COLEGIUL ECONOMIC ,,GHEORGHE DRAGOS”

SATU MARE

Caracterizarea merceologica a produselor textile.

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE OBTINERE A CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONALA

TEHNICIAN IN ACTIVITATI COMERCIALE

Cuprins:
 Scopul si obiectivele proiectului:
Scopul proiectului meu este de a demonstra in situatia de examen nivelul
de dobandire a unui ansamblu de competente tehnice generale, competente
tehnice specializate si competente tehnice cheie specific specializarii:

-tehnician in activitati de comert cum ar fi:

1. Unitati de competente cheie:

-studierea merceologica a produselor textile

-utilizarea calculatorului si preluarea informatiei, a documentelor de

gestiune-receptie marfa

-analiza calitativa a produselor textile

2.Unitati de competente tehnice specializate:

-analiza produselor textile

-clasificarea marfurilor textile dupa criteria

Pentru realizarea scopului mi-am propus utilizarea cunostintelor dobandite,

identificarea si prezentarea in atestat si studierea bibliografiei recomandate.
 MERCEOLOGIA
Merceologia ca disciplina de sine statatoare studieaza gradul de acoperire
si de satisfacere al nevoilor inciplite si exprimate prin intermediul calitatii si
sortimentului de marfuri. In evolutia sa, aceste domenii au purtat variate
denumiri. Cea mai cunoscuta dintre aceste denumiri este cea de ,,Merceologie”.
Acest termen este echivalent in limba romana cu ,,studiul (stiinta) marfurilor)”.
Aceasta expresie a fost imprumutata din DEX-ul Italian , unde s-a format din
expresia latina mercis(al marfii) si expresia greceasca, logos (stiinta, cunoastere).

In Romania prima denumire a merceologiei a fost Cunostiinta Marfurilor, in

prima carte de merceologie aparuta in 1879 cu titlul ,,Manual commercial pentru
cunostiinta marfurilor”, autor N. Mallian –profesor de contabilitate si marfuri la
Scoala Publica Comerciala din Craiova. De asemenea, in Romania in anul 1895
Arsenie Vlaciu a elaborate primul manual classic de merceologie ,,Merceologia si
tehnologia pentru scoliile comerciale profesioanale si studiul privat”, din Brasov.

MARFURI TEXTILE
Marfurile textile sunt produse care au un ril important in satisfacerea
cerintelor zilnice ale fiecarui om in parte.

Prin cucerirea si prin studierea stiintei si tehnicii, s-a extins si sortimentul de

marfuri textile, permitand largimea sferei lor de intrebuintari. Numarul mare de
tipuri de fibre care se folosesc in present pe plan mondial, precum si denumirea
lor uneori lungi sau complicate, se foloseste un cod conventional pentru notarea
fibrelor.

In Romania pentru cresterea productiei industriei textile, se vor valorifica

superior resursele de materii prime indigene, se reintroduce in procesul
tehnologic material recuperabile si refolosibile, se vor retehnologiza procesele de
productie.
 STRUCTURA SI PROPRIETATILE GENERALEALA
FIBRELOR TEXTILE
Proprietati fizice: masa specifica se exprima prin rapoartul dintre masa si
volumul apparent si real al fibrelor. Masa specifica redusa permite obtinerea unei
suprafete mai mari de tesuturi cu un consum mai mic de fibra.

Culoarea este influentata de pigmentii naturali si de substantele care

insotesc polimerul. Ea varieaza de la alb la negreu.

Luciul este diferit si depinde de natura, aspectul si tratamentele chimice la

care a fost supusa fibra in timpul prelucrarii.

Lungimea fibretlor este un criteriu important de apreciere a claitatii. Fibrele

pot fi: scurte (bumbac, celofibra), lungi (in, canepa), de lungime medie (lana),
continue-filamentale (matasea, fibre sintetice). Lungimea fibrelor se exprima in
mm.

Proprietati chimice: comportarea fibrelor fata de agenti chimici si

atmosferici este diferita. Acizii minerali descompuun celuloza formand
hidroceluloza. Sub actiunea de scurta durata a solutiilot diluate se formeaza eteri
si esteri. Fibrele animale prezinta o stabilitate mai buna. Substantele alcaline
ataca fibrele celulozice formand alcalizeluloza. Fibrele animale sunt sensibile la
actiuniea substantelor alcaline.

Proprietati mecanice: rezistenta la rupere se defineste prin efortul

maxim suportat de 1 mm patrat din sectiunea fibrei pana la rupere. O data cu
aceasta proprietate se setermina si alungirea la rupere, tot cu dinamometrul, dar
exprimarea se face in %.

Elasticitatea este proprietatea fibrei de a se intinde si reveni la forma

initiala fara deformari. Fibrele cu proprietati elastice corespunzatoare sunt: lana,
fibrele poliamidice si poliesterice.
 Proprietati tehnologice: capacitatea de filare se exprima prin numarul
de kilometric de fir rezultat in urma filarii unui kilometru de fibra. Capacitatea de
acoperire reprezinta numarul de milimetri patrati ce pot fi acoperiti cu 1 mg de
fibra textila.

Proprietati microbiologice: fibrele naturale, datorita structurii se

compozitiei chimice, pot fi atacate de microorganisme. Procesul de degradare a
fibrelor este accentuat si de gradul de umiditate, de lumina, de aer, etc. Fibrele
sintetice sunt rezistente la microorganisme.

CARACTERISTICILE GENERALE ALE

FIBRELOR
Fibrele textile:firele textile sunt produse obtinute prin paralelizarea si
torsonarea fibrelor scurte sau prin procedee de extrudere si laminare in cazul
fibrelor chimice continue, a celor metalice sau din sticla.

Fineţea: este cel mai important parametru de structură şi constituie

elementul de bază în proiectarea firelor şi a produselor din fire. Fineţea
influenţează alegerea parametrilor tehnologici de filare, răsucire,
cablare..Totodată, fineţea influenţează în mare măsură principalele caracteristici
ale firelor şi a produselor realizate din fire.

Torsiunea firelor: se exprima prin numarul de torsuri (la firele simle) sau
numarul de rasuciri (la firele multiple) pe care le are firul pe lungimea de 1 metru.
Torsiunea este variata in functie de densitatea firelor, sensul ei fiind orientat spre
dreapta (in z) sau prin stanga (in s). Torsiunea influenteaza rezistenta,
flexibilitatea, aspectul general al firelor.

Rezistenta la rupere si alungirea firelor: depinde de natura firelor, de

torsiunea, structura si grosimea lor. Se masoara prin forta sau greutatea la care
rezista firul la alungire sau la rupere si se exprima in gf/mm patrati.
 Uniformitatea firelor: se refera la aspectul exterior la aspectul exterior al
acestora si la uniformitatea grosimii. Aceasta caracteristica influenteaza calitatea
si destinatia tesaturilor care se vor fabrica din anumite fire. Ea indica prezenta
eventuala a defectelor (numarul defectelor 100m fir) exprimandu-se prin cele de
uniformitate (1,2 sau 3)dupa etaloanele fotografice cu care se compara.

TIPURI DE FIRE
In Romania se produc urmatoarele tipuri de fire textile:

Fire obisnuite:care se clasifica in mai multe grupe in functie de natura

materiei prime si de procedeele de toacere:

-fire cardate, obtinute din fire cu lungime mijlocie si intrbuintate la

obtinerea produselor textile de larg consum;

-fire pieptanate, obtinute din fibre din bumbac de calitate superioara cu

finete si lungime mare. Se intrebuinteaza pentru tesaturi fine si pentru ate;

-fire de vigonie, obtinute din fibre scurte de bumbac, din deseuri de la

celelalte filaturi, din celofibra. Sunt cele mai groase fibre, au aspect paros si
neuniformitate in grosime, intrebuintandu-se in special ca batatura pentru
tesaturile de tip barchet, molton, finete etc;

Alte tipuri de fire: fire din lana si tip lana, fire din fibre liberiene, fire din
fibre liberiene, fire din matase naturala, fire chimice.

Fire texturate: sunt fire sintetice cu insusiri imbunatatite prin modificarea

structurii geometrice aplicand diferite procedee: incretirea prin torsionare-
detorsionare, prin tricotare-desirare. Firele texturate au elasticitatea mare,
volumul sporit, tuseu placut si mare capacitate de absorbtie si izolare termica. Se
intrebuinteaza la fabricarea ciorapilor,manusilor, articolelor sportive.
 Fire de efect: se deosebesc de celelalte fire prinn aspect si forma deosebita
prin vopsire, prin natura fibrelor sau prin tehnica de fabricatie. Dupa structura,
aceste fire pot fi simple sau rasucite. Firele simple au efect prin procedeul de
vopsire folosit sau prin filare deosebita.

Firele volumizate: care se obtin prin tehnologii bazate pe contractarea

diferita a firelor componente. Astfel se obtin fire din fibre poliacrilice
contractabile si necontractabile, fire din fibre policlorvinilice contractabile cu alte
fibre.

Firele brocard: obtinute din fire groase din bumbac, infasurate cu fire de
matase sau metalice.