TEHNICI DIAGNOSTICE SI TERAPEUTICE ÎN

REUMATOLOGIE

Prof. Univ. dr. Florentin Vreju

UMF Craiova
 TEHNICI DIAGNOSTICE SI TERAPEUTICE ÎN
REUMATOLOGIE

Capilaroscopia
• Aspecte tehnice
• Indicaţiile capilaroscopiei
• Rolul capilaroscopiei in diagnosticul si evaluarea
sclerodermiei sistemice
• Rolul in evaluarea altor afectiuni, precum lupus eritematos
sistemic, dermatomiozita

Prof. Univ. dr. Florentin Vreju

UMF Craiova
 Aspecte tehnice

= este o metodă non invazivă de evaluare a anomaliilor microvasculare

de la nivelul pielii, prin vizualizarea capilarelor cu ajutorul unui dispozitiv
optic (microscop, videocapilaroscop, dermatoscop sau chiar
oftalmoscop).

Metoda cel mai frecvent utilizată este capilaroscopia periunghială, al

cărei rol diagnostic pentru afecţiunile din spectrul sclerodermic este în
prezent bine definit

- > se efectueaza la nivelul cuticulei degetelor II-V, intrucat degetul I

prezinta o cuticula mai ingrosata
Capilaroscopia “clasică” implică
folosirea unui stereomicroscop căruia i
se asociază o sursă externă de
iluminare
Un aparat fotografic digital ataşat
stereomicroscopului permite
înregistrarea imaginilor pe suport
electronic şi prelucrarea acestora.

Metoda permite
vizualizarea reţelei capilare periunghiale de la degetele mâinilor, cu
grade variabile de mărire, care pot diferi în funcţie de obiectivul şi
ocularele microscopului (de regulă între x20 şi x300 - mai frecvent
x200)
Ulei de cedru
(ca la microscopia
cu imersie)
Aspect global capilaroscopic normal al
patului unghial

Megacapilarele sunt solitare sau multiple şi

apar singure sau în asociere cu alte
elemente capilaroscopice atât în stadiul
timpuriu cât şi în stadiul activ
capilaroscopic, conform clasificării pattern-
urilor capilaroscopice Cutolo.

Patru megacapilare grupate în SSc

Arii avasculare extinse şi capilare ramificate în stadiul
tardiv capilaroscopic SSc De remarcat este
absenţa megacapilarelor
în stadiile avansate de
afectare vasculară
periferică, unde au
predominat zonele
avasculare şi s-au întâlnit
rare capilare ramificate!

Capilare dilatate în SSc

Spot hemoragic recent şi depozit vechi de hemosiderină în SSc
Arii hemoragice în SSc
In SSc, densitatea capilară scăzută schiţează apariţia ariilor avasculare.

Zonele avasculare sunt apanajul pattern-urilor avansate capilaroscopice în ScS.

Neoangiogeneza este posibilă, dar rar întâlnită în zonele atrofice periunghiale
 Rolul capilaroscopiei in evaluarea
dermatomiozitei
În DM, patul unghial distal ariilor hemoragice conturează tabloul hiperemic
caracteristic.

Depozite de hemosiderină în DM
Capilare ramificate tip „clonă” în DM

„Bushes capillaries” şi capilarele ramificate au o sensibilitate mare şi o specificitate

crescută în DM.
O trăsătură interesantă a acestora este aspectul de tip „clonă”; capilarele ramificate
sunt „copiate” de-a lungul patului unghial.
Caracteristic este „hiatusul” realizat de modificarile structurale avansate ale capilarelor
şi fondul hiperemic, bogăţia vasculară a patului unghial din DM.
Rolul capilaroscopiei in evaluarea
lupusului eritematos sistemic
In LES, tabloul capilaroscopic este total diferit faţă de DM sau
SSC. Însă, şi aici putem vorbi de elemente caracteristice, precum
capilarele alungite şi nedilatate.

Patul unghial isi pastreaza densitatea capilară normală

De asemenea, capilarele tortuoase pot fi prezente la jumătate din pacienţii cu LES. O
trăsătură importantă a tabloului capilaroscopic în LES este lipsa zonelor avasculare,
chiar şi la pacienţi lupici cu sindrom Raynaud manifest
Anomaliile morfologice găsite în grupul nostru
de studiu au variat de la capilare cu o tortuozitate
crescută, capilare alungite, dilatate, ramificate, un
plex subpapilar, proeminent, până la bucle
capilare și hemoragii uriașe.
Am constatat o modificare a tortuozității
capilarelor ca principală schimbare, prezentă în
18 (81,81%) din cazuri, capilare dilatate la 12
(66,66%) pacienți, o lungime crescută
pentru 11 subiecți și un plexus subpapilar primar
pentru șase pacienți, rezultă în concordanță cu
cele raportate de mai multe publicații recente
Rezultatele capilaroscopice și VEGF seric au fost
corelate moderat, pozitiv și am observat valori
semnificative diferite ale VEGF seric la pacienții cu /
fără anumite anomalii microvasculare, considerate
frecvente la pacienții cu SLE: tortuozitate crescută,
capilare alungite, capilare dilatate și un plexus
subpapilar primar. Această asociere, că
susține că VEGF reflectă modificările
microcirculatorii la pacienții cu SLE, explicate prin
inflamație, leziuni endoteliale și stimularea
producției de factori angiogeni,