Nevoile nutritionale

Trebuie sa asigure dezvoltarea lor fizica, diferitele functii ale organismului, mentinerea unei stari de sanatate
normale si sa permita cresterea si dezvoltarea staturala si ponderala a acestuia, dar si dezvoltarea psiho-motorie
si intelectuala.

Aceste nevoi nutritionale sunt variabile de la o persoana la alta in functie de varsta, de viteza de crestere, de
caracteristicile genetice si factorii de mediu.

Cea mai importanta perioada este perioada de sugar, in care importanta asigurarii acestor principii nutritive este
ceruta de cresterea foarte rapida in greutate si in lungime ca si de multiplicarea celulelor creierului pana la varsta
de 6 ani.

In primul an de viata, exista trei etape disticte in asigurarea unor principii nutritive necesare dezvoltarii corecte a
copilului: 

1. perioada de alimentatie lactate exclusiva, de la nastere pana la 4-6 luni, care permite o digestie
corespunzatoare a proteinelor, grasimilor, si glucidelor aflate in laptele de mama sau in preparatele lactate de tip
adaptat. 
2. o perioada de tranzitie corespunzand initierii alimentatiei diversificate, prin introdicerea progresiva a altor
alimente decat cele lactate 
3. cea de a treia perioada, intre 9 luni si un an, in care terminarea maturizarii functiilor digestive, renale si
neurologice, permite trecerea la o alimentatie de tip adult, fara ca aceasta alimentatie sa fie dezechilibrata 
Dupa varsta de 1 an, nevoile energetice si in principii nutritive depind de varsta, sex si de activitatea fizica.

Nevoile energetice
La copil nevoile energetice sunt calculate in functie de consumul caloric la diferite varste, in functie de numerosi
factori: greutate, compozitia corpului, mediu inconjurator, procesul de crestere, activitatea fizica .

Nevoile calorice (energetice) Trebuie sa acopere cheltuielile zilnice de energie, care la copil sunt:

1. Metabolismul bazal: reprezinta cheltuielile de energie pentru mentinerea functiilor vitale. La varsta de 7-9 zile,
nou-nascutul are metabolismul scazut, cheltuielile energetice de baza fiind de aproximativ 38 kcal/kgcorp/zi. De la
10 zile la 9 luni energia consumata este de 55-75 kcal/kgcorp/zi si scade treptat pana la 25-30 kcal/kgcorp/zi la
varsta adultului.

2. Reglarea temperaturii corporale: nevoile energetice medii pentru mentinerea temperaturii corpului sunt de 20
kcal/kgcorp/zi.

3. Cresterea: cheltuielile de energie pentru crestere sunt foarte mari in primele 2 luni, adica 52 kcal/kgcorp/zi. O
data cu reducerea ratei de crestere, energia folosita in acest scop scade la 27 kcal/kgcorp/zi intre 2-6 luni si la 11
kcal/kgcorp/zi, intre 6-12 luni.

4. Activitatea fizica: consumul energetic este redus in primele luni de viata. Sugarii agitati, care plang mult
consuma 10-20 kcal/kgcorp/zi. Dupa varsta de 6 luni consumul mediu este de 25 kcal/kgcorp/zi.

In timpul unor afectiuni (febra, diaree, etc.) nevoile energetice cresc. 

Pe plan calitativ, aportul energetic va fi asigurat astfel: 12-15% proteine, 35-45% lipide, 55-60% glucide.

Necesarul de proteine
a) Proteinele animale. Carnea reprezinta o sursa buna de proteine pentru sugar. Carnea de vita si de gaina se
introduce de la varsta de 5 luni, pestele alb sub forma de pasta la 6 luni. Cantitatea de carne, introdusa progresiv
ajunge la 30 g/zi pana la 5-6 luni si 50 g/zi pina la varsta de 12 luni. Ea poate fi data in amestec cu supa de
legume, cu pireul de le-gume si sub forma de perisoare dupa varsta de 8-9 luni.

Carnea de porc si oaie va fi utilizata dupa varsta de 2 ani. 

Ficatul de pasare si de vaca se recomanda dupa varsta de 5 luni pentru acoperirea aportului de fier, putand
inlocui car-nea in zilele cand se administreaza. Mezelurile vor fi evitate deoarece contin mari cantitati de grasimi
greu digerabile. Sunca presata poate fi adiminstrata la 8-9 luni.

Galbenusul de ou se introduce dupa varsta de 6 luni, bine fiert, pentru a-i reduce efectele alergizante, omogenizat
in pireul de legume. In zilele cand se adiminstreaza, oul poate inlocui carnea. NU se va depasi adiminstrarea de 2
galbenusuri pe saptamana din cauza bogatiei de colesterol.

Branza proaspata de vaca, preferabil preparata acasa, se administreaza de la varsta de 5 luni in amestec cu
orezul pasat, sau pireu de legume, in loc de carne. Telemeaua de vaca - desarata - cu paste fainoase, budinci,
papanasi, se poate folosi de la 8-9 luni.

b) Proteinele vegetale au valoarea biologica scazuta fata de cele animale. Din cauza continutului in gluten cu
putere sensibilizanta asupra mucoasei intestinale, faina de grau, grisul si painea se re-comanda dupa varsta de 6
luni. In legume, cantitatea de pro-teine este neglijabila.

Necesarul de lipide (grasimi)

Nevoile de lipide la varsta de 4-12 luni sunt de 4,5-3,5 g/kgcorp/zi. Sursele de lipide sunt reprezentate de lapte si
alimente bogate in lipide din cadrul alimentatiei diversificate. Aportul total de lipide nu trebuie sa depeseasaca 35-
45% din aportul caloric total pe zi.

Alimentele de diversificare aduc aportul de lipide in uleiul vegetal (de floarea soarelui, de soia) folosit in cantitati
de 2-3% in supa de legume, de la varsta de 4-5 luni.

Untul se introduce in alimentatie dupa varsta de 5 luni, in cantitatea de 5 g, cu pireul de legume, crescand pana la
15 g la varsta de 12 luni. Smantana (contine 30% grasimi) poate fi folosita dupa varsta de 8 luni, in cantitate de
15-25 g/zi, la supe, pireuri sau alte preparate. Se vor evita alimentele bogate in colesterol, ca: galbenusul de ou,
untul, organele.

 la sugar - 3,5-6 g/kgcorp/zi

 1-3 ani - 4,5 g/kgcorp/zi 
 4-6 ani - 2-3 g/kgcorp/zi 
 scolar - 2 g/kgcorp/zi

Necesarul de glucide
Necesarul de glucide in primul an este cuprins intre 8-12 g/kg/zi sau 55% din valoarea calorica globala.

Alimente de diversificare bogate in glucide sunt cerealele, legumele si fructele. Glucidele rafinate (zahar,
bomboane) sa nu depaseasca 10% din aportul adus de glucide. Zaharul utilizat pentru indulcire nu va depasi
concentratia de 5% sau 7,5% (7,5 g/100 kcal). 
Mierea nu si-a dovedit superioritaea nutritiva fata de zahar, fiind contraindicata la sugarii cu predispozitie la
alergie.

a) Cerealele sunt bogate in amidon (50-70%) si astfel au multe calorii (200-300 kcal/100 g), pot intra in
alimentatia sugarului sub forma de mucilagiu de orez in primele luni de viata. Faina de orez este usor digerata si
cel mai putin alergizanta (nu contine gluten). Se poate folosi sub forma de crema de orez dupa varsta de 3 luni.
Orezul pasat se introduce la 4-5 luni si nepasat la 8 luni.

Fainurile de gru, orz, orez, secara contin gluten care are caracter sensibilizant asupra mucoasei intestinale a
sugarului mic, motiv pentru care painea, grisul, biscuitii, pastele fainoase vor fi introduse in alimentatie dupa
varsta de 5-6 luni. 
Amidonul de porumb si faina de orez folosite pentru prepararea fainosului cu lapte si pentru ingrosarea supelor de
legume 1-3% la varsta de 4-5 luni. Adaosul de zahar in cereale nu va depasi 7,5 g/100 kcal (pentru evitarea
cariilor dentare si a obezitatii).

b) Legumele sunt alimente cu putine calorii (40-80 kcal/100 g), contin glucide in proportie de 5-10% (cartoful are
20%), sub forma de glucoza, zaharoza, fructoza, si amidon. Legumele proaspete: morcov, cartof, supa de legume
si apoi in pireul de legume. 
Celuloza continuta in vegetale sub forma fibrelor alimentare stimuleaza tranzitul. Spanacul si prazul au efecte
laxative. Alaturi de glucide si o cantitate mare de apa, legumele contin elemente minerale, vitamine, (in special
vitamina C).

c) Fructele contin pina la 80% apa si cantitati variabile de glucide (5�25%). Sucul de fructe este bogat in
minerale si vitamine, este indicat dupa 6-8 saptamani de viata, fara ca aceasta sa reprezinte un aliment de
diversificare a alimentatiei.

In alimentatia naturala, sucul de fructe nu se introduce inainte de 4-5 luni (laptele matern are continut adaptat de
minerale si vitamine), in acest caz se poate introduce odata cu pireul de fructe. Acelasi aspect este valabil si in
alimentatia artificiala cu preparate adaptate si partial adaptate, care contin de asemenea cantitati adecvate de
vitamine si elemente minerale. Sucul de fructe si produsele medicamentoase isi au indicatia in cazul folosirii
laptelui de vaca si a laptelui praf fara vitamine.

Fructele folosite pentru sucuri sunt: portocalele, mandarinele, grapefruiturile - incepand de la 6 saptamani. La
inceput se dau 1-2 lingurite pe zi, diluate cu 1-2 lingurite apa fiarta si racita. Dupa 2 luni se introduce sucul de
mere, de morcov, piersici. Pana la varsta de 3 luni, cantitatea sucului de fructe nu va fi mai mare de 30 ml, care
se va da inaintea mesei de la ora 9, in vederea creerii unui reflex pozitiv pentru masa de fructe de mai tarziu.
Dupa varsta de 3 luni cantitatea de suc va fi sporita la 50-60 ml. Sucul de rosii se poate adiminstra dupa varsta de
5 1/2 luni.

De la varsta de 5 luni, fructele constituie o masa (inlocuind una din cele cu lapte) sub forma de mere coapte sau
pireu de mere rase prin razatoare de sticla. Se admit, pentru alternanta, si in functie de sezon, pireul de piersici
(decojite) si pireul de banane, care se pot adiminstra ca atare sau cu adaos de zahar, miere sau biscuiti.
Dupa varsta de 6-7 luni, fructele pot fi folosite crude si in compoturi, ca desert la masa de pranz, in fiecare zi.

Necesarul de minerale
Oligoelementele sunt esentiale pentru asigurarea unei stari de sanatate normala, cu toate ca sunt reprezentate in
cantitate mica.

Principalele nevoi zilnice de minerale sunt: 

 Necesarul de Na si Cl este 1-2 mEq/kgcorp/zi 

 Necesarul de K, 50-80 mg/zi sau 1 mEq/kgcorp/zi 
 Necesarul de Ca, 45 mg/kgcorp/zi in alimentatia naturala si 150 mg/kgcorp/zi in alimentatia artificiala 
 Necesarul de Fe, 8-12 mg/zi, sau 0,5-1 mg/kgcorp/zi, iar la pubertate, 12-24 mg/zi 
 Necesarul de Mg, 13 mg/kgcorp/zi 
 Necesarul de Cu, 0,08 mg/kgcorp/zi 
 Necesarul de I, 40-100 mg/zi 
 Necesarul de F, 0,5-1,5 mg/zi 
 Necesarul de Mn, 1,4 mg/zi 
 Necesarul de Se, 40 micrograme zi 
 Necesarul de Zn, 4-9 mg/zi

Necesarul de vitamine
Cresterea si dezvoltarea normala este influentata si de aportul vitaminic necesar.

Laptele de mama si preparatele lactate folosite in alimentatia sugarului si copilului pana la 3 ani cuprind cantitati
de vitamina D si vitamina K care pot sa nu fie suficiente pentru etapa de dezvoltare a copilului.

Astfel, necesarul de vitamina D in climatul temperat este de 500-800 UI/zi, iar cel de vitamina K absolute
obligatoriu la nastere este de 2 g/zi.

Celelate vitamine necesare dezvoltare corecta a copilului sunt reprezentate de: 

 Vitamina A - 1000 unitati/zi la sugar, 2500 U/zi intre 1-6 ani, 4000 U/zi intre 7-12 ani, 5000 U/zi intre 13-
19 ani 
 Vitamina B1 - 0,5-1 mg/zi la sugar 
 Vitamina B2 - 0,6-1mg/zi la sugar si 1-2 mg/zi la copil 
 Vitamina B6 - 1,5-1,8 mg/ zi 
 Vitamina B12 - 10-20 micrograme/zi

Necesarul de lichide
Apa reprezinta 75% din greutatea corporala in primele saptamani de viata si 60% la varsta de 1 an.

Sugarul este foarte dependent de administrarea unei cantitati de apa, avand in vedere suprafata sa corporala
mare, imaturitatea functiilor de concentrare urinara si frecventa tulburarilor digestive de tipul varsaturi si diaree.

Nevoile hidrice zilnice sunt estimate intre 150 ml/kgcorp/zi in primele 4 luni, 130-150 ml/kgcorp/zi la 3-4 luni si
120-135 ml/kgcorp/zi in lunile urmatoare, pana la 2 ani.

Prematurul are nevoie de lichide de 170-200 ml/kgcorp/zi, iar copiii dupa varsta de 2 ani intre 110 si 90
ml/kgcorp/zi.

La varsta de 18 ani, necesarul de lichide este de 40-50 ml/kgcorp/zi.