DIN ISTORIA INVATAMINTULUI TEOLOGIC DIN MOLDOVA DE NORD SCOALA DUHOVNICEASCA DE LA PUTNA Domnitorul Constantin Mavrocordat, in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, dup& cum spune éronicarul I. Neculee, a dat poruncé mitropolitului si episcopilor moldoveni ), Pregatirea preotilor si diaconilor era destul de sumari, aceasta rezult4 din faptul cd acelasi domn pedepseste pe cei nestiutori sii obligd si invefe carte, virind mare spaima intr-ins} Scoli organizate episcopale au functionat abia de la anul 1747, dupa ce Grigorie Ghica voda a dat porunea s& se infiinjeze asemenea §coli la toate episcopiile, La Radaufi, in vremea aceea era episcop Iacov Putneanul, de care este legatd inflorirea invatimintului teologic in Mol. dova de Nord?). Candidafii la preofie pentru partea de nord a Moldovei, tre- ” buie deci si 1i urmat de la 1747 aceasta gcoali episcopal, ‘apoi se vor fi perfectionat in tipic, ritual si cintare bisericeasc’, Prin. tre obiectele de studiu ale scolii erau—de buna seam’ —- cate. hismul si poate c& si ceva limbA greceascd si latineasc’. Stravechea «scoala de slavonie> sau de ¢preotie> de pe lings mitropolia din Suceava, intemeiata de vestitul Grigorie Tamblac, Pe vremea lui Alexandru cel Bun, apusese de mult). Ea raspin. Gise cultura slavond a timpului in rindurile clerului moldovean, deprinzindu-1 cu limba, cu scrisul, cu invafitura ortodox’ si cu Tinduielile cultice. Acestei scoli i s-au adiugat mai tirsiuo fscoala de latinie> si o , care au contribuit la buna pregatire a clerului_moldovean, din rindurile caruia aa iesit personalitati de seama. }) Cronicile Rominiei sau Letopisefele Moldaviei, Vol. 111, Ed. Ul, de M, Kogalniceanu, Bucuresti, 1874, p, 204. 2) C. Morariu, Kulturhistorische und ethnographische Skizzen iiber die Ruminen, 1894, p. 4 saa. ; V. Grecim, Cultura romineascd.., 1913, p. 10, 3) Episcopul Melchisedec, Mitropolitul Grigorie Tamblac, in Revista Pensru Istorle, Arheologie si Filologie, an. 11, vol. I. fase. 1, Bucuresti, 1884, Beene: Vez! si: S. Rell, Istoria viefit’ bisericesti a Rominilor, Vol. 1. 1942, p, 708i, S: Puscariu, Istoria literaturii romine. Epoea veche, Ed. 11, Sibiu. 1930. P. 15,sTuDU 19 Scoala domneasca din Radaufi s-a infiintat sub vladica Ia- cov Putneanul (1745-1750). Acest vladic&, impreun& cu mitropo- litul Nichifor, cu episeopul Ioanichie al Romanului gi cu episcopul Erotei al Husilor, subscria documentul lui Grigorie Ghica voda din 25 decembrie 1747 prin care infiinjeazi coli rominesti si slavonesti la toate episcopiile ari, punindu-le sub supravegherea episcopilor’). Astfel, acest voievod spera si prefaci jara, car se parea 5). In asemenea condifiuni preofii romini decizusera si ei se «ticdlosisera> cum spune cronicarul—; toat& cultura lor se redu- cea la ), constatam ins& c& intre anii 1757-1782, sub vlddica Dosoftei He- rescul, s-au hirotonit in fiecare an, dup ne- voile eparhiei *). Pregatirea clerului — buni, rea, — se fiicea, astfel, fir oprire in eparhia Radaujului®). Unii candidafi vor fi fost pregatifi sirecomandati de egumenti, célugarii sau chiar de preo- tii pe ling& care uceniciser’. Spre a ne da seama de numiarul preofilor si aisconlipe hi- rotoniti pentru Radaufi, vom constata ci patru diaconi si trei preofi de mir si anume: Dumitras, diacon (1760), Stefan diacon, Petre diacon, Vasile diacon, Arseni monah Ignatie diacon (1768), monah Paisie diacon, (1771), monah Teodosie (1777), monah Isaia (1777), monah Misail diacon (1778), monah Gherasim dia- con (1779), monah Venedict diacon (1782), ierodiacon Misail pop& (1783) *). Intr-un interval de timp relativ scurt (1760-1778), aflim, astfel ci au fost hirotoni{i pentru nevoile duhovnicesti ale ra- daufenilor patru diaconi si trei preofi. Ei slujeau la biserica Gropniti si la biserica din Vadul Vladicai, deosebindu-se de calugarii episcopiei care-si aveau rinduiala lor aparte. De obicei cei hirotoni{i erau originari din satele invecinate. Aceasta era situafia in preajma anului 1774, cind mitropo- litul Iacov Putneanul, retras Ja m&nistirea Putna, imprima un avint nou invafAmintului teologic din Moldova. Prin retragerea mitropolitului cirturar si gospodar Iacov Putneanul la m&nastirea Putna se inaugureaz’i o epoci de siri- lucire unic& in istoria cultural a acestei manistiri. Mai intii 4) D. Dan, Cronica episcopiei de Rédduti, Viena, 1912, p. 113. 5) N, Iorga, Istoria literaturii romine in secolul al XVIII-lea (1688- 1821). Vol. I, Bucuresti, 1901, p. 453. 6) Tit Simedrea, mitr, Catastivul de hirotonii al episcopiei Réddutului pe anit 1737-1782, 1943, passim. 7) Simedrea, op. cit, pp. 11, 14, 16, 17, 24, 25, 26, 27. 8) Ibidem. 9) Ibidem.20 WA MOLDOVEL $1 SUCEVEL mitropolitul Iacov restaureazi biserica min&stirii, chiliile si zi. Gurile jucobjuratoare, devenind al. doilea-otitor, apoi-arlust in jurul séu célugérii c&rturari ai vremii, intre care si pe athiman. dritul Vartolomei Mazireanu, gi abia la urma se Sindeste si des- chidi o scoala clericalé mai inalta decit aceea de la scaunul has dautului, unde pastorise si el, infiinfind sub Grigorie Ghicy voda acea scoala episcopala. Cu asentimentul episcopului Dosoftel He. rescu al Raddutului, mitropolitul Iacov se pusese pe lueru, Pe atunci cilugirii putneni fineau legaturi strinse cu emos- covifil si ucrainifiis. Arhimandritul Vartolomei Mizareanu merge in dese rinduri dup& dani la sic. filor sale, traduse , ceea ce denota’ ck frecverinse Suusurile Academiei duhovnicesti din Chiev si era membru al a, Arhimandritul lanseaz& apelul c&tre uceniei in anul 7262 774), 15 ianuarie, incepind de buna seama cu cel mai cunoscut’ Datele apelului vor fi variat prea putin si-n celelalte scrisori, 1 Dind unele stiri despre asezarea mitropolitului la Putna, arhimandritul Vartolomei precizeaza cé «acest viidicd, mare lube sepsea? "). Scoala duhovniceascA din Putna este ctitorita, ast fel, de mitropolitul Iacov Putneanul in timpul sederii sale Ja Putna. Mitropolitul Iacov voia si dea o stralucire unied manas- tirii in Moldova, ceea ce pind la un punct oarecare reusise. Ar- himandritul Vartolomei de la scoala cea noud, arhimandritul il aminteste in mod special pe dascalul de psaltichie, calugirul Marion din Patmos, maestru in cintarea bisericeasc’ oriental’ si smadulariu al filozofilor de acolea>. Ceilalti vataji ai scolii nu-s amintiti, dar printre ei trebuie s& fi fost, pe lingh arhimandri- tul Vartolomei si ieromonahul Marion, insugi mitropolitul Iacov Putneanul, apoi ceilalfi calugari tipografi, ‘cArturari si tipicari ai manistirii. Scoala duhovniceascé din Putna a funcfionat, incepind din din anul 1774, cu deosebit folos pentru Biserica’ Moldovei. De buna seama ci studiile insirate mai sus, erau rinduite pe doi sau pe trei ani, timp satisficdtor pentru verificarea candidatilor la preofie, a caror virsti trebuie s& fi fost. peste 20 de ani in majoritatea cazurilor. Celor care absolveau scoala, li se elibera © «cartes spre adeverinji. O asemenea carte care s-a cliberat lui Isaia Balosescul, viitorul episcop, ni s-a pistrat, iar cuprinsul ei, foarte interesant, este urmitorul : «Smeritul arhimandritu Manastirii Putnii Vartclomeiu Ma- zeranul, m&dulariu al Academicestii Theologhii Chievului si in- Greptatoriu scoalelor domnesti, episcopesti si monastiresti a’ Mol- daviei: Asijderea eu Tarionu ieromonahu, madulariu alu filozo- filor Patmosului si invafatoriu al Psaltichici scoalelor Moldaviei dim adeverinja cu aceasta carte a noastri cumci’ tinerelul Ion, fiiul preotului Georgie Vasilieviciu Balogescul de aice, s-a tinut in grija noastra de la fiirea lui cea de cinci pind acum la virsta Jui cea de doisprezece ani si sa invajat de noi si prin ai nostri Vatavi ai gcoalei de aice Ceasoslovul, Psaltirea, Octoihul, Cate- hisisul_moldoveneste si ruseste, Alcdtuirea serisorilor moldove- neste, Psaltichia dup& melodia .greceasca, Gramatica, Geografia eea t&lm&cit de Episcopul Amfilochie dupa Bufier, Reiorica, Piatra Scandelii asupra desparfirii bisericii résirituiui de a apu- sului, Epistolia Arhiepiscopului Evghenie, Istoria bisericii dupa Evsevie si ali istorici de la inceputul crestinatatii pind la vea- cul al noulea si ping la soboru) din Floren{a si scurtata Theo- loghie Platoneasc&, toate bine, uncle si de rostu si cu infelegere. 12) Ibid., p. 498. Scurtata Theologie platoneascd este Teologia pri curtati crestind a Mitrdpolitului Moscovei Platon Levsin, iar Epistolia arhi Piscopului Evghenic este traducerea cunoscutului opuscul al ui Eugenia Vulgaris (1737-1812), intitulat : ,,Vivliarion kata Latinorum i Stilifeviki epistoli* aparut la Constantinopol in anul 1756. Vezi: I. Zugrav, Profesorul Pusebie Popovici, in Mitropolia Moldovei si Sucevei, An. XXXV, Nr. 7-8, Iasi, 1939, p. 480.22 MITROPOLIA MOLDOVEI $I SUCEVEI $i asttizi cu voia tatalui siu zisu mai sus si a maicii sale Anas- tasiei nascuté Gherle si cu blagoslovenia parintilor duhovnici Gherman si Zenovie s-a imbracat in cinul monahicescu si s-a Pusu numele din cinu Isaie. Aga dara si este elu in virsté mica, dara in pricepere buna il afiorisim noi Pentru cinul ierodiaconiei, ca dupa aceea si fie si al doilea dascilu in scoala de aice. S-a scris in m&nastirea Putna la 1 aprilie 1778. Arhimandritu Var- tolomei Mazereanu, Marionu ieromonachu Madulariu alu filozo- filor Patmosului. Am vazutu, blagoslovim si intérim Dosofteiu Episcopu Rad&ufului> Cazul lui Isaia Balosescul este special. El intrase la mands- tire de la virsta de cinci ani pentru a se cilugari, dup’ vointa p&rinfilor sii. A absolvit scoala la doisprezece ani dupa ce a urmat gapte ani, si a fost cdlugarit si sfinjit ierodiacon. Consi- Gerind cele de mai sus, inseamna ca la manistirea Putna ca si la alte ministiri, functiona o scoalé elementara bisericeasc’ pe care a urmat-o si ™) inci inainte Ae anul 1774, cind se infiinteaz’ scoala duhovniceasc’. Obiectele de studiu sint cu mici deosebiri cele amintite si in scrisoarea catre Teodosie Scinteie, pe care arhimandritul le cunostea pe de rost. Cultura primita la aceasta scoalé cuprindea si calcAtuirea scrisorilor moldoveneste>, deoarece tot aici se for- mau logofefii Moldovei, apoi Geografia dupa Bufier, Gramatica, Theologhia platoneascd ete. Se incerca deci a se forma, dupi putinjele acelor vremuri, ucenici cit mai bine preg&titi, Metoda de inva{amint se intrevede din cuvintele: «toate bine, unele si de rost si cu injelegere>. Se insista nu numai asupra memoriza- ri mecanice, ci si asupra infelegerii celor invatate, a lui Ion Balosescul nu face nici o amintire de ceilalfi vataji, dar last si se infeleaga cA acesta, dotat exceptional, urma s& devin& , ceea ce nu s-a mai intimplat. Intervenise ane- xarea parfii de sus a Moldovei, impreuna cu ministirea Putna, de cdtre Austria, cind lucrurile se invalmasisera, iar scoala du. hovniceasca din Putna igi inchise portile. Arhimandritul Varto- lomei Mizireanul s-a refugiat in Moldova, la Roman, impreund cu invéfatorul Tarion®). Raminea numai épiscopul Desofiei He- rescu la R&dauti, cu calugarii lui, si un timp se mai hiroto- nisese diaconi si preofi la sediul episcopiei (1778), apoi numai monahi (1783). Rezervele clericale ale scolii duhovnicesti din Putna secara cu totul si in curind se puse acut problema infiin- farli unei scoli clericale noi, de asti data in orasul Suceava, Pr. Prof. PETRU REZUS 18) Is. Onciul, Ceva despre mersul si desvoltémintul culture’ teologice #4 clericale, in Candela, An. Il, Nr. 1, 1683, p. 4 3 Scolile de la Putna, Ridauji, Cimpulung gi Suceava, erau ,scoli domnosti” Vezi: V. A. Urechia, Istoria $couielor dela 1800-1861, T. IV; Bu- curesti, 1901, p. 29 sq. 15) N, Torga, in ,.storia invdfémintutui rominese", Bucuresti, 1928, p. 129; el vorbeste despre un ,,dascal Stefan", care conducea 0 scoala cu 300 de copii (scolarl) in raia pe la 1788, anMITROPOLIA MOLDOVEI SI SUCEVEI REVISTA OFICIALA A ARHIEPISCOPIEI IASILOR $l A EPISCOPIE] ROMANULUI $1 HUSILOR ANUL XXXVII, Nr. -3 IANUARIE~FEBRUARIE 1961 es REDACTIA $1 ADMINISTRATIA: ARHIEPISCOPIA IASILOR STR. STEFAN CEL MARE Nr. 45 IASI