Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MESINA ANASTASIA
Problema
Aprovizionarea cu energie a Republicii moldova energetică în
Republica
4% Moldova
Electricitate
12% presistă deja
de mult
Gaze naturale timp.
37% Moldova
este aproape
Biocombustibil
13% în totalitate
dependentă
de
importurile
de energie
din exterior,
deoarece nu
are resurse
Prodse petroliere
34% naturale
nesesare
pentru
înreținerea acesteia. De asemenea sunt și foarte puține companii străine care ar fi dorit să-și
investească capitalul în industria dată.
În totalul aprovizionărilor cu energie primară către țară, produsele petroliere și gazele naturale sunt
resursele dominante (35%, respectiv 34,7%). Gazul natural este 100% importat din Rusia (Gazprom),
iar produsele petroliere din România, Bulgaria, Rusia și alte țări. Biocombustibilii și deșeurile
reprezintă 13,6% (în 2011 doar 9,3%). Cărbunele și electricitatea reprezintă 4,3%, respectiv 12,3%.
Datorită importului de resurse de energie primară, dependența energetică totală a Republicii
Moldova este foarte mare și se ridică la aproximativ 88%.
În ansamblu, rămân multe provocări în sectorul energetic al Republicii Moldova. Dependența
ridicată de importul de gaze și electricitate, datoriile istorice, sistemele de producere a energiei
electrice și termice învechite, sistemele de încălzire urbană ineficiente și tarifele stabilite sub
rentabilitatea economică au contribuit la performanța slabă a sectorului actual.
Republica Moldova este o țară de
tranzit și un important importator de
energie, unde doar 12% din cererea
de energie primară este acoperită de
resursele energetice locale. O
dependență energetică atât de
puternică face ca economia țării să
fie foarte vulnerabilă la orice întrerupere externă a energiei, fluctuații ale prețului resurselor
energetice cu un grad ridicat de imprevizibilitate în viitor. Situația actuală reprezintă, de asemenea, o
amenințare la adresa securității sociale și un risc serios pentru dezvoltarea durabilă a economiei
naționale în viitor.
Republica Moldova este săracă în resurse energetice. Nu există rezerve de cărbune și petrol. În
ceea ce privește sursele de energie regenerabile, potențialul nu este utilizat pe deplin, în special
energia eoliană și solară, din cauza limitărilor sistemelor tehnice și a cadrului de reglementare.
Datorită activităților agricole intensive, biomasa este considerată una dintre cele mai importante
surse de energie regenerabilă și poate fi utilizată pe scară largă în scopuri energetice.
ENERGIA REGENERABILĂ
TIRASPOL
CHISINAU
Lipsa resurselor naturale, eficiența energetică este un element cheie al viitoarei strategii energetice,
deoarece îmbunătățirea eficienței energetice este o activitate care poate fi controlată de guvern. Cu
toate acestea, pentru a proteja progresul și a sprijini dezvoltarea durabilă, țara are nevoie de o
structură instituțională foarte puternică, care poate fi obținută printr-o reformă administrativă solidă,
consolidarea capacităților și dezvoltarea de mecanisme la fața locului și, în cele din urmă, dezvoltarea
sprijinului parteneriatului pentru dezvoltarea politicilor și planurilor și implementarea lor.
Riscul de securitate energetică este fiabilitatea tehnică foarte limitată și, prin urmare,
disponibilitatea centralelor electrice existente și a centralelor de cogenerare din cauza uzurii foarte
mari și a lipsei de fonduri. Toate centralele și centralele termice au fost construite cu cel puțin 30-50
de ani în urmă. Un grad foarte mare de uzură a instalațiilor de generare și transmisie a energiei
(transport și distribuție) are un impact negativ grav atât asupra tehnicii (disponibilitatea capacităților,
eficiența procesării combustibilului, dependența de sarcina de căldură, problemele asociate cu
aprobarea tarifelor etc.) și asupra productivității economice a companiilor energetice, care prezintă
un risc pentru securitatea energetică.
METODE DE SOLUTIONARE A PROBLEMELOR ENERGETICE ALE REPUBLICII MOLDOVA
Rata surselor regenerabile de energie va constitui cca 7,0-8,7 PJ, ceea ce corespunde unui
volum de 167-210 mii tone echivalent petrol sau 240-300 mii tone combustibil convenţional
pe an şi, ca urmare, reducerea emisiei gazelor cu efect de seră la nivel de cca. 340,0 mii tone.