Academia Oamenilor Biblioteca Județeană Muzeul de Istorie

de Știință din Ioan N. Roman Națională și Arheologie

România Constanța Constanța

PROGRAMUL SIMPOZIONULUI INTERNAȚIONAL

DOBROGEA ÎN CONTEXTUL PRIMULUI RĂZBOI
MONDIAL
26 - 28 octombrie 2017
Biblioteca Județeană Ioan N. Roman Constanța
str. Mircea cel Bătrân nr. 104 A

• 26 octombrie 2017: 16.00 - 20.00 - sosirea și cazarea invitaților din țară, Hotel Ibis -
Constanța

• 27 octombrie 2017:
9.30 - 10.00 Primirea participanților
Deschiderea oficială a Simpozionului Internațional
10.00 Dobrogea în contextul Primului Război Mondial
Alocuțiuni de deschidere, lansarea volumului Dobrogea în
contextul Primului Război Mondial
11.30 Pauză cafea
Lucrările Simpozionului internațional Dobrogea în contextul
12.00 - 14.00 Primului Război Mondial, aula Bibliotecii Județene Ioan N.
Roman Constanța
14.00 Pauză de masă
Lucrările Simpozionului internațional Dobrogea în contextul
15.00-18.30 Primului Război Mondial (2 secțiuni).

18.30 Cina (bufet suedez)

• 28 octombrie 2017:

Excursie tematică: Pe urmele Primului Război Mondial în Dobrogea, pe traseul

Constanța - Medgidia - Mircea Vodă – Cernavodă.
Plecare : Hotel Ibis, ora 8:30
Revenire Constanța, ora 16.00, în zona Gării Constanța
 Vineri, 27 octombrie 2017
Aula Bibliotecii "I.N.Roman" Constanța
Orele: 10.00-11.30

●Deschiderea oficială a Simpozionului Internațional Dobrogea în contextul Primului Război

Mondial

Alocuțiuni: Corina Apostoleanu, Valentin Ciorbea, Traian Cliante, Delia Cornea, Magdalena Tiță,
reprezentanți oficialități.

● Lansarea volumului Dobrogea în contextul Primului Război Mondial

Vineri, 27 octombrie 2017

Aula Bibliotecii "I.N.Roman" Constanța
Orele: 12.00-14.00
Lucrările în plen

● Cătălin Turliuc
Geografie și tehnologie: repere ale primei conflagrații mondiale

●Alin Spânu
Activitatea contrainformativă desfășurată de Mihail Moruzov în 1917

●Valentin Ciorbea
Situația Dobrogei între anii 1916-1918, în izvoare istorice de epocă

● Constantin Cheramidoglu
Arhivele dobrogene în vremea războiului (1916-1918)

●Petr Boicev, Radoslav Simeonov

Formarea și participarea Diviziei I de voluntari sârbi în bătăliile de pe frontul din Dobrogea, în
timpul Primului Război Mondial

Pauză de cafea
 Vineri, 27 octombrie 2017
Aula Bibliotecii "I.N.Roman" Constanța
Orele: 15.00-18.30

Moderatori: Radu Ștefan Vergatti, Luminița Giurgiu

● Radu Ștefan Vergatti

Problema izbucnirii Primului Război Mondial. Contacte politice la cel mai înalt nivel

● Angela-Anca Dobre
Nicolae Iorga – jurnalul Marelui Război (Note despre Dobrogea)

●Andreea Atanasiu-Croitoru
Organizarea Marinei Militare Române la intrarea României în Primul Război Mondial

●Luminița Giurgiu, Teodora Giurgiu

Concepția Marelui Stat Major la apărarea frontierei de sud-vest a Dobrogei

●Paul Dominte
Constanța în anii neutralității (1914-1916)

● Tiberiu Tănase
Serviciul de Informații și Siguranță al Deltei - Serviciul de Siguranță al Dobrogei

●Angela Pop
Revistele "Arhiva Dobrogei" și "Analele Dobrogei". Contribuții la istoriografia Războiului pentru
Reîntregire Națională.

● Valentin Ciorbea, Luminița Stelian

Evaluările lui Marin Ionescu-Dobrogianu privind ocupația bulgară în județul Tulcea (1916-1918)

●Radu Cornescu
Cărți poștale ilustrate și fotografii realizate de trupele de ocupație în Dobrogea în timpul Primului
Război Mondial

●Corina-Mihaela Apostoleanu
Literatură și război: George Topârceanu pe frontul dobrogean – Ecouri memorialistice
 Vineri, 27 octombrie 2017
Sala "Liliana Lazia" a Bibliotecii "I.N.Roman" Constanța
Orele: 15.00-18.30

Moderatori: Delia Roxana Cornea, Iulian Stelian Boțoghină

● Iulian Stelian Boțoghină

Considerații privind potențialul defensiv al Dobrogei în martie 1916, în opinia colonelului
Tatarinoff, atașatul militar rus

● Carmen-Irene Atanasiu
Operații de minare și dragaj la Marea Neagră, în documente românești și germane (1914-1923)

●Remus Macovei
Militari constănțeni în Primul Război Mondial

●Luminița Stelian
Aspecte ale participării Regimentului 34 Infanterie în bătălia de la Turtucaia

● Costel Coroban
Mărturii ale infirmierelor scoțiene din Dobrogea Primului Război Mondial

●Lavinia Dumitrașcu
Cercetași elevi, absolvenți și profesori ai Liceului "Mircea cel Bătrân" din Constanța. Și ei sunt eroi
ai Războiului de Reîntregire a României

●Ligia Dima
Primul Război Mondial și distrugerile provocate pe teritoriul nord-dobrogean

● Traian Brătianu
Remember. Presa dobrogeană și Primul Război Mondial

● Nicoleta (Grigore) Paraschiv

Situația demografică a populației din Dobrogea în perioada 1916-1919

●Elena Zârnă
Organizarea și administrarea orfelinatelor din unitățile militare dobrogene, după Războiul Întregirii
 REZUMATELE COMUNICĂRILOR

Geografie și tehnologie: repere ale primei conflagrații mondiale

Cătălin TURLIUC

Primul Război Mondial a fost rezultatul unei decade de rivalitate între două mari alianţe şi a
implicat toate marile puteri ale Europei şi nu numai. A fost numit astfel, în 1920, de colonelul
Thomas Repington, corespondent de război al ziarului The Times. Caracterul acestui război a fost
total diferit de conflictele anterioare, fiindcă s-a bazat pe producerea în masă a armamentului, pe
transportul mecanizat şi pe rolul extrem de important al frontului de acasă. Economiile statelor au
resimţit puternic războiul, iar pierderile de vieţi omeneşti au fost enorme. Lucrarea discută
influenţele geografice şi tehnologice, în desfăşurarea Primului Război Mondial, prezentând
impactul acestora asupra strategiei şi tacticii militare. În cazul României, geografia a jucat un rol
fundamental, atât în ceea ce priveşte strategia generală, concepută şi pusă în practică de factorii
militari decidenţi, cât şi asupra tacticii folosite pe câmpurile de luptă.

Problema izbucnirii Primului Război Mondial.

Contacte politice la cel mai înalt nivel
Radu Ștefan VERGATTI

În preajma izbucnirii Primului Război Mondial, relațiile dintre Regatul României și Imperiul
Țarist nu erau calde. În acest context, Țarul Nicolae al II-lea a decis să facă o vizită în România,
urmărind îmbunătățirea raporturilor cu regele Carol I. La 1 iunie 1914 a sosit în portul Constanța. A
fost prima vizită oficială a unui șef de stat rus, în secolul al XX-lea, în România. A avut convorbiri cu
regele Carol I, cu primul ministru Ion I. C. Brătianu și cu ministrul de externe, Emil Porumbaru.
Țarul a fost secondat de ministrul de externe al Imperiului Țarist, Serghei Dmitrievici Sazonov.
Consecința acestei vizite oficiale a fost rămânerea Regatului Român în stare de neutralitate între
anii 1914-1916.

Nicola Iorga – Jurnalul Marelul Război

(Note despre Dobrogea)

Angela-Anca DOBRE

Nicolae Iorga, personalitate renascentistă a epocii sale, a fost martor ocular al unor etape
hotărâtoare ale istoriei noastre, între care şi desăvârşirea statului naţional unitar român. Astfel, el
a consemnat în jurnalul pe care l-a ţinut pe perioada Primului Război Mondial o serie de
evenimente importante, inclusiv pe cele legate de luptele din Dobrogea. În volumele „Războiul
nostru în note zilnice”, publicat la Craiova, Editura „Ramuri”, s. a., el vorbeşte, într-un mod
caracteristic, plăcut, dar şi cu aplecare ştiinţifică, despre evenimente importante legate de războiul
din Dobrogea, precum bătălia de la Turtucaia, bombardarea oraşului Constanţa cu hidroavioanele
sau oferă date despre invazia bulgară şi distrugerile provocate de aceasta în Dobrogea. Toate
aceste date vin să pună într-o lumină nouă situaţia grea în care s-a aflat Dobrogea între anii 1916-
1918.

Aviatori români pe cerul României 1916-1917

Valeriu AVRAM

La intrarea României în Războiul de Întregire Naţională, aviaţia militară avea în dotare 44

de avioane, un efectiv de 1293 soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri, din care 97 de piloţi şi 84 de observatori
aerieni. Deficitul de aparate de zbor şi personal militar era evident, faţă de necesităţile frontului. În
toamna anului 1916, în faţa unei situaţii critice, când armata română era nevoită să lupte pe două
fronturi, România a cerut ajutor Antantei şi, în special Franţei. Guvernul francez a reacţionat
imediat şi o Misiune militară franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot a sosit în
România. Aviatorii francezi au luptat eroic, alături de camarazii lor români, la Mărăşti, Mărăşeşti şi
Oituz.

Organizarea Marinei Militare Române la intrarea României

în Primul Război Mondial

Andreea ATANASIU-CROITORU

La intrarea în Primul Război Mondial, România dispunea de 40 de nave fluviale și maritime

din care enumerăm câteva: 4 monitoare, 8 vedete torpiloare ușoare de fluviu, vase accesorii la
Dunăre și un singur crucișător, navă considerată deja învechită, „Elisabeta”. În ceea ce privește
organizarea structurii, aceasta era următoarea: Comandamentul Marinei Militare Române aflat
sub ordinele contraamiralului Eustațiu Sebastian, comandantul inspector general al Marinei,
depozitele generale de la Galați și atelierele de mine și torpile; tot la Galați exista și un arsenal de
întreținere și reparații. Comandamentul Marinei avea toate serviciile unui corp de armată și un
serviciu al transporturilor pe apă. În subordinea sa intrau Divizia de Dunăre și Divizia de Mare. În
Ministerul de Război exista un „Directorat pentru Marină” care se ocupa cu probleme de asigurare
materială și „Serviciul Marinei” în Marele Stat Major, având ca principală activitate organizarea și
rezolvarea problemelor tactico-strategice. Marina era reprezentată, la București, de contraamiralul
Constantin Bălescu, în calitate de director superior al Marinei și subșef de stat major general
pentru Marină în Marele Stat Major. În timp de război, comanda efectivă revenea comandantului
Marinei Militare, iar directorul superior pentru Marină trecea la Marele Cartier General.
 Concepția Marelui Stat Major cu privire la apărarea frontierei
de sud-vest a Dobrogei

Luminița GIURGIU, Teodora GIURGIU

În anul 1916, la nivelul comenzii Flotei de Operaţiuni a fost elaborat un plan privind
debarcarea unei divizii pe coasta de vest a lacului Razelm, în scopul de a recuceri regiunea întărită
Mahmudia-Tulcea-Isaccea. Documentul de arhivă prezintă planul strategic; efectivul corpului de
debarcare; mijloacele de transport şi susţinere; concentrarea şi punctele de ambarcare;
organizarea transporturilor; capacitatea de transport a diferitelor vase întrebuinţate; organizarea
operaţiunii de debarcare; durata transportului; aprovizionarea; evacuarea răniţilor; pregătirile
înainte de începerea operaţiunilor.

Fundamentul economic al Unirii Transilvaniei cu România

Mihai D. DRECIN

Desfiinţarea iobăgiei, în urma revoluţiei române de la 1848-1849 şi prima împroprietărire

prin patentele imperiale din 1853-1854 au creat necesitatea obţinerii de credite, pentru
modernizarea agriculturii autohtone. În acest context, în mediul intelectualilor români se naşte un
curent care militează pentru înfiinţarea unor instituţii de credit cu capital pur românesc, care să
sprijine dezvoltarea economică a naţiunii. Sistemul bancar românesc din Transilvania s-a implicat
într-un fenomen social-economic cu efecte importante pentru întreaga populaţie. Creşterea
puterii economice se împletea cu afirmarea culturală a naţiunii.

Constanța în ani neutralității (1914-1916)

Paul DOMINTE

Ceea ce surprinde la viața de zi cu zi în Constanța în anii neutralității, 1914-1916, este lipsa

de conștientizare a pericolului care plana asupra orașului, având în vedere poziția strategică
avansată a acestuia, prins oarecum la mijloc între Rusia și Bulgaria, țări ce faceau parte din tabere
opuse, Rusia din Antanta, Bulgaria din Tripla Alianță. Cu toate acestea au existat și elemente de
pregătire în vederea eventualei participări la Conflagrația Mondială, dar, după cum va demonstra
realitatea ulterior, insuficiente pentru a asigura orașului o apărare eficientă.
 Considerații privind potențialul defensiv al Dobrogei în martie 1916, în
opinia colonelului Tatarinoff, atașatul militar rus

Iulian Stelian Boțoghină

La începutul Marelui Război, Guvernul României avea de ales între îndeplinirea obligaţiilor
din Antantă şi realizarea dezideratului de unire cu Transilvania. Aceste opţiuni au divizat societatea
între unionişti, care cereau intrarea rapidă în război, de partea Antatei, şi cei care erau împotriva
unirii, pentru care erau încă vii consecinţele alianţei cu Imperiul Ţarist în războiul anterior. După
cum este cunoscut, după doi ani de neutralitate, sentimentul naţional a învins şi România a
participat la război de partea Antantei, o alianţă care fusese negociată cu dificultate, sub imensa
presiune a Rusiei. După ce intrarea în război împotriva Puterilor Centrale a devenit o realitate
pentru guvern, Rusia a întreprins o serie de acţiuni de recunoaştere, cu privire la viitoarea
frontieră. În acest context, colonelul Tatarinoff a vizitat Dobrogea, între 6 şi 8 martie 1916, însoţit
de maiorul Toma Dumitrescu, un om cu înalte calităţi morale şi un militar cu o pregătire perfectă.
La rândul său, la întoarcerea la Bucureşti, maiorul Toma Dumitrescu a înaintat generalului Iliescu
un raport, document care reprezintă subiectul prezentului articol.

Operații de minare și dragaj la Marea Neagră,

în documente românești și germane (1914-1923)

Carmen-Irène ATANASIU

Folosirea minelor marine şi fluviale în operaţiunile navale, deşi mai veche, a căpătat
proporţii nebănuite abia în timpul Primului Război Mondial. Este motivul pentru care şi antidotul
corespunzător, dragajul, nu cunoscuse o dezvoltare prea mare la începutul ostilităţilor. Dar, pe
măsura desfășurării conflictului armat, minele au devenit, pentru toate părțile implicate în conflict,
un mijloc de apărare cu rol important în timpul războiului.

Militari constănțeni în Primul Război Mondial

Remus MACOVEI

Acest articol îşi propune să prezinte jertfa umană a militarilor constănţeni decedaţi în
timpul Primului Război Mondial, conţinând informaţii şi statistici inedite, pe care autorul articolului
le pune la dispoziţia cititorului în urma unui amplu efort de studiere a Fondului IOVR existent în
cadrul Arhivelor Naţionale Constanţa. În articol este detaliat numărul constănţenilor mobilizaţi,
numărul de morţi şi răniţi provenind din rândul militarilor constănţeni (pe localităţi), se face
referire atât la modalitatea de recompensare a militarilor supravieţuitori campaniei din 1916 -
1919 prin promisiunea de împroprietărire (nerespectată integral de către factorii politici ai vremii),
cât şi la cinstirea memoriei acestora prin construirea de monumente, troiţe şi plăci comemorative,
cu referire directă la cele realizate în perioada 1919 - 1938 şi situaţia lor actuală.
 Aspecte ale participării Regimentului 34 Infanterie
în bătălia de la Turtucaia
Luminița STELIAN

Complexitatea aspectelor desfăşurării campaniilor militare ale Primului Război Mondial a

fost şi va fi o temă amplu dezbătută, atât în istoriografia românească, cât şi în cea internaţională,
relevând continuu un interes aparte. Un element important al acestora a fost reprezentat de
factorul uman, care prin mobilizarea, implicarea şi spiritul de sacrificiu a constituit baza
configurării perspectivei finale a războiului. Unul dintre militarii activi a fost colonelul Marin
Ionescu-Dobrogianu, care în calitate de comandant al Regimentului 34 Infanterie, a luat parte la
bătălia de la Turtucaia, moment de cumpănă pentru armata română.

Formarea și participarea Diviziei I de voluntari sârbi în bătăliile de pe

frontul din Dobrogea, în timpul Primului Război Mondial

Petr BOICEV, Radoslav SIMEONOV

Ideile de unitate și identitate națională, care sunt specifice tuturor popoarelor, au apărut în
paralel cu națiunile, ca o consecință a dezvoltării ideii de conștiință națională. Cercetarea de față
se referă la dezvoltarea celor două concepte, de-a lungul istoriei României, alături de elemente
identitare care se referă la cultură, limbă și religie, în relație cu evenimentele istorice. De
asemenea, în cadrul studiului este subliniată importanța și actualitatea acestor valori.

Contribuții la istoria înființării instituției comisariatului civil al guvernului

român pe lângă comandantul armatelor rus din Dobrogea și Moldova
(august-decembrie 1916)
Daniel NICULAE

În vederea îndeplinirii obligațiilor asumate, prin semnarea convenției militare cu Antanta,

autoritățile române au numit comisari civili guvernamentali, pentru a sprijini armatele ruse
deplasate în România. Efortul acestora de a informa Guvernul României a condus la o mai bună
administrare a situației pe teren și, astfel, la luarea unor decizii militare mai bune.

Activitatea contrainformativă desfășurată de Mihail Moruzov în 1917

Alin SPÂNU

În timpul Războiului de Întregire (1916-1919), serviciile de informații românești s-au

confruntat cu acțiunile subversive ale Puterilor Centrale. MIhail Moruzov, agent de siguranță, a
acționat într-o zonă pe care o cunoștea din copilărie, astfel încât a obținut succese informative
importante pentru armata română. În a doua parte a anului 1917, a acționat împreună cu
structurile contrainformative ruse de la Armata 6 și Flota Mării Negre pentru a neutraliza acțiunile
de spionaj germano-bulgare din Dobrogea și Delta Dunării.

Serviciul de Informații și Siguranță al Deltei

- Serviciul de Siguranță al Dobrogei
Tiberiu TĂNASE

În timpul primei conflagraţii a secolului al XX-lea, din Intelligence-ul Naţional făceau parte
Structura de Intelligence a Ministerului Apărării Naţionale - Serviciul de Informaţii al Armatei, dar
şi structurile de Inteligence din Ministerul de Interne - Siguranţa Generală a Statului şi Serviciul de
Informaţii şi Siguranţă al Deltei - Serviciul de Siguranţă al Dobrogei, precum şi alte structuri
informative: Secţia Militară Secretă din Transilvania, Serviciul Supravegherii Ştirilor şi Biroul de
cercetări informative de pe lângă Ministerul Justiţiei. De asemenea, au existat structuri de
cooperare apărute din necesităţile desfăşurării războiului, cum au fost Serviciul de Informaţii şi
Contrainformaţii româno-rus şi o structură care colabora cu experţii francezi din cadrul Misiunii
speciale, condus de Henri Berthelot. Din structurile informative ale statului român - au făcut parte
o serie de personalităţi începând cu: Iancu Panaitescu - director în Direcţia Generală a Poliţiei şi
Siguranţei şi Romulus P. Voinescu, (primul director) al Siguranţei Generale a Statului, şi continuând
cu Mihail Moruzov (primul şef) - Serviciul de Informaţii şi Siguranţă al Deltei - Serviciul de Siguranţă
al Dobrogei, şi ulterior primul director al Serviciului Secret de Informaţii al Armatei Române.
Serviciul de Siguranţă al Deltei a reprezentat o structură informativă şi contrainformativă creată în
1917 şi de care se leagă strâns activitatea lui Mihail Moruzov.

1916-1918: Hidroscalele germane în Dobrogea

Dan SAMBRA

După încheierea ostilităților în Peninsula Gallipoli (9 ianuarie 1916) centrul de activitate al

aviației germane s-a mutat spre Marea Neagră (MN). Misiunile erau: recunoașteri aeriene ale
flotei ruse în MN, asigurarea aeriană a submarinelor germane și acțiuni de deminare. Au existat în
acești ani mai multe hidroscale germane în zona MN - sud; întâi în Turcia (Tschanak, Kutali,
Rodosto, Kawak, Songuldag-Eregli, Kefken, partial Xanthi); apoi în Bulgaria (Varna, Pinartschik,
Xanthi). Situația s-a schimbat odată cu intrarea României în război (27/28 august 1916). Din acel
moment a devenit necesară extinderea hidroscalelor existente și apariția altora noi în nordul
Bulgariei.

Situația Dobrogei între anii 1916-1918

în izvoare istorice de epocă
Valentin CIORBEA

Articolul analizează câteva documente create de Administrația Germană de Etapă din Dobrogea,
care a început să se organizeze, începând cu octombrie 1916, pe o suprafață de 7.700km², ce
includea județul Constanța și o fâșie din sudul județului Tulcea. În lipsa surselor istorice distruse de
război și ocupanți, izvoarele istorice rămase de la Administrația Germană sunt esențiale pentru
cunoașterea situației dintr-o importantă zonă a regiunii dintre Dunăre și Marea Neagră. De maxim
interes pentru informațiile pe care le conține este Memoriu al Administrației Germane de Etapă
din Dobrogea întocmit la mijlocul lui aprilie 1917. Cunoașterea realităților demografice este
posibilă din datele cuprinse în două statistici: Statistica locuitorilor din zona Administrației
etapelor germane din Dobrogea după situația din 15 mai 1917 și Statistica locuitorilor din zona
Administrației etapelor germane din Dobrogea după situația din 15 februarie 1918. Alt
document, Referat asupra convorbirilor ce au avut loc între comandanții de etapă însărcinați cu
exploatarea, ofițerii cu aprovizionarea și comandanții de regimente și batalioane, face referire la
16 teme. „Curierul Dobrogei” este periodicul Administrației germane apărut în limba germană,
ulterior cu supliment în limba bulgară și turcă. Administrația germană a tipărit și Imagini din
Dobrogea, un valoros volum colectiv la care și-au adus contribuția personalități ale științei
germane.

Mărturii ale infirmierelor scoțiene

din Dobrogea Primului Război Mondial
Costel COROBAN

Unitatea medicală a femeilor scoţiene a ajuns întâia oară în Dobrogea pe ruta Arhanghelsk-
Moscova-Odessa-Reni. Scopul lor iniţial era ajutorarea Diviziei I de voluntari sârbi sosită aici din
Rusia, însă, datorită pierderilor grele, această divizie a fost trecută în rezervă, astfel încât, cu
bucurie, infirmierele şi doctoriţele scoţiene au îngrijit soldaţii români şi ruşi de pe front. La
Medgidia, doctorei Elsie Inglis i-a fost acordată o baracă militară pentru a fi folosită drept spital, în
timp ce o subunitate de 12 infirmiere, condusă de Dr. Chesney, împreună cu cele două ambulanţe,
a fost relocată la Bülbül Mic (Ciocârlia de Jos) pentru a înfiinţa acolo un spital de campanie mai
apropiat de front. Lucrarea de faţă analizează jurnalele şi scrisorile acestora.

Cercetași elevi, absolvenți și profesori ai Liceului "Mircea cel Bătrân" din

Constanța. Și ei sunt eroi ai Războiului de Reîntregire a României

Lavinia DUMITRAȘCU

La Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanţa este expusă, la loc de cinste, o placă
memorială, operă a sculptorului I. Jalea, realizată în 1936. Aceasta este dedicată elevilor,
absolvenţilor şi profesorilor liceului constănţean căzuţi în Primul Război Mondial. Majoritatea
numelor înscrise este al cercetaşilor şi instructorilor lor, înregimentaţi în Cohorta „Ovidiu”, din
Legiunea „Regina Elisabeta”, comandată de profesorul N. Constantinescu-Pană. Educaţia primită şi
prin intermediul cercetăşiei - bazată pe disciplină, respect, pregătire fizică, de orientare, de prim
ajutor, având la bază valori morale precum onoare, demnitate, solidaritate, patriotism, altruism,
curaj, vigoare - i-a determinat pe mulţi dintre elevii şi profesorii liceului să se înregimenteze ca
voluntari, cu speranţa unei Românii Mari.

Primul Război Mondial și distrugerile provocate

pe teritoriul nord-dobrogean
Ligia DIMA

Participarea României la evenimentele Primului Război Mondial a atras după sine,

implicarea directă a Dobrogei în acest conflict. Evenimente precum campania militară din
septembrie-octombrie 1916, urmată de administarea teritoriului de către administrația bulgară și
cea a Puterilor Centrale, au avut un efect catastrofal asupra teritoriului dobrogean.

Revistele "Arhiva Dobrogei" și "Analele Dobrogei".

Contribuții la istoriografia Războiului pentru Reîntregire Națională.

Angela POP

Impactul fără precedent pe care l-a avut Primul Război Mondial asupra vieţii a milioane de
oameni, a dus la apariţia unei bogate istoriografii. Pe lângă presa timpului, încercarea de a găsi o
explicaţie pentru tot răul provocat, căutarea unui nou sens al existenţei. în perioada postbelica, au
determinat apariţia unui număr impresionant de memorii, studii de istorie şi istorie militară. Orice
persoană interesată de cunoaşterea elementelor specifice frontului dobrogean, a situaţiei
concrete din această provincie, între anii 1916-1918, nu poate exclude, din bogata bibliografie
existentă, revistele „Arhiva Dobrogei” (1916, 1919-1920) şi „Analele Dobrogei”(1920-1938). Ele
reprezintă rezultatul eforturilor intelectuale şi materiale ale unor reprezentatanţi de seamă ai
culturii române (profesorii Grigore Moisil şi Constantin Brătescu, avocatul I.N.Roman), cărora li se
alătură alte personalități de marcă (profesorii Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Simion Mehedinţi,
Oreste Tafrali).

Remember. Presa dobrogeană și Primul Război Mondial

Traian Brătianu

Conflagraţia mondială din perioada 1914-1918, care a angrenat importante forţe umane şi
materiale, şi-a lăsat puternic amprenta şi asupra ţării noastre. Aflată în centrul confruntărilor,
Dobrogea a avut mult de suferit, lucru ilustrat de documentele vremii. Un rol imortant în
cunoaşterea situaţiei de dinainte şi de după încheierea ostilităţilor l-a jucat presa locală, care a
cuprins în paginile sale informaţii utile. Ziare ca România Mare, Liberalul Constanţei, Dacia, Farul,
Dobrogea Jună şi altele au devenit adevărate purtătoare de cuvânt ale opiniei publice. Studiul îşi
propune să scoată în evidenţă contribuţia pe care aceste publicaţii, cu opinii dintre cele mai
diverse, au avut-o la cunoaşterea cauzelor şi urmărilor primului război mondial. Sunt mărturii de la
faţa locului, care creează o imagine de ansamblu ale unor vremuri ce au influenţat puternic
configuraţia lumii în general, şi a ţării noastre în particular, la sfârşitul cărora a fost realizată
România Mare.
 Situația demografică a populației din Dobrogea
în perioada 1916-1919

Nicoleta PARASCHIV

După ce România a intrat în Primul Război Mondial, pentru întregirea neamului, la 14/27
august 1916, câteva zile mai târziu, teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră a fost ocupat de
armatele inamice, aceasta având consecinţe importante asupra dinamicii populaţiei. Pentru a
realiza un studiu asupra populaţiei Dobrogei, între anii 1916-1919, considerăm necesar să
prezentăm date demografice, dinainte ca România să intre în război. Aceste date provin din
statistici oficiale, realizate de autorităţi. Când Dobrogea a fost ocupată de armatele germană şi
bulgară, populaţia s-a diminuat, mai ales în judeţele Constanţa şi Tulcea, deoarece oamenii fugeau
din calea armatelor ocupante şi din cauza pierderilor de vieţi omeneşti, generate de război.

Evaluările lui Marin Ionscu-Dobrogianu privind ocupația bulgară

în județul Tulcea (1916-1918)

Valentin CIORBEA, Luminița STELIAN

În cazul Dobrogei, impactul distrugerilor Primului Război Mondial a fost atent analizat şi
dezbătut de-a lungul timpului, dar evaluările şi anchetele desfăşurate imediat după încheierea
confruntărilor militare au evidenţiat dimensiunea dezastrului material şi uman cu care s-a
confruntat. Marin Ionescu-Dobrogianu publică rezultatele unui raport referitor la judeţul Tulcea, în
două studii, care au permis identificarea şi analizarea diverşilor indicatori, constituind bază de date
pentru studii ulterioare.

Organizarea și administrarea orfelinatelor din unitățile militare dobrogene,

după Războiul Întregirii
Elena ZÂRNĂ

Dobrogea a fost unul din principalele teatre de operațiuni ale armatelor beligerante la
începutul Războiului de Întregire. Aici s-au confruntat românii și aliații lor ruși, care au încercat să
oprească ofensiva trupelor germane. Tăvălugul războiului a măturat satele și orașele dobrogene, a
secerat numeroase vieți pe front și în spatele lui. Pe lângă pierderile materiale, decesul adulților,
bărbați și femei deopotrivă, a avut o incomensurabilă consecință, pe care societatea românească a
fost nevoită să o gestioneze după război, anume orfanii de război. În prezentul articol autorul
expune modul cum unitățile militare dobrogene s-au implicat în gestionarea acestei situații, mai
exact cum au fost organizate și administrate orfelinatele pentru copii din Dobrogea.
 Dimensiunea umană a Primului Război Mondial în Dobrogea Veche
(1914-1919)
Răzvan LIMONA

Unul din elementele definitorii ale oricărui conflict este modul în care populația a perceput și s-a
raportat la desfășurarea și violența fenomenului. Studiul de față s-a născut din dorința de a prezenta
reacțiile locuitorilor și autorităților locale față de măsurile luate de la București, prezența armatelor aliate și
de ocupație, distrugerile și suferințele războiului, precum și evoluția relațiilor interetnice din perioada
neutralității în cea a războiului. Cercetarea a implicat, în principal, documente de arhivă, completate de
mărturii, corespondență oficială și articole păstrate în analele științifice și culegerile de documente ce au
avut drept ținte provincia și Primului Război Mondial. Împreună, ele scot în evidență imagini necunoscute
sau mai puțin cunoscute din istoria Dobrogei în contextul Primului Război Mondial.

Memorii de război ale unui ofițer dobrogean,

în baza unor documente de arhivă

Virgil COMAN (†), Luminița STELIAN

Articolul prezintă, în baza documentelor de arhivă, modul cum un ofiţer al armatei române
percepe participarea la bătălia şi înfrângerea de la Turtucaia, care a determinat pentru mulţi,
schimbări majore în viaţa lor. Relatarea punctează nu numai abuzurile fizice şi emoţionale ale unui
fost prizonier de război în Bulgaria, ci şi evidenţierea localităţilor şi a lagărelor prin care trece
sublocotenentul Iordan Ivanciu, precum şi drumul străbătut de acesta.

Arhivele dobrogene în vremea războiului (1916-1918)

Constantin CHERAMIDOGLU

Arhivele dobrogene au avut mult de suferit în anii Primului Război Mondial, prin ocupaţia
militară a Dobrogei şi refugiul unei mari părţi a populaţiei, precum şi al instituţiilor. Fie că vorbim
de arhivele primăriilor comunale şi orăşeneşti, arhiva prefecturii, a poliţiei, a instanţelor
judecătoreşti, dar şi cele ale comercianţilor din regiune, mai toate au resimţit pierderi importante.
Unele au fost abandonate la refugiu, altele au fost distruse de trupele de ocupaţie, iar alte
documente s-au pierdut pe calea refugiului şi nu s-au mai readus la instituţiile creatoare. Cert este
că istoria Dobrogei suferă de lipsa unei mari cantităţi de documente din perioada anterioară anului
1920, reconstituirea acelor ani fiind destul de anevoioasă.
 Amintiri din Război – 1916- Turtucaia
Iulia-Cristina BULACU

Acest articol va ilustra, pe scurt, modul în care un simplu soldat și-a perceput experiența
războiului: drumul spre Turtucaia, bătălia, înfrângerea, retragerea și prizonieratul. În acest mod,
dorim să ajutăm la creionarea și completarea unei imaginii din această secvență istorică, a ceea ce
a însemnat experiența războiului pentru combatanți.

Scurt istoric al germanilor din Dobrogea

Josef SALLANZ

Coloniştii germani au venit în Dobrogea, cu puţine exceptii, din Basarabia, ca şi din

guvernoratele ruseşti Cherson, Ecaterinoslav şi Taurin. Acești colonişti au fost aduşi în principal în
1812, sub ţarul Alexandru I, după anexarea Basarabiei, în Imperiul Rus, pentru a reconstrui
Basarabia, puţin populată în acel timp. Coloniştii germani din Dobrogea nu au venit direct din
Germania, în provincia otomană. Cei mai mulţi, înaintea de venirea lor, au trăit deja în a doua
generaţie în Basarabia şi Rusia Nouă. Mulți germani dobrogeni s-au înrolat în armata română, în
Primul Război Mondial.

Literatură și război: George Topârceanu pe frontul dobrogean –

Ecouri memorialistice

Corina-Mihaela APOSTOLEANU

Primul Război Mondial a adus după sine transformări importante în viaţa socială a
României. Deşi la începutul Marelui Război exista un idealism al tinerilor care îşi doreau să lupte
pentru Ardeal, pentru idealul românesc al naţiunii întregite, confruntarea militară extrem de
aspră, numărul mare de victime, suferinţa îndurată pe front sau în prizonierat aveau să ducă
aceeaşi tineri pe un drum al schimbării mentalităţilor, odată cu metamorfoza imperiilor şi a
naţiunilor. Mari scriitori români ai perioadei interbelice au participat activ la război, inclusiv pe
front, în teritoriul dobrogean şi au lăsat o memorialistică interesantă, despre aceste momente, ori
au scris pagini de literatură de mare impact.