Ghidul elaborat de EFSA, Grupul OMG,

referitor la evaluarea riscurilor pentru

mediu (ERM) asociate introducerii pe piață
a plantelor modificate genetic (PMG)
 Principiul general de evaluare a riscului:
evaluarea comparativă a siguranței
 EFSA propune o strategie bazată pe utilizarea unor metode
adecvate pentru compararea PMG și a produselor derivate din
aceasta cu un martor adecvat. În mod normal, cu planta din care
a fost obținută, prin transgeneză, PMG, și cu produsele derivate
din aceasta.

 Evaluarea comparativă a siguranței pentru mediu evidențiază

asemănările și deosebirile, atât intenționate cât și neintenționate
de autorul modificării genetice, dintre PMG și martor.

 Rezultatele acestei evaluări comparative a siguranței permit

identificarea acelor diferențe față de martor și, prin urmare, a
acelor caracteristici ale PMG a căror relevanță
biologică/ecologică pentru efectele adverse asupra mediului
trebuie determinată. Indiferent dacă respectivele diferențe sunt
intenționate sau neintenționate.
Evaluarea comparativă a siguranței se
face pe baza datelor referitoare la:

 caracterizarea moleculară;
 compoziție;
 caracteristicile
fenotipice/agronomice;
 interacțiunea PMG cu mediul
primitor.
 Etapele parcurse în procesul de ER
Conform Directivei 2001/18/CE și Ghidului elaborat de Grupul OMG din
cadrul EFSA, procedura de evaluare a riscurilor asociate introducerii unei
PMG în mediu presupune parcurgerea a șase etape, pentru fiecare domeniu
de interes:
1. formularea problemei, inclusiv identificarea efectelor potențial
dăunătoare asupra mediului;
2. caracterizarea efectului potențial dăunător și determinarea
amplitudinii lui;
3. caracterizarea nivelurilor și probabilității expunerii;
4. caracterizarea riscului, care integrează amploarea consecințelor și
probabilitatea producerii;
5. stabilirea strategiilor de management al riscurilor;
6. evaluarea riscului general și formularea concluziilor.
 Formularea problemei

 Identificarea caracteristicilor PMG care ar

putea avea efecte adverse asupra
mediului
 Stabilirea naturii acestor efecte
 Precizarea căilor de expunere prin care
PMG ar putea afecta mediul (identificarea
hazardului)
 Luarea deciziei
 Caracterizarea riscului nu este o decizie pe baza căreia se permite
sau se interzice acțiunea propusă
 Analiza riscului: rezultatele ER trebuie evaluate având în vedere și
alte probleme ale societății care nu intră sub incidența ER;
 Confuzia dintre ER și analiza riscului este o parte a motivelor
controverselor legate de rolul științei în luarea deciziilor cu privire la
utilizarea noilor tehnologii.
 Temerile neștiințifice legate de progresul științific au fost
confundate cu estimarea științifică a riscurilor ceea ce a condus la
”dezbateri” despre știință când de fapt ceea ce ar trebui dezbătut
este greutatea pe care ar trebui să o acordăm evaluării științifice
față de alte temeri despre politica publică când se iau decizii
(Johnson et al. 2007).
 Este important de subliniat că ER este condusă de politică,
deoarece obiectivele evaluării derivă din obiectivele de
management stabilite politic, dar caracterizarea riscului nu este
singurul factor care determină deciziile luate pe baza acestei
politici
Ghidul include recomandări detaliate pentru:

 alegerea adecvată a martorilor pentru comparație;

 selecția și considerarea tipurilor adecvate de medii
primitoare;
 modurile de experimentare și interpretare statistică a
datelor;
 considerarea efectelor pe termen lung;
 ER în cazul evenimentelor cu gene cumulate.
 Cu privire la ER asociate PMG, Grupul OMG de la EFSA
consideră că ar trebui avute în vedere de către
notificator și evaluatori, 7 domenii cu probleme

 Persistența și invazivitatea PMG sau a rudelor

interfertile, inclusiv transferul genelor de la o plantă
la alta.
 Transferul genelor de la plante la microorganisme.
 Interacțiunile PMG cu organismele vizate de MG.
 Interacțiunile PMG cu organismele nevizate,
inclusiv criterii pentru selecția speciilor adecvate și
reprezentative și a grupurilor ecologice funcționale.
 Impactul tehnicilor de cultivare, management și
recoltare, inclusiv considerații asupra sistemului de
producție și mediului primitor.
 Efecte asupra proceselor biogeochimice.
 Efecte asupra sănătății omului și animalelor.
 Puncte de luat in considerare:

I. Alegerea martorilor de comparatie

7 domenii de analiza
II. Mediul primitor
III. Principii de statistica generala
IV. Efectele pe termen lung A.

animalelor
V. Evenimente de transformare cu gene
A. Procese biogeochimice
cumulate
4 directii de abordare ca punct de
Practici agricole
plecare in Formularea Problemei (FP) A.

A. Organisme nevizate (NTO)

Interactiune
planta/mediu
A. Organisme vizate

Caracterizare A. Transfer genetic pe orizontala

agronomica
/fenotipica A. Persistenta si invazivitate

(6) Evaluarea riscurilor (general)

Analiza (5) Strategii de management a riscurilor

compozitionala
(4) Caracterizarea riscului

Caracterizare
(2) Caracterizarea pericolului (3) Caracterizarea expunerii
moleculara
6 etape in evaluarea
(1) Formularea problemei (FP) riscurilor pentru
fiecare domeniu de
analiza
Rezultatele evaluării comparative

 Diferențele statistic semnificative între PMG

și comparator, care nu sunt rezultatul MG indică
prezența unor efecte neintenționate care
trebuie evaluate cu privire la relevanța lor
biologică și implicațiile potențial dăunătoare
asupra mediului
 Trebuie avute în vedere și nivelurile și căile
expunerii mediului la PMG (cultivare, import
etc)
 Comparațiile trebuie făcute în sisteme de
producție relevante și în medii similare
ER se face pe baza
 datelor in planta (eveniment specifice), iar
dacă nu sunt identificate diferențe între PMG
și comparator,
 datelor caracter-specifice de la PMG similare
sau de la plante nemodificate genetic cu
caractere similare (de ex., toleranța la
erbicide)
 ER trebuie abordată pe baza unor
dovezi foarte concludente
Informația cerută depinde de:
1. specia și transgenele (caracterul MG)
transferate;
2. utilizarea intenționată;
3. mediul potențial primitor, având în
vedere cerințele specifice de cultivare și
prezența altor OMG în mediu
 Informațiile pentru ER se
colectează via
 Testări în câmp (testări în câmp și/sau
culturi agricole)
 Caracterizarea moleculară
 Analiza compoziției
 Testări ecotoxicologice
 Modelare și/sau studii teoretice și de
literatură (desk and literature studies)
 Informațiile conținute în dosare

 Biologia organismului donor și receptor

 Cum au fost introduse genele, expresia lor, natura
produselor genelor
 Caracteristicile nutriționale și compoziționale ale plantei
de cultură, inclusiv efectele intenționate și
neintenționate ale MG
 Potențialul toxic sau alergen al produșilor genelor,
metaboliților și PM, ca întreg.
 Caracteristicile agronomice ale PMG ca și
performanțele și impactul în mediul în care va fi
introdusă
 Utilizarea produsului, influența procesării asupra
alimentului și furajului, potențialul de a schimba
consumul, posibilul impact detrimental nutrițional pe
termen lung.
 Datele prezentate de notificatorul unei intenții de
utilizare a unui OMG în studiul de evaluare a riscurilor
trebuie riguros evaluate, pentru a se constata dacă:
Euphytica (2008) 164:853–880

 sunt adecvate unei evaluări a riscurilor în privința descrierii

caracterului modificat genetic;
 sunt relevante pentru evaluarea riscului;
 este adecvată și validată metodologia;
 este adecvat modul de experimentare (concepție, durată
etc);
 există sau nu o relație doză/efect etc. ;
 analizele statistice sunt adecvate setului de date și
concluziile sunt statistic semnificative;
 datele sunt reproductibile;
 totalitatea dovezilor susține concluziile.
 Descrierea moleculară a PMG

 Modificarea genetică poate determina schimbări

neintenționate ale fenotipului și compoziției
determinate de efectele pleiotrope sau de alterarea
genomului la locul inserției (CAC 2003a; Cellini et al.
2004; Latham et al. 2006; Rischer and Oksman-
Caldentey 2006).
 Exemple specifice de efecte neintenționate care apar la
plantele transgenice au fost sintetizate de Haslberger
(2003) și Cellini et al. (2004).
 Efectele neintenționate sunt sau nu sunt relevante
pentru siguranța produsului, dar trebuie luate în
considerare când sunt evaluate riscurile.
Informațiile cerute de AC
 Caracterizarea moleculară detaliată a ADN inserat, ca și
a secvențelor genomice care-l flanchează: natura și
sursa vectorului utilizat, inclusiv hărțile tuturor
elementelor funcționale, situsurile de restricție pentru
sondele moleculare, pozițiile și secvențele primerilor
PCR și un tabel cu descrierile și funcțiile, sursele și
construcțiile, locul/locurile inserției/inserțiilor și numărul
copiilor ADN inserat (transgene, secvențe reglatoare,
structura vectorului).
 Multe autorități cer ca ADN inserat să fie cartat la
nivelul secvențelor de baze.
 Maize Genetic elements Size in kb Origin Characteristics / Function

First cp4 epsps gene cassette

P-ract1/ 5’ region of the rice actin 1 gene containing the promoter, transcription
1.4 Oryza sativa start site and first intron
ract1 intron
DNA sequence for chloroplast transit peptide, isolated from Arabidopsis
ctp 2 0.2 Arabidopsis thaliana thaliana EPSPS, present to direct the CP4 EPSPS protein to the
chloroplast, the site of aromatic amino acid synthesis

Agrobacterium sp. strain DNA sequence for CP4 EPSPS isolated from Agrobacterium sp. strain
cp4 epsps 1.4 CP4, which imparts tolerance to glyphosate.
CP4
A 3’ nontranslated region of the nopaline synthase gene from
Agrobacterium
NOS 3’ 0.3 Agrobacterium tumefaciens T-DNA which ends transcription and
tumefaciens directs polyadenylation of the mRNA

NK603 Second cp4 epsps gene cassette

The cauliflower mosaic virus (CaMV) promoter with the duplicated
e35S 0.6 Cauliflower mosaic virus
enhancer region

Intron from the maize hsp70 gene (heat-shock protein) present to

Zmhsp 70 0.8 Zea mays L. stabilize the level of gene transcription

DNA sequence for chloroplast transit peptide, isolated from Arabidopsis

ctp 2 0.2 Arabidopsis thaliana thaliana EPSPS, present to direct the CP4 EPSPS protein to the
chloroplast, the site of aromatic amino acid synthesis

cp4 epsps Agrobacterium sp. strain DNA sequence for CP4 EPSPS isolated from Agrobacterium sp. strain
1.4
l214p** CP4 CP4, which imparts tolerance to glyphosate.

A 3’ nontranslated region of the nopaline synthase gene from

Agrobacterium
NOS 3’ 0.3 Agrobacterium tumefaciens T-DNA which ends transcription and
tumefaciens directs polyadenylation of the mRNA

The cauliflower mosaic virus (CaMV) promoter with the duplicated

e35S 0.6 Cauliflower mosaic virus enhancer region

Intron from the maize hsp70 gene (heat-shock protein) present to

MON810 Zmhsp 70 0.8 Zea mays L. stabilize the level of gene transcription

Bacillus thuringiensis DNA sequence for Cry1Ab isolated from Bacillus thuringiensis subsp.
cry1Ab 3.5 kurstaki, which targets specific Lepidopteran insect pests
subsp. kurstaki
 Example de probleme specifice generate de insert
Euphytica (2008) 164:853–880

 Insertul ce se dorea a fi introdus în genomul receptor a fost transferat integral?

Sunt prezenți inserți parțiali? S-au produs deleții?
 Au avut loc modificări care afectează secvența AA din produsul proteic? Dacă
asemenea modificări s-au produs, va fi declanșată o evaluare a riscurilor ce le
sunt asociate.
 Sunt furnizate 30-50 de secvențe ale joncțiunilor dintre ADN al insertului și ADN
genomic?Aceste informații sunt necesare pentru: detectare și trasabilitate;
identificarea oricărei inserții/întreruperi în ADN flancant al gazdei și oricărui
potențial de a produce proteine himere noi.
 Sunt prezente în insert secvențe ale vectorului, mai ales origini ale replicării și
gene ce conferă rezistență la antibiotice? Există temeri cu privire la posibilitatea
generării unor organisme patogene modificate prin transfer orizontal de gene ale
secvențelor vectorului la patogenii cunoscuți.
 Gena inserată / genele inserate – inductibilă/inductibile sau
constitutivă/constitutive? În cazul genei/genelor inductibile ar trebui identificat
agentul inductor.
 Atunci când se urmărește blocarea expresiei genei inserate, sunt necesare
informații detaliate referitoare la expresie. Trebuie detaliat mecanismul prin care
este blocată expresia și trebuie prezentate informații care demonstrază stabilitatea
restricției expresiei.
 Există markeri selectabili în produsul final? Dacă există, trebuie evaluată
inocuitatea lor.
 Insertul segregă, așa cum s-a anticipat, ca urmare a localizării sale?
 Efectele consumului ADNr asupra
sănătății
 Toate alimentele din surse vegetale sau
animale conțin ADN
 Oamenii consumă zilnic între 0,1 și 1,0 g
de ADN
 Prin combinarea datelor privind consumul
și rația cu conținuturile de ADNr din
PMG comercializate, s-a estimat că
ADNr ar reprezenta 0,00006% dintr-
un consum zilnic de ADN de 0,6 g
 Efectele consumului ADNr asupra
sănătății
 Nu există nicio raportare referitoare la toxicitatea sau alergenitatea
ADN, pe care omul îl consumă, dintr-o mare varietate de surse, de
foarte mult timp.
 S-a conchis deci că un astfel de consum nu este asociat cu un
risc semnificativ pentru sănătate și că ingestia adițională a ADNr,
care nu se deosebește chimic de ADN nemodificator, nu are efect.
s-a tras concluzia că un astfel de (OECD 2000; FAO/WHO 2000;
Jonas et al. 2001; UK ACRE 2002; USA SOT 2002; Royal Society
2002; Van den Eede et al. 2004).
 Riscurile pentru sănătatea omului asociate utilizării la plante a
secvențelor specifice din ADN viral sunt neglijabile (Royal Society
2002).
 Nu sunt așteptate efecte dăunătoare asupra mediului asociate
prezenței ADNr în plantele transgenice, așa cum a recunoscut
Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (USA EPA) când a
acordat granted blanket exemption pentru toți acizii nucleici folosiți
ca ”Plant-Incorporated Protectants” (USA EPA 2001a).
 Probleme de biosecuritate determinate de utilizarea
genelor de rezistență la antibiotice în procesul de
producere a PMG

 În procesul de producere a PMG, genele de

rezistență la antibiotice se folosesc ca markeri
selectabili.
 Introduse, prin intermediul PMG, în alimente
sau în mediu ar putea interveni în evoluția
bacteriilor, favorizând apariția rezistenței la
antibiotice la comensali (flora rezidentă
normală) din corpul oamenilor și unor animale
sau la patogenii oamenilor ori animalelor.
 Se recomandă ca utilizarea acestor gene la
plante să fie evaluată de la caz la caz (USA
FDA 2001).
 Probleme de biosecuritate determinate de
utilizarea genelor de rezistență la antibiotice
în procesul de producere a PMG
 Nu a fost identificat niciun scenariu credibil prin
care ar putea să apară bacterii rezistente la antibiotice,
avînd în vedere sistemele de transfer al ADN bacterian
și mecanismele posibile de recombinare. Sisteme și
mecanisme care, împreună, ar fi trebuit să facă să
ajungă genele de rezistență la antibiotice de la PMG în
celulele bacteriene.
 Prin urmare, s-a conchis că riscul transferului genelor
marker care conferă rezistență la antibiotice de la PMG
la bacterii este, în cel mai rău caz, mic.
 Aceste concluzii au fost trase de multe autorități
competente și de organizații internaționale (de
exemplul, FAO/WHO 2000; OECD 2000; USA FDA
2001; EFSA 2007).
 Probleme de biosecuritate determinate de
proteinele codificate de transgene

Probleme corelate indirect cu proteina codificată de transgenă.

 Au fost create și sunt exprimate proteine fuzionate între secvențe
donor fragmentare inserate și secvențele receptor? Cu alte cuvinte,
a fost inserată transgena în regiunea care codifică a unei gene a
organismului gazdă determinând formarea unui produs al genei
truncat sau hibrid, a cărui funcție este alterată, perturbată, atenuată
sau pierdută?
 A fost alterată expresia ansamblului genelor? Este posibil ca prin
inserția întâmplătoare a transgenei într-o regiune reglatoare a unei
gene gazdă sau prin afectarea genei care codifică o proteină
reglatoare să fie afectate alte gene.
 Este gena introdusă echivalentă funcțional cu o genă din genomul
gazdei? De exemplu, o transgenă care determină toleranța la
erbicide poate fi echivalentă funcțional cu o genă a gazdei implicată
în sinteza aminoacizilor aromatici
 Probleme de biosecuritate determinate de
proteinele codificate de transgene
Probleme corelate direct cu proteina codificată de transgenă
 Noua proteină este omoloagă cu vreun alergen cunoscut? Există
secvențe scurte de AA (6–8) identice cu alergenii cunoscuți? Se
preconizează o degradare rapidă a proteinei în tractul digestiv?
Între planta modificată genetic și planta nemodificată genetic din
care derivă prima există diferențe în privința sintezei și nivelului
alergenilor?
 Noua proteină, codificată de transagenă, este omoloagă cu
antinutrienți cunoscuți sau cu lectine.
Probleme importante în cazul în care stabilitatea caracterului ar
putea genera insecuritate
 Noua proteină este exprimată stabil și în corelație cu dezvoltarea în
cursul ciclului de viață al plantei?
 Caracterul introdus este stabil în decursul generațiilor în condiții de
mediu reprezentative?
Probleme de biosecuritate asociate unor gene
de origine microbiană utilizate în
biotehnologie
 Evaluările unor autorități competente și organizații internaționale
au condus la concluzia că atât genele care codifică:
 enzimele higromicin fosfotransferaza și neomicin fosfotransferaza
– NPTII, determinând rezistența la antibiotice,
 enzimele enolpiruvil șikimat 3 fosfat sintaza - CP4EPSPS,
fosfinotricin acetil transferaza -PAT și glifosat oxidoreductaza
GOX , determinând rezistența la erbicide,
 beta-glucuronidaza (GUS),
 fosfomanoz izomeraza,
 toxinele (CRY),
cât și produșii lor, nu prezintă riscuri în privința toxicității,
alergenicității, efectelor pleiotropice, transferului orizontal,
siguranței alimentelor, furajelor și mediului.
 Probleme de siguranță determinate de stabilitatea
caracterului conferit prin modificare genetică pot să
apară:

 în cazul PMG care conțin cantități reduse de alergeni și compuși

antinutriționali;
 în cazurile în care schimbările concentrației proteinei codificate de
transgenă au importanță pentru realizarea cu acuratețe a evaluării
riscului (de exemplu, condițiile de creștere și fondul parental pot
determina scăderi sezoniere ale expresiei proteinei Bt la bumbac,
afectînd managementul rezistenței).
 În cazurile menționate, datele prezentate de notificator ar trebui să
arate modul în care condițiile de creștere afectează expresia
caracterului dorit. Stabilitatea poate fi afectată și de condiția
fiziologică a plantelor care sintetizează proteina transgenică.
Condiție influențată de calitatea și intensitatea luminii, de
disponibilitatea apei și a nutrienților și de existența unor factori de
stres (temperaturi ridicate, boli și dăunători etc).
Caracteristicile biologice ale plantei
 O plantă de cultură transgenică va avea efecte
benefice sau adverse asupra mediului în
funcție de specie, locul în care este introdusă
și de managementul culturii
 Example de probleme specifice referitoare la
biologia PMG

 A crescut potențialul de transfer orizontal al genelor?— din cauza

prezenței în insert a unor secvențe bacteriene (originile replicării,
secvențe omeoloage)?
 Se deosebește PMG de plantele parentale sau de liniile aproape
izogenice nemodificate genetic în privința biologiei? (de exemplu,
multiplicarea,latența,supraviețuirea, dispersarea, capacitatea de
încrucișare liberă,toleranță la stres, sensibilitatea la agenți specifici)
—efectele neintenționate se pot manifesta prin schimbări mari ale
însușirilor agronomice.
 A crescut invazivitatea sau caracteristicile de buruiană [din cauza
caracteristicilor, fie ale PMG, fie ale transgenei) – a fost conferit
plantei MG vreun avantaj selectiv, adică au fost caracteristicile PMG
modificate astfel încât a devenit o buruiană în agroecosistem sau
invazivă în cele neamenajate?
 Example de probleme specifice
referitoare la biologia PMG
 Există modificări în biologia florii care ar putea afecta
capacitatea de încrucișare liberă? (perioadă de înflorire
extinsă, atractivitatea polenizatorilor, schimbarea
fertilității etc.)
 Va avea un impact fluxul genic prin polenizarea rudelor
sexual compatibile?—ar trebui să fie posibilă hibridarea,
se transferă vreun avantaj selectiv de la planta MG?
Sunt schimbări semnificative ale fitnessului sau
caracteristicilor de dispersare ale organismului receptor
care ar putea –o face mai persistentă în habitatele
agricole și mai invazivă în habitatele naturale?
 Va avea fluxul genic prin intermediul semințelor vreun
impact? Sunt viabile în natură semințele PMG? Dacă
sunt, există posibilitatea dispersării transgenelor?
Example de probleme specifice referitoare la
biologia PMG

 Organismele nevizate și biodiversitatea—va

avea PMG efecte dăunătoare asupra
populațiilor organismelor nevizate, de exemplu,
prin efecte indirecte asupra nivelului populațiilor
predatorilor, competitorilor, erbivorelor,
polenizatorilor, simbionților, paraziților și
patogenilor?
 Vor fi schimbate practicile agricole și de
cultivare? Vor avea practicile de cultivare
pentru PMG efecte directe sau indirecte,
imediate sau întârziate asupra mediului?