Sunteți pe pagina 1din 6

FINANȚE PUBLICE

- SEMINAR 7 -
Lect. univ. dr. Mihaela IACOB
FABBV, ASE București
mihaela.iacob@fin.ase.ro

Fundamentarea teoretică a impozitelor


1. Cote de impunere

 impozit aferent unei unități de impunere

Impozitul:

- sumă fixă (capitație)

- cote procentuale:
A. proporționale
B. progresive
 simple (globale)
 compuse (tranșe)
C. regresive

A. Cote proporționale:

 aceeași cotă de impozit, indiferent de mărimea obiectului (materiei) impozabil(e)


 Proporționalitate = egalitate în fața impozitelor
 ex. de impozite calculate cu cote proporționale:
- impozitul pe venit
- impozitul pe profit
- taxa pe valoarea adăugată
- taxele vamale

1
1. Să se calculeze impozitul datorat pentru următoarele venituri impozabile, în condițiile unei
cote proporționale de 16% 1.
V1 = 1.000 lei I1 = C1 = 16%
V2 = 2.500 lei I2 = C2 = 16%
V3 = 5.000 lei I3 = C3 = 16%

B. Cote progresive:

 impozit diferențiat 2
 țin seama de faptul că puterea contributivă a diferitelor categorii sociale crește pe măsură
ce acestea obțin venituri mai mari sau posedă averi mai importante
 caracteristic: nivelul cotei crește pe măsură ce materia impozabilă crește
 principalul scop al impozitului diferențiat: acela de a reduce, pe cât posibil, incidența
impozitelor pe care le suportă cetățenii cu venituri mici sau foarte mici și transferarea
acestora asupra celor pe care nu îi afectează în același mod negativ, cei cu venituri peste
medie 3

B.1. Cote progresive simple (globale):

 se aplică aceeași cotă de impozit asupra întregii materii impozabile a unui contribuabil,
corespunzătoare tranșei de venit în care se încadrează

1
În România, toate veniturile personale sunt impozitate cu 16%, prin intermediul sistemului cotei unice de
impozitare (sistem propus de către doi economiști americani, Hall și Rabushka, la începutul anilor 80, care să
înlocuiască sistemul fiscal progresiv cu o singură cotă pentru toate veniturile, aplicată o singură dată, pentru a
rezolva problema nedeclarării veniturilor din afaceri).
2
Susținut de nume mari din economie și politologie (Adam Smith; Karl Marx). Ideea se întâlnește și în Declarația
Drepturilor Omului și ale Cetățeanului elaborată la 26 august 1789 (unde se afirma că o contribuție comună este
esențială pentru menținerea administrației publice și a echilibrului social, fiind percepută în mod echitabil fiecărui
cetățean, raportat la veniturile acestuia), dar și în programul politic al Manifestului Partidului Comunist din 1848
(transformându-se într-una din pașii de tranziție către comunism). După aplicarea sa și în Statele Unite ale
Americii, în a doua jumătate a secolului XIX, s-a răspândit și în Europa de Vest.
3
Dacă utilitatea ar putea fi interpersonal comparată, făcându-se unele presupuneri de tipul „utilității cardinale”
sau al „schemelor de utilitate identice între indivizi”, vechea economie a bunăstării argumenta că utilitatea
marginală descrescătoare ar putea abilita câștiguri de bunăstare ca urmare, de pildă, a redistribuirii, via stat, a
avuției de la bogați la săraci. Ulterior, argumentul avea să fie sever demolat, demonstrându-se că, indiferent de
orice artefact mintal, subiectivitatea inescapabilă a valorii face imposibilă compararea interpersonală a utilităților
(Iacob 2012, 107).

2
2. Se dă următoarea grilă de impunere cu cote progresive simple:
Intervale de venit (euro) Cote progresive simple
0 - 5.875 0%
5.875 - 11.720 5,5%
11.720 - 26.030 14%
26.030 - 69.783 30%
peste 69.783 40%
http://www.taxrates.cc/html/france-tax-rates.html

Să se calculeze impozitul datorat pentru următoarele venituri impozabile:


V1 = 6.000 € I1 = C1 =
V2 = 26.000 € I2 = C2 =
V3 = 27.000 € I3 = C3 =
V4 = 70.000 € I4 = C4 =

Concluzii:

 Impunerea în cote progresive simple dezavantajează pe cei care au venituri al căror nivel
se situează la limita imediat superioară celei până la care acționează o anumită cotă de
impozit
∆V = V3 − V2 = 27.000 − 26.000 = 1.000euro
∆I = I 3 − I 2 = 8.100 − 3.640 = 4.460euro
 Creșterea venitului cu 1.000 € a generat creșterea impozitului cu 4.460 €
 Rata marginală de impozitare:

∆I
Rmg = ×100
∆V
I −I 4.460
Rmg 3 / 2 = 3 2 ×100 = ×100 = 446%
V3 − V2 1.000

B.2. Cote progresive compuse (pe tranșe de venit):

 presupun divizarea materiei impozabile în mai multe tranșe (părți), iar pentru fiecare
tranșă de venit (avere) este stabilită o anumită cotă de impozit

 prin însumarea impozitelor parțiale, calculate pe fiecare tranșă de venit (sau avere) în
parte se obține impozitul total de plată ce revine în sarcina unui contribuabil

 plecând de la grila de impozitare cu cote simple, se construiește grila de impozitare cu


cote compuse (în tranșe)

3
Intervale de venit Cote Impozit aferent tranșei Impozit aferent venitului impozabil (Vi)
(€) (%) (€) (€)
0 - 10.500 0 0% ×10.500 = 0 0% × Vi
10.500 - 12.000 15 15% × (12.000 − 10.500) = 225 0 + 15% pt _ ceea _ ce _ depas _ 10.500
12.000 - 30.000 27 27% × (30.000 − 12.000) = 4.860 225 + 27% pt _ ceea _ ce _ depas _ 12.000
30.000 - 75.000 37 37% × (75.000 − 30.000) = 16.650 5.085 + 37% pt _ ceea _ ce _ depas _ 30.000
>75.000 40 --- 21.735 + 40% pt _ ceea _ ce _ depas _ 75.000
http://www.taxrates.cc/html/greece-tax-rates.html

3. Să se calculeze impozitul datorat de următorii contribuabili pentru veniturile obținute, utilizând


cotele compuse, comparativ cu cele simple. Determinați cota medie de impunere.
V1 = 10.000 €; V2 = 11.500 €; V3 = 29.000 €; V4 = 60.000 €; V5 = 100.000 €.

Im pozit _ datorat
C = Cota _ medie _ de _ impozit = × 100
Venit _ impozabil

Vi (€) Impozit Cota medie de impozit


Cote simple Cote compuse Cote simple Cote compuse
10.000
11.500
29.000
60.000
100.000

4. Să se determine venitul impozabil și impozitul plătit de un contribuabil, în condițiile în care


cota medie de impunere este de 20%, impunerea se face pe baza cotelor progresive compuse,
iar grila de impunere este următoarea:
Intervale de venit ($) Cote
0 - 40.970 15%
40.970 - 81.940 22%
81.940 - 127.020 26%
peste 127.020 29%
http://www.taxrates.cc/html/canada-tax-rates.html

5. Un cetățean din Cipru, unde se aplică impunerea cu cote progresive compuse, a plătit un
impozit de 4.000 de euro. Determinați venitul său impozabil și cota medie de impunere.
Intervale de venit (€) Cote
0 - 19.500 0%
19.501 - 28.000 20%
28.001 - 36.300 25%
peste 36.300 30%
http://www.taxrates.cc/html/cyprus-tax-rates.html

4
C. Cote regresive:

 caracteristice impozitelor indirecte

 impozitul indirect (TVA) plătit la cumpărarea unei mărfi este același pentru toți
cumpărătorii, indiferent de mărimea veniturilor acestora

 ponderea impozitului indirect în venitul cumpărătorului este invers proporțională cu


mărimea venitului acestuia (crește venitul, scade ponderea impozitului indirect în venit)

5
2. Sisteme de impunere
Pentru persoanele fizice există două sisteme de impunere:

1. Sistemul impunerii separate:


 pe surse de venit
2. Sistemul impunerii globale:
 presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoană fizică, indiferent de
sursa de proveniență, și supunerea venitului cumulat unui singur impozit

Observații:
 Impunerea separată permite tratarea diferențiată a veniturilor în ceea ce privește nivelul
cotelor de impozit, deoarece acestea diferă în funcție de sursa de proveniență a
veniturilor.
 Impunerea separata avantajează persoanele care realizează venituri din mai multe surse,
deoarece nu sunt afectate de consecințele progresivității impunerii, care se fac simțite
prin cumularea veniturilor în sistemul impunerii globale.

1. Doi contribuabili realizează venituri astfel:


A) Primul realizează un venit de 10.000 um și un alt venit de 7.500 um, cele două venituri
impunându-se separate, pe baza cotelor progresive compuse
B) Al doilea realizează aceleași venituri, dar se impozitează cumulate pe tranșe progresive
simple.
Care dintre cei doi contribuabili realizează un venit net (venit net = venit brut – impozit) mai mare,
dacă se cunosc următoarele cote progresive simple, pe baza cărora se determină și cotele
progresive compuse?
Intervale de venit Cote
Pana la 3.000 um Scutit
3.001 - 7.000 um 15%
7.001 - 10.000 um 20%
10.001 - 15.000 um 25%
Peste 15.000 um 30%

Bibliografie:
Iacob, Mihaela. 2012. Analiza cost-beneficiu în evaluarea proiectelor de investiții publice. Teză
de doctorat. ASE București.
Moșteanu, Tatiana (coordonator). 2005. Finanțe Publice – Note de curs și aplicații pentru seminar.
București: Editura Universitară.
Văcărel, Iulian (coordonator). 2004). Finanțe Publice, ediția a IV-a. București: Editura Didactică și
Pedagogică.
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice
http://ro.wikipedia.org/wiki/Impozitarea_diferen%C8%9Biat%C4%83
http://www.taxrates.cc/index.html

S-ar putea să vă placă și