COLEGIUL ECONOMIC ,, GHEORGHE DRAGOS" SATU MARE

CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A
PRODUSELOR TEXTILE

Proiect pentru examenul de obtinere a certificatului de calificare profesionala

TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERT

INDRUMATOR DE PROIECT

Profesor: Popa Camelia

Absolvent

Sofran Marius

-2015-
 Cuprins:

Argument.............................................................................................................................3

Capitolul 1 Marfuri textile...................................................................................................4

Capitolul 2 Structura si proprietatile generale ale fibrelor textile.......................................5

Capitolul 3 Caracteristicile generale ale firelor...................................................................8

Capitolul 4 Caracteristicile tesaturilor si tricoturilor........................................................10

Capitolul 5 Caracteristicile confectiilor textile..................................................................13

Studiu de caz Caracterizarea merceologica a fibrelor naturale de origine vegetala..........17

Bibliografie........................................................................................................................23
 Argument

Scopul proiectului meu este de a demonstra in situatia de examen nivelul de dobandire a

unui ansamblu de competente tehnice generale, competente tehnice specializate si competente
tehnice cheie specific specializarii:
-tehnician in activitati de comert cum ar fi:
1. Unitati de competente cheie:
-studierea merceologica a produselor textile
-utilizarea calculatorului si preluarea informatiei, a documentelor de gestiune-receptie
marfa
-analiza calitativa a produselor textile
2.Unitati de competente tehnice specializate:
-analiza produselor textile
-clasificarea marfurilor textile dupa criterii
Pentru realizarea scopului mi-am propus utilizarea cunostintelor dobandite, identificarea si
prezentarea in atestat si studierea bibliografiei recomandate.
Merceologia ca disciplina de sine statatoare studieaza gradul de acoperire si de
satisfacere al nevoilor inciplite si exprimate prin intermediul calitatii si sortimentului de marfuri.
In evolutia sa, aceste domenii au purtat variate denumiri. Cea mai cunoscuta dintre aceste
denumiri este cea de ,,Merceologie”. Acest termen este echivalent in limba romana cu ,,studiul
(stiinta) marfurilor)”. Aceasta expresie a fost imprumutata din DEX-ul Italian , unde s-a format
din expresia latina mercis(al marfii) si expresia greceasca, logos (stiinta, cunoastere).
In Romania prima denumire a merceologiei a fost Cunostiinta Marfurilor, in
prima carte de merceologie aparuta in 1879 cu titlul ,,Manual commercial pentru cunostiinta
marfurilor”, autor N. Mallian –profesor de contabilitate si marfuri la Scoala Publica Comerciala
din Craiova. De asemenea, in Romania in anul 1895 Arsenie Vlaciu a elaborate primul manual
classic de merceologie ,,Merceologia si tehnologia pentru scoliile comerciale profesioanale si
studiul privat”, din Brasov.
 Capitolul 1
Marfuri textile

Marfurile textile sunt produse care au un rol important in satisfacerea cerintelor

zilnice ale fiecarui om in parte.
Prin cucerirea si prin studierea stiintei si tehnicii, s-a extins si sortimentul de marfuri
textile, permitand largimea sferei lor de intrebuintari. Numarul mare de tipuri de fibre care se
folosesc in present pe plan mondial, precum si denumirea lor uneori lungi sau complicate, se
foloseste un cod conventional pentru notarea fibrelor.
In Romania pentru cresterea productiei industriei textile, se vor valorifica superior
resursele de materii prime indigene, se reintroduce in procesul tehnologic material recuperabile
si refolosibile, se vor retehnologiza procesele de productie.

Marfurile textile:
Sunt produse care ocupa un rol important in satisfacerea cerintelor zilnice ale populatiei.
Calitatea vietii presupune, printer altele, pe langa nivelul de civilizarie, de bunastare, un
consum rational si o vestimentatie confortabila, practica, usor de intretinut, corespunzatoare,
posibilitatii fiecaruia.
O data cu noile cuceriri ale stiinteisi tehnicii s-a extins si sortimentul de marfuri textile,
permitand largimea sferei lor de intrebuintare si in alte sectoare, ca, de exemplu in obtinerea unor
articole decorative sau tehnice (prelate, suporturi de caserare, filtre, pasla)
Dar fiind numarul mare de tipuri de fire care se folosesc in present pe plan mondial,
precum si denumirile lor lungi sau complicate se foloseste un cod conventional pentru notarea
fibrelor. De exemplu: wolana, Km-camila, PA-poliamidice.
In tarile dezvoltate industrial,grupa produselor textile reprezinta in bugetele de familie
cheltuieli de aproximativ 10%, situandu-se ca pondere dupa produsele alimentare si servicii
(locuinte,intretnere).
In scopul cresterii productiei industrial textile, in tara noastra se vor valorifica superior
resursele de materii prime indigene,se vor reintroduce in procesul tehnologic materiale
recuperabile si refolosibile, se vor retehnologiza procesul de productie.
 Capitolul 2
Structura si proprietatile generale ale fibrelor textile

Fibrele textile sunt corpuri solide naturale, de origine animală, vegetală sau minerală sau
obţinute prin procedee chimice, din polimeri naturali sau sintetici.
Ele constituie materia primă de bază în obţinerea firelor, care la rândul lor, se prelucrează
în ţesături şi tricoturi, pot fi împletite sub formă de frânghii, parâme şi sfori, pot fi împâslite
(cunoscute sub numele de materiale neţesute: pâsle, postavuri etc.) sau, cele foarte rezistente, se
utilizează ca întăritor în cadrul materialelor compozite.
Fibrele pot fi clasificate după mai multe criterii.
Astfel, un prim criteriu este cel al originii lor, în funcţie de care, fibrele se împart în:
 fibre naturale de origine animală: mătasea, lâna şi părurile;
 fibre naturale de origine vegetală: bumbacul, kapocul, fibrele liberiene dicotiledonate
(inul, cânepa, ramia, chenaful, teişorul etc.) şi fibrele liberiene monocotiledonate (manila,
sisal etc.);
 fibre naturale de origine minerală:azbestul;
 fibre din polimeri naturali obţinute prin procedee chimice:viscoza, cupro, acetat etc.;
 fibre din polimeri sintetici obţinute prin procedee chimice: poliamidice, poliesterice,
polietilenice, polipropilenice, fibre de sticlă, de zgură etc.
Un alt criteriu de clasificare este cel al lungimii fibrelor, din acest punct de vedere,
sortimentul comercial cuprinzând fibre:
 scurte (cunoscute sub numele de ştapel sau fibre retezate, fărâmiţate);
 fibre continue sau infinite (monofilamentare);
 fascicule de filamente continue nerăsucite (fuior);
 fascicule de filamente continue răsucite (tort).
Un al treilea criteriu de clasificare este cel al compoziţiei chimice al fibrelor, în funcţie
de care, ele pot fi:
 fibre pe bază de hidraţi de carbon: bumbac, kapoc, fibrele liberiene;
 fibre pe bază de substanţe proteice: lâna şi părurile animale, mătasea;
 fibre pe bază de silicat de calciu şi de magneziu: fibra naturală de azbest;
 fibre din polimeri naturali hidratcelulozice: viscoză, polinoze, cupro;
  fibre din polimeri naturali estercelulozice: acetat;
 fibre din polimeri naturali proteice: de cazeină, zeină, glicină, din soia şi din
sămânţă de bumbac;
 fibre din polimeri sintetici obţinute prin policondensare: poliamidice, poliesterice,
policarbonice;
 fibre din polimeri sintetici obţinute prin polimerizare: polietilenice,
polipropilenice şi derivate vinilice, din copolimeri sintetici;
 fubre din sticlă, zugure şi roci eruptive.
Din punct de vedere al structurii celulare, fibrele pot fi:
 fibre unicelulare: bumbac, kapoc;
 fibre pluricelulare: fibrele liberiene: in, cânepă, iută, chenaf, manila, sisal etc.;
 fibre cu structură celulară: lâna şi părurile animale;
 fibre fără structură celulară: mătasea.

Proprietati fizice: masa specifica se exprima prin rapoartul dintre masa si volumul
apparent si real al fibrelor. Masa specifica redusa permite obtinerea unei suprafete mai mari de
tesuturi cu un consum mai mic de fibra.
Culoarea este influentata de pigmentii naturali si de substantele care insotesc polimerul.
Ea varieaza de la alb la negreu.
Luciul este diferit si depinde de natura, aspectul si tratamentele chimice la care a fost
supusa fibra in timpul prelucrarii.
Lungimea fibretlor este un criteriu important de apreciere a claitatii. Fibrele pot fi: scurte
(bumbac, celofibra), lungi (in, canepa), de lungime medie (lana), continue-filamentale (matasea,
fibre sintetice). Lungimea fibrelor se exprima in mm.
Proprietati chimice: comportarea fibrelor fata de agenti chimici si atmosferici este
diferita. Acizii minerali descompuun celuloza formand hidroceluloza. Sub actiunea de scurta
durata a solutiilot diluate se formeaza eteri si esteri. Fibrele animale prezinta o stabilitate mai
buna. Substantele alcaline ataca fibrele celulozice formand alcalizeluloza. Fibrele animale sunt
sensibile la actiuniea substantelor alcaline.
 Proprietati mecanice: rezistenta la rupere se defineste prin efortul maxim suportat de 1
mm patrat din sectiunea fibrei pana la rupere. O data cu aceasta proprietate se setermina si
alungirea la rupere, tot cu dinamometrul, dar exprimarea se face in %.
Elasticitatea este proprietatea fibrei de a se intinde si reveni la forma initiala fara
deformari. Fibrele cu proprietati elastice corespunzatoare sunt: lana, fibrele poliamidice si
poliesterice.

Proprietati tehnologice: capacitatea de filare se exprima prin numarul de kilometric

de fir rezultat in urma filarii unui kilometru de fibra. Capacitatea de acoperire reprezinta numarul
de milimetri patrati ce pot fi acoperiti cu 1 mg de fibra textila.
Proprietati microbiologice: fibrele naturale, datorita structurii se compozitiei chimice,
pot fi atacate de microorganisme. Procesul de degradare a fibrelor este accentuat si de gradul de
umiditate, de lumina, de aer, etc. Fibrele sintetice sunt rezistente la microorganisme.
 Capitolul 3
Caracteristicile generale ale firelor

Firele textile:firele textile sunt produse obtinute prin paralelizarea si torsonarea fibrelor
scurte sau prin procedee de extrudere si laminare in cazul fibrelor chimice continue, a celor
metalice sau din sticla.
Fineţea: este cel mai important parametru de structură şi constituie elementul de bază în
proiectarea firelor şi a produselor din fire. Fineţea influenţează alegerea parametrilor tehnologici
de filare, răsucire, cablare..Totodată, fineţea influenţează în mare măsură principalele
caracteristici ale firelor şi a produselor realizate din fire.
Torsiunea firelor: se exprima prin numarul de torsuri (la firele simle) sau numarul de
rasuciri (la firele multiple) pe care le are firul pe lungimea de 1 metru. Torsiunea este variata in
functie de densitatea firelor, sensul ei fiind orientat spre dreapta (in z) sau prin stanga (in s).
Torsiunea influenteaza rezistenta, flexibilitatea, aspectul general al firelor.
Rezistenta la rupere si alungirea firelor: depinde de natura firelor, de torsiunea,
structura si grosimea lor. Se masoara prin forta sau greutatea la care rezista firul la alungire sau
la rupere si se exprima in gf/mm patrati.

Uniformitatea firelor: se refera la aspectul exterior la aspectul exterior al acestora si la

uniformitatea grosimii. Aceasta caracteristica influenteaza calitatea si destinatia tesaturilor care
se vor fabrica din anumite fire. Ea indica prezenta eventuala a defectelor (numarul defectelor
100m fir) exprimandu-se prin cele de uniformitate (1,2 sau 3)dupa etaloanele fotografice cu care
se compara.

Clasificarea firelor
In Romania se produc urmatoarele tipuri de fire textile:
Fire obisnuite:care se clasifica in mai multe grupe in functie de natura materiei prime si
de procedeele de toacere:
-fire cardate, obtinute din fire cu lungime mijlocie si intrbuintate la obtinerea produselor
textile de larg consum;
 -fire pieptanate, obtinute din fibre din bumbac de calitate superioara cu finete si lungime
mare. Se intrebuinteaza pentru tesaturi fine si pentru ate;
-fire de vigonie, obtinute din fibre scurte de bumbac, din deseuri de la celelalte filaturi,
din celofibra. Sunt cele mai groase fibre, au aspect paros si neuniformitate in grosime,
intrebuintandu-se in special ca batatura pentru tesaturile de tip barchet, molton, finete etc;
Alte tipuri de fire: fire din lana si tip lana, fire din fibre liberiene, fire din fibre liberiene,
fire din matase naturala, fire chimice.
Fire texturate: sunt fire sintetice cu insusiri imbunatatite prin modificarea structurii
geometrice aplicand diferite procedee: incretirea prin torsionare-detorsionare, prin tricotare-
desirare. Firele texturate au elasticitatea mare, volumul sporit, tuseu placut si mare capacitate de
absorbtie si izolare termica. Se intrebuinteaza la fabricarea ciorapilor,manusilor, articolelor
sportive.
Fire de efect: se deosebesc de celelalte fire prinn aspect si forma deosebita prin vopsire,
prin natura fibrelor sau prin tehnica de fabricatie. Dupa structura, aceste fire pot fi simple sau
rasucite. Firele simple au efect prin procedeul de vopsire folosit sau prin filare deosebita.
Firele volumizate: care se obtin prin tehnologii bazate pe contractarea diferita a firelor
componente. Astfel se obtin fire din fibre poliacrilice contractabile si necontractabile, fire din
fibre policlorvinilice contractabile cu alte fibre.
Firele brocard: obtinute din fire groase din bumbac, infasurate cu fire de matase sau
metalice.
 Capitolul 4
Caracteristicile tesaturilor si tricoturilor

Ţesăturile sunt mărfuri textile finite sub forma unor foi plane sau tubulare, realizate prin
îmbinarea, după anumite modele, a două sisteme de fire: fire de urzeală şi fire de bătătură.
Anterior ţeserii, asupra firelor se execută operaţii de pregătire a urzelii, care cuprind:
depănarea firelor de urzeală; urzirea şi năvădirea şi operaţii de pregătire a bătăturii, care constau
în: canetarea, dublarea şi răsucirea firelor de bătătură..
Principiul de ţesere propriu-zisă comportă trei faze, prin reluarea cărora ia naştere
ţesătura:
•ridicarea şi coborîrea unei părţi din firele de urzeală, pentru formarea rostului;
•introducerea în rost a bătăturii prin intermediul unei suveici;
•îndesarea bătăturii în rost.
Ţesăturile altaz/satin au firele feţei mai dese decît ale dosului, suprafaţa este mai
strălucitoare, mai netedă şi mai rezistentă la frecare, existînd astfel o distincţie clară între faţa şi
dosul materialului. Acest tip de legătură este întîlnit la ţesăturile pentru feţele de plapumă,
căptuşeli, stofe de mobilă etc.
Determinarea calităţii reale a ţesăturilor presupune verificarea principalelor caracteristici
de calitate ale acestora şi anume: caracteristici fizico-mecanice: grosimea, desimea în urzeală şi
în bătătură, lăţimea, masa specifică, sarcina de rupere şi alungirea la rupere, rezistenţa la frecare,
rezistenţa la sfîşiere, scurtarea firelor în ţesătură, rezistenţa la plesnire, flexibilitatea,
neşifonabilitatea etc.; caracteristici tehnologice: aspectul exterior, draparea, contracţia, rezistenţa
la deplasare a firelor în ţesătură şi caracteristici igienico-sanitare: absorbţia şi cedarea umidităţii,
capacitatea de îmbibare a ţesăturilor, permeabilitatea la aer şi gaze etc.
Produsele tricotate sunt materiale textile formate din ochiuri legate elastic intre ele prin
buclarea unuia sau mai multe fire intr-o anumita ordine in functie de contexture

Tricoturile se produc in sortimente variate ca structura, forma, contexture, fire folosite,

etc. Gruparea lor se face dupa mai multe criterii si anume:
 Dupa structura si forma pot fi: tricoturi simple sau tricoturi dintr-un singur fir (fasonate,
semifabricate, metraj plan sau tubular, etc) si tricoturi urzite sau tricoturi de urzeala numai
metraj.
Dupa materia prima (felul firelor) distingem:
- tricoturi din bumbac si tip bumbac
- tricoturi din lana si tip lana
- tricoturi din fire tip matase (fire chimice):- normale
- texturat
Dupa destinatie, se deosebesc:
- tricoturi pentru lenjerie: - simple
- urzite
- tricoturi pentru imbracaminte exterioara
- tricoturi imitate de blanuri
- tricoturi pentru dantela, perdele, decoratiuni (urzite)

Verificarea calitatii confectiilor din tricoturi se face in intreprinderile producatoare,

furnizoare, la sediul intreprinderii cu ridicata si la depozitul de tranzit, la depozitul intreprinderii
comerciale cu amanuntul sau la magazine.
Verificarea culorii, aspectului si modelului se face pe baza unei forme, formate din
confectii ce se iau din ambalajele deschise, reprezentand 3% din numarul total al confectilor ce
compun totul
Verificarea dimensiunilor de lungime si latime se face prin masurare si confruntare cu
dimensiunile prevazute in standarde si in norma tehnica.
Lotul poate contine mai multe marimi, calitati si diverse pozitii coloristice

FACTORII CARE INFLUENTEAZA CALITATEA TRICOTURILOR

Tricoturile sunt produse textile sub forma plana sau tubulara, obtinute prin buclarea
succesiva sau simultana a unu fir sau a mai multor fire, transformarea lor in ochiuri si inlantuirea
ochiurilor intr-o anumita ordine. Factorii principali care influenteaza diversificarea sortimentului
si imbunatatirea calitatii tricoturilor sunt: materia prima, structura tricoturilor, procesul
tehnologic, utilajele folosite pentru tricotaje, etc.
 Materia prima. Pentru producerea tricoturilor se folosesc diferite categorii de fire, natura
si propietatile acestora determinand in cea mai mare masura caracteristicile produselor tricotate.
Procesul tehnologic. Tricoturile se obtin printr-un proces tehnologic care cuprinde
urmatoarele faze principale: receptionarea firelor, bobinarea, urzirea (pentru tricoturile urzite),
tricotarea, controlarea, repararea si finisarea
Structura si legaturile tricoturilor Evolutia firului in timpul tricotarii formeaza structura
tricotului iar elementul de baza al structurii tricotului este ochiul.

Legaturile tricoturilor
Modul de evolutie a firului in fazele de tricotare constituie legatura tricotului sau
contextura siea influenteaza aspectul si in mare masura, rezistenta, extensibilitatea, tuseul si alte
propietati. Legaturile tricoturilor se pot grupa in legaturi principale (de baza si derivate) si
secundare sau cu desene.
Legaturile de baza ale tricoturilor dintr-un fir sunt:
- tricot cu o fata (glat), tricot cu doua fete (patent), tricotul interloc clasic si tricotul links
cu aspect de dos pe ambele parti.
Tricotul cu o fata (glat) prezinta pe o parte ochiuri pe fata, iar pe cealalta, ochiuri pe dos.
Tricotul este des si suficient de estensibil
 Capitolul 5
Caracteristicile confectiilor textile

Principalele cerinte de calitate al oricaror confectii textile se pot imparti in trei grupe
mari:
-estetice si de prezentare
-durabilitate
-fiziologie si de confort
Cele trei grupe sunt prezentate in tabel
Cerinte estetice si de Cerinte de durabilitate Cerinte fiziologice si de
prezentare confort
Sunt hotaratoare in Se refera la rezistenta Se refera la
decizia de cumparare confectiilor la actiunea capacitatea de izolare
Ele se modifica rapid diferitilor factori fizico- termica, capacitatea de
in ttimp si trebuie sa fie mecanici, chimici si difera in transport, a umiditatii,
adaptate sezonului si grupului functie de destinatie capacitatea de aerisire etc.
de varsta, sex si destinatie in Factorul de moda
utilizare actioneaza puternic asupra
Au inportanta cu atat uzurii morale a confectiilor 
mai mare cu cat astazi se
pune mai mult accent pe
realizarea unor confectii de
calitate superioara
In realizarea
confectiilor in serie mare
trebuie sa se aleaga din moda
ceea ce corespunde nevoilor,
obiceiurilor si exigentelor
actuale estetice
Confectiile se produc in marimi corespunzatoare dimensiunilor corporale, adica pe
grosimi, talii si grupe de conformatie.
Prin marime se intelege circumferinta bustului, luata pe jumatate si se exprima in cm.
 Talia reprezinta lungimea corespunzatoare corpului masurata de la sol la crestetul
capului.
Conformatia reprezinta un tip de dezvoltare corporala definit prin corelatia dintre
circumferinta bustului, circumferinta taliei si a toracelui.
Confectiile se produc pe patru grupe de conformatie:
Grupa de Grupe de conformatie si
confectii marimi
Confectii ,A' ,B' ,C' ,D'
pentru adolescenti Conformatii conformatii Conformatii corpolent
adolescenti si si barbati normale corpolent neproportionale grosimea
barbati atletici grosimea grosimea 49 - 57
grosimea 42 - 58 46-58
42
Confectii ,A' ,B' ,C' ,D'
pentru adolescente conformatii conformatii corpolent neproportionale
adolescenti si grosimea proportionale corpolente grosimea 49 - 57
femei 41 -47 grosimea 42-48 proportionale
grosimea 50-58

Confectii Gr. Baby Grupa mica Grupa mijlocie Grupa mare grosimea
pentru copii grosimea grosimea grosimea 36-37-38-39-40
25-26-27 28-29-30 31-32-34-35

Confectiile din tesaturi pentru adolescenti si barbati se produc in cinci talii (I,II,III,IV,V,),
iar pentru adolescente si femei cat si pentru copii in doua talii (I,II,).
In comert, confectiile sunt incadrate in patru grupe de conformitate (A,B,C,D,) astfel:
-A - reprezinta conformatia zvelta a tineretului
-B -conformatia proportionala, specifica persoanelor cu o dezvoltare normala
-C - conformatia ,Corpolent proportional', specifica persoanelor care au un volum mai
mare
 -D - conformatia ,Corpolent neproportionala', specifica persoanelor cu corp plin si
disproportii intre circumferinta toracelui si a taliei

Confectia din tesaturi si tricoturi se calsifica dupa urmatoarele criterii:

 Din punct de vedere al frecventei cererii
o confectii de stricta sezonalitate
o confectii cu vanzare in tot timpul anului
 Dupa imprejurarea in care este purtata confectia
o confectii sport
o confectii pentru agrement
o confectii de ocazie
o confectii de lucru
o confectii pentru interior si uz casnic
 Dupa materia prima
o din tesaturi din bbc
o din tesaturi din lana
o din tesaturi de matase
o din tesaturi de in
 Dupa destinatie
o confectii pentru copii si adolescenti
o confectii pentru femei
o confectii pentru barbati
In cadrul fiecarei grupe de confectii se deosebesc urmatoarele subgrupe:
 articole de imbracaminte exterioara
 articole de imbracaminte interioara
 lenjerie de pat si decorative
Rolul confectiilor este:
 de reglare a temperaturii
 influenteaza starea de sanatate a omului
  influenteaza randamentul productiv al omului
 influenteaza asupra psihicului, comportamentului
 dezvolta si cultiva gustul consumatorilor
Ambalarea, marcarea, depozitarea si transportul confectiilor din tesaturi sitricoturi
Ambalarea Marcarea Depozitarea Transportul
Ambalarea Confectiile se Se face in magazii Se face in vehicule
confectiilor textile marcheaza prin curate, aerisite, acoperite si in dube
se face individual si etichetare. uscate pentru confectii.
colectiv. Ambalajul Eticheta de prezentare Se aseaza pe rafturi,
individual il contine: pe palete de transport
reprezinta Specificatii pentru inalte cu cel putin 15
pungiledin material informarea cm de podea
plastic. cumparatorului(marca, Ca protectie
Ca ambalaje marimea, compozitia impotriva prafului se
colective se folosesc fibroasa etc.) folosesc perdele
cutii de carton Specificatii pentru Pentru prevenirea
ondulat sau mucava. identificare si aparitiei moliilor se
Livrarea se face pe evidentiere (numrul folosesc insecticide
cat posibil pe standardului, al normei
umerase. tehnice, articolului
tesaturii etc.)
Etichetele
contin numele si
emblema intreprinderii
producatoare, marimea
produsului si semnele
internationale de
intretinere
 Studiu de caz
Caracterizarea merceologica a fibrelor naturale de origine vegetala

1.Bumbacul
Bumbacul este o fibră ce acoperă seminţele plantei cu acelaşi nume. Fibrele de bumbac,
spre deosebire de alte fibre naturale,sînt cele mai întrebuinţate. Bumbacul se cultivă în Asia,
Oceania, America de Nord, America de Sud, Europa. Bumbacul se cultivă şi în Uniunea
Sovietică. Mari producători de bumbac în ţara noastră sînt: R.S.S. Uzbecă, R.S.S.Turcmenă,
R.S.S. Tadjică, regiunile de sud ale R.S.S. Kazahe. Alte state producătoare de bumbac sînt:
China, S.U.A, R.A.E., Brazilia, India, Turcia, Bulgaria ş.a.
Bumbacul este o plantă în formă de tufă cu înălţimea de 60-70 cm. Are nevoie de multă
căldură şi umezeală. La 10-12 zile după semănare planta încolţeşte, iar peste 65 de zile înfloreşte.
Floarea se menţine o singură zi şi apoi cade, în locul ei apare fructul în formă de capsulă. Peste
vreo 50-60 de zile fructul şi seminţele se maturizează. Concomitent are loc dezvoltarea fibrelor
(circa 10-15 mii pe o seminţă). După coacerea deplină cuticula crapă, desfăcîndu-se, şi fibrele
ies din ea. Maturizarea cuticulelor nu se produce în acelaşi timp, de aceea recoltarea este
organizată de cîteva ori. Recoltarea se efectuează manual şi mecanizat. Bumbacul recoltat se
numeşte bumbac brut. La prima prelucrare bumbacul brut este curăţat de nisip, crengi, frînturi de
tulpină, bucăţi de capsulă. Din bumbac brut se capătă 35-38% bumbac-fibră.Natura nu produce
celuloză chimică pură. Fibrele de bumbac reprezintă cea mai pură celuloză nativă, conţinînd
peste 95-98% de celuloză pură (în raport cu masa uscată).
Celuloza este o substanţă solidă, albă, fără gust, fără miros şi are un aspect
fibros.Umezind-o şi încălzind-o pînă la 100°C, ea devine plastică, însuşire importantă pe Care se
bazează caland-rarea, creponarea prin presiune şi călcarea produselor textile.
La încălzire pînă la 130°C celuloza începe să-şi micşoreze rezistenţa, iar la încălzire pînă
la 160°C începe să-şi piardă apa de constituţie.
Razele albastre, violete şi ultraviolete,care acţionează prin contact, măresc influenţa
degradatoare a oxigenului din aer. Celu-loza expusă radiaţiei degradează şi se transformă în
oxiceluloză. La ardere celuloza lasă un reziduu mineral de 0,1-0,5% (cenuşă).
Celuloza este insolubilă în eter, alcool şi solvenţi obişnuiţi. Ea se dizvoltă în soluţie
cuproamoniacală.
 În operaţiile tehnologice acizii se consideră agenţii cei mai distructivi ai bumbacului.
Sub influenţa microorganismelor, bumbacul putrezeşte şi în fa-za finală a descompunerii
se transformă în gaz(metan, hidrogen,oxid de carbon, bioxid de carbon) şi cărbune. Bacteriile
care îl distrug sînt aerobe. Unele bacterii sînt active pînă la temperatura de 55°C (bacteriile
termofile). La o temperatură mai mare de 40°C majoritatea bacteriilor mor.
Fibrele de bumbac au culoarea albă sau albă-gălbuie, luciu redus şi greutatea specifică
reală 1,48-1,52 g/cm3 . Bumbacul face parte din categoria plantelor cu fibre scurte. în raport cu
lungimea şi fineţea fibrelor, deosebim fibre groase, mijlocii şi fibre subţiri.
În funcţie de lungimea fibrelor, bumbacul se divizează convenţional în patru categorii:
foarte lung, lung, mijlociu şi scurt.
Bumbacul foarte lung are lungimea (filatorului) de 45 mm şi mai mare, bumbacul lung
are lungimea de 34—45 mm, bumbacul mijlo-ciu are lungimea de 28-34 mm, iar bumbacul scurt
are lungimea mai mică de 28 mm. Pentru bumbacul de uniformitate mare, produsul dintre bază şi
lungime depăşeşte Cifra 1000.
Uniformitatea bumbacului mijlociu de producţie sovietică este de 1200, iar a bumbacului
lung - de 1000. Cel mai bun bumbac de producţie egipteană are uniformitatea de 900.
Din punctul de vedere al fineţei bumbacul poate fi: bumbac fin, care are un diametru de
pînă la 20 mm; bumbac ordinar, care are un diametru de 20-30 mm; bumbac gros, care are un
diametru de peste 23 mm.
Însuşirea bumbacului de a se fila foarte uşor se datoreşte în primul rînd secţiunii
transversale, care este foarte mică. Fineţea fibrei este mai constantă la mijloc şi mai neuniformă
la capete.
Calitatea bumbacului depinde de starea de maturizare. Fibrele nematurizate au o formă
plată, fără canal şi filare. Fibrele acestea au o duritate mică, o culoare redusă. Fibrele conţin pînă
la 80% de celuloză.
2.Fibre liberiene
Plantele liberiene (inul, cînepa, iuta ş.a.) conţin celuloză, care se află în tulpină şi frunze.
Substanţele pectice cimentează celulele elementare în aglomerări fasculare (fibre tehnice), capa-
bile să protejeze vasele, care conduc seva prin fotosintesă, con -ferind în acelaşi timp
flexibilitatea necesară pentru a rezista forţelor de îndoire. Fibra liveriană tehnică se compune din
fibre, în care celulele (fibrele elementare) sînt alungite, cu capete as-cuţite, care se încreţesc.
Celula liberiană este alungită, tubulară, cu pereţi groşi şi închisă la cele doua capote. La in este
fusiformă (cu capetele ascuţite, la alte plante capotele sînt mai puţin ascuţite), obtuze (cînepă,
chenaful) sau bifurcate (rama). Mărimea celulelor liberiene diferă în dependenţă de plantele de la
care provin. în pereţii celulari se observă cîteva zone:
- zona primară (exterioară), constituită din două straturi concentrice}
- zona secundară, constituită din trei straturi concentrice;
- zona terţiară, constituită dintr-un singur strat, sare îmbracă canalul central (lumenul).
Canalul este împlut cu lichid şi compuşi protoplasmatici, între grosimea lumenului şi
calitatea fibrelor există o corelaţie directă: cu cît lumenul celulei este mai mic , cu atît ca-litatea
este mai bună.
Stratificarea se datoreşte dezvoltării neuniforme a plantelor. Stratificarea este cauzată de
distribuţia în elice şi paralel cu axa fibrit a complexelor macromoleculare, care alcătuiesc stratul.
Unghiul lor de înclinare variază de la un strat la altul şi este cu atît mai mic, cu cît stratul este
mai apropiat de lumen. Straturile exterioare ale inului au o înclinaţie spre dreapta, iar în straturile
interioare - spre stînga. La cî-nepă toate straturile au înclinaţie spre stînga. Mărimea unghiu-lui
variază. La in unghiul este de 10°, iar la cînepă - de 4°
Fibrele liberiene se deosebesc de bumbac prin complexita -tea compoziţiei chimice şi
prin conţinutul mai mare de substanţe neceluloide, care ridică umiditatea şi complică procesul de
curăţare.
Rezistenţa la tracţiune a fibrelor liberiene depăşeşte cu mult rezistenţa bumbacului. La
umezire fibrele se înflă şi îşi măresc rezistenţa, alungindu-se.
Calitatea fibrelor depinde nu numai de specie, dar şi de condiţiile pedologice, de climă,
perioada de recoltare ş.a. Cu cît gradul de maturizare este mai înalt, ou atît lamelele mij -locii
obţin un grad de lignificare mai mare. Rezistenţa la presiune creşte, iar elasticitatea şi sarcina de
rupere scade.
2.1 Inul
După suprafaţa cultivată şi după cantitatea de producţie a inului Uniunea Sovietică ocupă
unul dintre primele locuri în lume. Inul se cultivă şi în Polonia, România, Cehoslovacia,Bulgaria,
Olanda, Franţa. Inul ocupă locul trei (după bumbac şi fibrele chimice) în balanţa materiilor prime
pentru industria textilă.
 Cele mat răspîndite regiuni de cultivare a inului sint regiu-nile centrale ale R.S.F.S.R.
(Kalinin, Pskov, Leningrad, Smolensk, Vologda, Iaroslavl, Kostroma, Kirov, Breansk,
Gorki),R.A.S.S. Başkiră, R.A.S.S. Udmurtă, R.A.S.S. Mari, fi.A.S.S. Komi. Inul se cultivă, de
asemenea, în Bielorusia, Ucraina, republicile Baltice.
Inul este o plantă iubitoare de lumină şi umezeală. În Uniunea Sovietică se cultivă două
soiuri de in; inul-de-fuior şi inul creţ.
Inul-de-fuior este cultivat pentru fibre. Înălţimea tulpinii este de circa 60-100 cm şi are
puţine capsule de seminţe.
Inul creţ este mai rămuros, mai bogat în seminţe, din care se extrage ulei. Inul creţ are
fibre mai aspre, mai încurcate (în-cîlcite)şi nu se întrebuinţează pentru producerea ţesăturilor .
Seminţele de in se seamănă primăvara, cînd temperatura solu -lui este de 7-8°C. Peste
12 săptămîni tulpinile capătă culoarea galben-verzuie şi sînt gata de recoltare (zmulgerea inului).
Din inul cu un grad mare de maturizare se obţin fibre şi seminţe de ca-litate superioară. La o
recoltare mai timpurie se obţin fibre subţiri, de; calitate inferioară. După zmulgere inul este uscat
în cîmp sau în uscătorie, capsulele de sămînţă sînt îndepărtate. Paiele de in sînt mulate în apă sau
tratate cu aburi pentru distrugerea substanţelor pectice. Pentru a separa fibrele de tulpină,inul se
usucă încă o dată şi se prelucrează, supunîndu-s,e scărmănării.
Proprietăţile chimice ale fibrelor de in
Conţinutul celulozic al inului poate varia de la o regiune la alta. Impurificarea celulozei
cu substanţe minerale creşte rapid după coacerea seminţei. De aceea, pentru obţinerea
fibrelor.,planta trebuie să fie zmulsă înainte de coacerea ei deplină. Fibra elementară de in este
mai rezistentă la agenţii chimici decît bumbacul . Spre deosebire de bumbac, inul conţine lignină,
săruri, grăsimi şi substanţe pectice în cantităţi mult mai mari. Aceste substanţe sînt insolubile în
apa rece. La fierbere o parte dintre ele se dizolvă. La fierbere în soluţie de 1-2% de hidroxid de
sodiu, substanţele pectice se dizolvă aproape complet.
Substanţele pectice îndeplinesc funcţia de impermeabilizare . Substanţele pectice ale
inului, spre deosebire de bumbac, nu se elimină total în procesele de finisare. 0 eliminare totală a
lor ar în-semna trecerea inului în fibre elementare. Produsele de oxidare ale ligninei sînt solubile
în alcalii.
Sărurile şi grăsimile măresc elasticitatea şi capacitatea de filare a inului. Cenuşa inului
este asemănătoare cu cea cenuşie a bumbacului. La acţiunea acidului sulfuric inul este mai puţin
sen -sibil decît bumbacul. Pe această proprietate se bazează metoda doză-rii conţinutului de
bumbac aflat într-o ţesătură mixtă.
Substanţele, care pot să albească inul, pot şi să-l cotonizeze, numai că oxidanţii reduc
mult rezistenţa fibrelor, şi pentru a preveni aceasta se recurge la un procedeu mixt, care constă
dintr-o tratare cu alcalii, urmată de o albire cu oxidanţi, ca o desăvîrşi-re a cotonizării»
Hidroxidul de sodiu aspreşte fibrele cotonizate, amoniacul le dă moliciune şi formă de
spirală. Fibrele bine cotonizate sînt albe şi lucioase.
Proprietăţile fizice ale fibrelor de in
Inul are greutatea specifică reală 1,5 g/cm2 , umiditatea admisă - 12%, culoare gălbuie,
cenuşie sau cafenie. Culoarea este un criteriu important de clasificare a fibrelor.
Majoritatea fibrelor au un miros specific, produs de substanţele răşinoase.
Lungimea fibrelor de in nu joacă un rol hotărîtor (cu excepţia celor prea scurte) în
filatură, precum la bumbac
În raport cu alte fibre textile, inul conduce bine căldura (se întrebuinţează pentru
confecţionarea îmbrăcămintei de vară).
Fineţea fibrelor elementare este de circa 0,28 tex (N-3600). Sarcina de rupere a fibrei
tehnice de in este de 300-400 gf. Umidi-tatea produce o creştere a lungimii de rupere. Umiditatea
mai mare de 35% micşorează sarcina de rupere.
2.2 Cînepa
Perioada de vegetaţie a cînepei este de 140-160 zile, înălţimea de 2-4 m. Se cultivă în
U.R.S.S., Ungaria, Romania, Polonia, Bulgaria, Turcia, India, Pakistan şi alte ţări.
Celulele au pereţii mai lignificaţi şi mai încrustaţi cu substanţe pectice solubile. Ele sînt
mai subţiri şi mai scurte. Se separă cu greu, fiind strîns legate de partea lemnoasă a tulpinii .
Lungimea celulelor fibrei de cînepă este cuprinsă între 5 şi 55 mm, grosimea medie este de 22
microm. Vîrful lor este rotund sau ramificat. Vîrful ramificat are avantaje la filarea fibrelor.
Compoziţia chimică a fibrei conţine celuloză (77%), substanţe pectice (9%), apă (8,8%),
ceară şi grăsimi (0,56%), substanţe minerale (0,77%). Cu acizii, bazele şi oxidanţii cînepa se
comportă la fel ca şi inul.
Fuiorul lăsat timp de 4-5 ore într-un vas cu soluţie de hidro-xid de sodiu de 18%, apoi
spălat cu apă şi săpun, neutralizat cu acid clorhidric sau acetic, spălat şi uscat, devine moale,
creţ,mă-tăsos şi de culoare mai deschisă.
 După albire el are o culoare galben-albuie sau cenuşiu-argintie. După exploatare
îndelungată (spălare eu apă, săpun) articole-le de cînepă se înălbesc, devenind mai moi şi eu
tuşeu mai plăcut.
Din cauza impurităţilor numeroase, a grosimii fibrelor şi ţesăturilor, gradului redus de
albire, fibrele de cînepă sînt între-buinţate mai puţin la fabricarea îmbrăcămintei. Umiditatea
admisă este de 12%. Lungimea de rupere a fibrei este de 41-52 km şi depinde în mare măsură de
umiditate. Rezistenţa fibrelor este cu atît mai mare, cu cît ele sînt aşezate pe tulpină mat aproape
de rădăcină.
Dintre fibrele vegetale cînepa este una dintre cele mal practice (după ramie). Culoarea
fibrelor este cenuşiu-verzuie, aproape albă. Cu cît ea este mai albă, cu atît este de o calitate mai
superioară. Greutatea specifică - 1,5g/m2 . La confecţionarea albiturilor se întrebuinţează puţin
deoarece trebuie să fie Spălate şi călcate.
 Bibliografie

1.Bazele merceologiei – Lucia Veteman - Universitatea Lucian Blaga Sibiu

2.Comert – Manual clasa a IX-a , liceu tehnologic , profil servicii , editura CD Press , Tantica
Petre , Gabriela Simionescu, s.a

3. https://www.scribd.com/upload-document?archive_doc=60842674&escape=false&metadata=
%7B%22context%22%3A%22archive_view_restricted%22%2C%22page%22%3A%22read
%22%2C%22action%22%3A%22download_promo%22%2C%22logged_in%22%3Atrue%2C
%22platform%22%3A%22web%22%7D