 476 din cauza slăbirii structurii imperiului, presiunii
create de pericolul unui atac din partea popoarelor barbare, nesupunerea nobilimii și militarilor
romani și nemulțumirea generală a populației. Începutul acestui declin a fost dezmembrarea
imperiului și dispariția Imperiul Roman de Apus, pe când cel de Răsărit, Bizantin, și-a continuat
existența până în 1453.
3. Utilizează harta pentru a determina statutul, pentru această etapă, a orașelor:
Roma: Capitala Imperiului Roman de Apus, Roma a fost cel mai mare, mai bogat și mai
important din punct de vedere politic oraș al lumii occidentale, rămânând astfel și când a început
declinul imperiului și împărțirea sa în două, chiar dacă, până la urmă, și-a pierdut statutul de
capitală.
Constantinopol: Capitala Imperiului Roman de Răsărit, a fost centrul politic, administrativ,
economic, religios și cultural al imperiului. Era un oraș exotic, aglomerat, cu cele mai grandioase
temple și palate. Era un oraș al divertismentului și al modei care a prosperat de pe urma
comerțului. Bine întărit, poziționat și apărat, orașul avea să-și mențină gloria, respingând multe
asedii inamice.