Amfiteatrul roman de pe Columna Traiană a

fost descoperit la Drobeta – Turnu Severin

1)Îmbarcarea lui Traian la Drobeta – Pontes

2)Amfiteatul roman de la Drobeta construit in 106-107 d.C

La sfârșitul secolului al XIX-lea istoricii și arheologii au început să caute în șantierele
arheologice deschise de-a lungul Dunării amfiteatrul militar roman care apare într-un
basorelief de pe Columna lui Traian, monument închinat triumfului acestui împărat
asupra dacilor, construit de arhitectul Apolodor din Damasc în anul 113 d.Hr. Iată că,
după atâtea căutări, în noiembrie 2010, acesta a ieşit la iveală în urma unor săpături
efectuate chiar în curtea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. Descoperirea este una de
importanță deosebită pentru turismul din zonă, deoarece la câţiva paşi de ruine se
află castrul roman Drobeta şi piciorul Podului lui Traian, alte două obiective istorice
importante. Chiar când specialiștii înclinau să considere imaginea amfiteatrului
săpată în piatra columnei doar o „fantezie” a celebrului arhitect roman, săpăturile
efectuate în curtea muzeului sus amintit, pentru construirea unui pavilion expozițional
multifuncțional cu finanțare europeană, au scos la lumină celebrul amfiteatru. „Inițial
am zis că este vorba despre o fortificație feudală. Pe măsură ce am dezvăluit o
suprafață din ce în ce mai mare de zid, problema s-a complicat, pentru că ne-am dat
seama că are o formă cel puțin semicirculară” a spus arheologul Gabriel
Crăciunescu.
„Cercetările începute în anul 2012 de arheologii Florian Matei Popescu și
Constantin Petolescu de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București
aveau să confirme că amfiteatrul observat pe Columna lui Traian de lângă
Colosseum, situată pe Via dei Fori Imperiali, a fost construit la Drobeta la începutul
stăpânirii romane în Dacia în jurul anilor 106-107”, preciza directoarea Doinița
Chircu. Potrivit acesteia, amfiteatrul roman a fost descoperit întâmplător, în curtea
muzeului unde se amenajase o expoziție de trovanți aduși din zona minieră Valea
Copcii, pe locul unde urma să se construiască pavilionul expozițional. „A fost un
eveniment de senzație descoperirea amfiteatrului despre care, în literatura de
specialitate, dar și în izvoarele literare (Ptolemeu III, 8; Tabula Peutingeriana VII) și
epigrafice, se povestește că a fost utilizat atât pentru antrenarea soldaților romani,
cât și pentru luptele cu gladiatori. Există indicii că el a fost folosit până la începutul
secolului al IV-lea”, a mai relatat doamna director Doinita Chircu.

3,4,5,6)Descoperirile arheologice executate ,de arheologii Florian Matei Popescu și

Constantin Petolescu
Amfiteatrul era o construcție de tip circular, cu dimensiuni mult mai mici decât
Colosseumul din Roma, de 36×36 metri pătrați, care deservea garnizoana staționată
în Castrul de la Drobeta, tribunele acestuia, din lemn, având o capacitate de
aproximativ 1.500 persoane. „În urma săpăturilor au fost scoase la lumină cele patru
porți ale amfiteatrului. O altă descoperire de senzație în această incintă o reprezintă
și ruinele unei așezări medievale, a cărei temelie s-a pus peste zidurile din piatră de
râu și de calcar ale acestuia”, a mai spus directoarea Doinita Chircu. Așezarea
respectivă este contemporană cu Cetatea medievală a Severinului, secolele XIII-XIV,
unde există urmele unui cimitir și a unor bordeie în incinta cărora s-au descoperit
obiecte de ceramică și din fier. „În perioada celor două campanii arheologice de
săpături în perimetrul amfiteatrului militar roman de la Drobeta a fost scoase la
iveală terme romane, un bazin și conturul câtorva încăperi cu aducțiune de apă rece
și apă caldă”.
În urma demersurilor fãcute de Muzeul Regiunii Porţilor de Fier cãtre Ministerul
Culturii în vederea clasãrii acestui monument istoric, acum putem spune cã prin
„Ordinul nr. 2562 din 14.07. 2015 se claseazã ca monument istoric Amfiteatrul
Roman, Str. Independenţei nr. 2, municipiul Drobeta Turnu Severin, judeţul
Mehedinţi, în categoria arheologie, grupa valoricã A, cu codul în Lista
Monumentelor Istorice: MH-I-m-A-10047.05”.
Echipa de cercetători de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti,
condusă de profesorul Constantin Petolescu, a continuat lucrările în zona de vest a
amfiteatrului, unde a fost identificată o clădire de tehnică romană. „Am continuat
lucrările la zona porţii de vest, care a fost dezvelită anul trecut, este chiar mai
spectaculoasă, se văd foarte bine pragurile. Important este că s-a identificat o
clădire care suprapune parţial zidul amfiteatrului. Deci, după ce a fost distrus
amfiteatrul s-a construit această clădire care este de tehnică romană” spune
profesorul Constantin Petolescu. Amfiteatrul a durat până în deceniile 6-7 ale
secolului al III-lea, când a fost incendiat, probabil în urma marii invazii gotice. Tot
atunci a fost distrus şi castrul roman din apropiere.
În opinia prof. Constantin Petolescu, ringul amfiteatrului se poate reconstitui şi pe o
anumită porţiune se pot reface şi tribunele, băncile pe care stăteau spectatorii. În urma
săpăturilor efectuate aici, cercetătorii ştiu exact dimensiunile tribunelor: „Ştim exact
cât era lăţimea spaţiului cu spectatorii după intrările acestea în arenă. Fiecare
intrare are doi batanţi de o parte şi alta şi cunoaştem lungimea lor. Băncile erau
făcute din lemn, se înfigeau stâlpi de stejar în pământ şi pe urmă se făcea toată
încrengătura pe care se sprijineau tribunele. Noi ştim pe teren unde erau implantaţi
aceşti pari pentru că în timpul săpăturilor găsim urme rotunde de arsură de la stâlpii
care au fost în pământ şi care au ars în timpul incendiului gotic de la mijlocul
secolului al III-lea şi pe urmă au putrezit. În felul acesta am găsit câţiva stâlpi care
ne pot indica şi lăţimea arenei şi cum mergea”. Situat în apropierea Castrului roman
şi termelor romane, acest amfiteatru avea rolul de adunare a soldaţilor şi aici aveau
loc jocuri de gladiatori la diversele sărbători care celebrau cultul imperial, dar
probabil era folosit în anumite momente şi pentru un teren de exerciţii chiar pentru
soldaţi.
Pe teritoriul de azi al României astfel de amfiteatre romane au fost descoperite la
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la Porolissum, la Micia și Vețel pe Mureș, însă niciunul
dintre acestea nu a fost și identificat ca fiind reprezentat în vreuna din cele aproape
2.500 de scene de pe columna traiană de la Roma.
Sursa. George V Grigore
Adaptare Ing.Grigore Sebes