UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT INTERNAȚIONAL ȘI EUROPEAN

RUSU VIRINEIA

,, REPUBLICA MOLDOVA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ CA

PARTENERI”
552.08 – DREPT INTERNAȚIONAL ȘI EUROPEAN

Teză de licență

Șef Departament ______________ Dorul Olga, doctor în drept, conferențiar

universitar

Conducător științific: _________________ Arhiliuc Victoria, Doctor habilitat în drept,

profesor universitar

Autorul: _________________

CHIȘINĂU - 2020
 Cuprins

LISTA ABREVIERILOR.............................................................................................................2

INTRODUCERE...........................................................................................................................3

CAPITOLUL I. INTEGRAREA EUROPEANĂ ȘI EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE

SPRE EST......................................................................................................................................8

1.1 Etapele principale și criteriile integrării europene.....................................................................8

1.2 Extinderea Uniunii Europene spre est și rolul Parteneriatului Estic........................................15

1.3 Concluzii capitolul I................................................................................................................25

CAPITOLUL II. EVOLUȚIA RELAȚIILOR DE COOPERARE DINTRE REPUBLICA

MOLDOVA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ...............................................................................27

2.1 Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Stabilirea cadrului legal de cooperare............................................................................................27

2.2 Planul de Acțiuni RM – UE și promovarea valorilor europene în Republica Moldova.

Parteneriatul de mobilitate.............................................................................................................30

2.3 Acordul de Asociere RM – UE - realizări, perspective și deficiențe......................................34

2.4 Concluzii la capitolul II...........................................................................................................48

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI...........................................................................................52

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................58

LISTA ABREVIERILOR

1
AA Acord de Asociere

AIE Alianța pentru Integrare Europeană

RM Republica Moldova

UE Uniunea Europeană

OMC Organizația Mondială a Comerțului

PCA Preferințe Comerciale Autonome

ZLS Zona de Liber Schimb

ZLSAC Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (RO)

DCFTA The Deep and Comprehensive Free Trade Area (EN)

APC Acordul de Parteneriat și Cooperare Republica Moldova - UE

PA Planul de Acțiuni Republica Moldova - UE

PESC Politica Externă și de Securitate Comună a UE

PSAC Politica de Securitate şi Apărare Comună a UE

CE Comunitatea Europeană

ECE Europa Centrală și de Est

EUBAM Misiunea UE de Asistență la Frontiera Moldo - Ucraineană

EUROJUST The European Union's Judicial Cooperation Unit

PNAIAA Planul național de acțiuni privind implementarea AA

NAI

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța problemei abordate.

2
 Astăzi, în sec. XXI Europa, unul dintre centrele mondiale ale puterii economice și
intelectuale, este antrenată într-un proces dinamic de transformare şi consolidare a stabilităţii
politice, economice şi militare. La această etapă toate statele continentului, mai mare sau mai
mic, țin cont în acţiunile sale de noua realitate – integritatea și unitatea europeană, care asigură
mişcarea liberă a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor.
Ca un nucleu specific al formării unităţii europene se prezintă Uniunea Europeană, care a
fost fondată în anii ’50 de către şase ţări, mai târziu, lărgindu-se în patru etape (în anii 1973,
1981, 1986 şi 1995) până la 15 ţări. După căderea zidului Berlinului, ca simbol al războiului rece
şi al divizării Europei, a urmat a cincia extindere a UE, care pentru prima dată a iniţiat aderarea
la această comunitate a câtorva state post-socialiste din Europa Centrală şi de Est.
Prin ce ne trezeşte interesul Uniunea Europeană? Prin mediul politic şi juridic
(democraţie, supremaţia legii, drepturile omului, protecţia minorităţilor), piaţa comună
puternică, posibilitatea cooperării şi primirii de ajutoare, inclusiv în baza folosirii fondurilor de
dezvoltare destinate ţărilor şi regiunilor aparte. Fiecare dintre ţările candidate trebuie să
corespundă anumitor criterii şi să dispună de un anumit număr de sisteme juridice şi
administrative, care să garanteze încorporarea armonioasă a principiilor directivelor UE în ţară
după aderarea ei la această comunitate.
Tema Republica Moldova și Uniunea Europeană ca parteneri, are ca punct de pornire
faptul că, unul dintre obiectivele actuale de o mare importanță pentru Republica Moldova, care
în ultimii ani este exprimat cu certitudine de oficialitățile țării, este integrarea în spațiul
European.
Republica Moldova, a decis să-şi consolideze poziția printre naţiunile democratice ale
lumii, tinde spre o economie de piaţă modernă şi eficientă, imperativele fiind dezvoltarea
comerţului şi atragerea investiţiilor. Din teoria şi experienţa internaţională se cunoaşte că
funcţionarea normală a economiei de piaţă este condiţionată de promovarea unor politici
economice eficiente şi aplicarea legislaţiei adecvate. Practic, toate statele CSI, inclusiv Moldova,
au optat pentru racordarea continuă a politicilor şi legislaţiilor naţionale cu „modelul european”.
În acest context, Republica Moldova, fiind o ţară mică, cu economia deschisă,
promovarea dialogului cu toţi partenerii din Vest şi Est este nu numai o prioritate, ci şi o
necesitate. Una din axele principale ale dezvoltării Republicii Moldova este promovarea
relaţiilor politice, economice şi culturale cu Uniunea Europeană, scop major, ce rămâne a fi pe
agenda strategică a Republicii.
Există şi baza juridică adecvată pentru aceasta – Acordul de Parteneriat şi Cooperare între
Moldova şi Uniunea Europeană, Planul de Acțiuni RM - UE și Acordul de Asociere RM- UE -

3
ultimul și cel mai important document din ultima perioada care stă la baza promovării și
dezvoltării în continuare a relațiilor dintre RM și Uniunea Europeană.
Procesele multidimensionale de armonizare economică şi legislativă solicită eforturi
complexe, susţinute de analiză teoretică şi de acţiuni practice. Evident, cea mai mare parte a
acestor eforturi revine părţii moldoveneşti, care urmează să-şi concentreze capacităţile, pentru a
identifica instrumentele corespunzătoare.
La ora actuală putem identifica două tendințe principale în UE – tendința de aprofundare
a integrării în cadrul Uniunii Europene și tendința de lărgire a UE, în special spre Est, eveniment
înregistrat prin aderarea a zece state în anul 2004, a României și Bulgariei la 1 ianuarie 2007
precum și a Croației ca un ultim stat, în anul 2013. Lărgirea Uniunii Europene și în special
extinderea spre Est a fost un răspuns corespunzător celor două mari evenimente istorice: sfârșitul
războiului rece și destrămarea Uniunii Sovietice. Europa nu trebuia să fie divizată din nou în
diferite blocuri, iar avantajele integrării europene nu trebuiau rezervate doar anumitor state, de
aceea extinderea UE s-a realizat pe etape clar stipulate în directivele și deciziile acesteia: luarea
deciziei de aderare pe plan național, depunerea cererii oficiale de către țara candidat, semnarea
acordului de asociere, etapa de preaderare reprezentată de inițierea și încheierea negocierilor
celor 31 de capitole, semnarea acordului de aderare. UE este o grupare economică care
influențează direct toate procesele economice și politice de pe continent, este una din forțele
principale ale triunghiului economic mondial.
Prin amplasamentul geopolitic RM s-a pomenit la confluența intereselor UE, NATO, pe
de o parte, și a Rusiei pe de altă parte. Din punct de vedere istoric și cultural RM face parte din
marea familie a popoarelor Europei. Problema aderării la UE este pe cât de controversată pe atât
și de mediatizată. În ultimii ani retorica proeuropeană a conducerii de la Chișinău a devenit mai
pronunțată, cauza principală fiind falimentul C.S.I. Reieșind din aceasta Republica Moldova și-a
declarat drept obiectiv prioritar aderarea la structurile economice și politice ale UE. Acesta este
un scop strategic expus de nenumărare ori către conducerea republicii. Tendința de a face parte
din cea mai puternică grupare economică din lume este evidentă.
Dinamica evoluției situației politice din Republica Moldova după constituirea Alianței
pentru Integrare Europeană (AIE) a confirmat faptul că elitele politice aflate la putere sunt gata
să promoveze o astfel de politică, care să răspundă sarcinilor actuale prioritare ale republicii.
Incontestabil sarcina primordială constă în crearea condițiilor care ar asigura avansarea maximal
posibilă pe calea aderării RM la Uniunea Europeană, care constituie, de facto, la ora actuală
ideea națională a țării.

4
 Aderarea la UE este un proces ambiguu: fiecare ţară punându-şi problema comparării
costurilor şi beneficiilor. Republica Moldova este un stat european tânăr, care aflându-se la
intersecția a trei macroregiuni – Europa Centrală, Balcanii şi CSI, ea are atât avantaje –
economie mică deschisă, componenţă poli - etnică a populaţiei, soluri bogate, infrastructură
dezvoltată, cât şi dezavantaje – dependenţă energetică faţă de livrările din afară ş.a. Fiind o ţară
mică cu o piaţă internă relativ limitată, Moldova se orientează spre folosirea la maximum a
poziţiei sale geo-economice şi de tranzit şi spre producerea masivă a mărfurilor destinate
exportului. Pentru aceasta ea are nevoie de investiţii, tehnologii performante şi pieţe noi de
desfacere.
Calea spre definitivarea relațiilor dintre RM - UE nu este și nici nu va fi deloc ușoară
deoarece, ceasta presupune atât consolidarea statalităţii, democratizarea vieţii sociale, cât şi
ridicarea nivelului de trai al populaţiei.
Scopul și obiectivele lucrării.
Teza de față urmărește să prezinte într-o formă cât mai accesibilă conţinutul şi
perspectivele pe care le deschide procesul de cooperare europeană pentru realizarea aspiraţiilor
europene ale Republicii Moldova şi ancorarea fermă a statului nostru în sistemul valoric, politic,
economic şi cultural european. Prin scrierea acestei lucrări îmi propun să informez audiența cu
privire la semnificaţia şi oportunitatea cooperării RM cu UE în procesul de integrare europeană
şi să demonstrez că necesitatea cooperării și consolidării relațiilor cu Uniunea Europeană este un
obiectiv de importanță naţională, care implică nu doar crearea şi consolidarea alianţelor şi
parteneriatelor pe care le are Republica Moldova în exterior, dar și nevoia de un suport mai
viguros din partea cetățenilor pentru reformele orientate către Uniunea Europeană. Realizarea
acestui obiectiv ţine de o serie de transformări interne prin care trebuie să treacă întreaga
societate – la nivel de mentalitate, legislaţie, activitate a instituţiilor statului a celor private etc. În
acest sens, teza prezintă o scurtă informație a contextului istoric al relațiilor de cooperare dintre
Republica Moldova și Uniunea Europeană stabilite prin diferite acorduri importante, o privire
mai detaliată asupra structurii și conținutului Acordului de Asociere – ultimul document
important în definitivarea relațiilor moldo - europene, obiectivele și principiile acestuia, precum
și cadrul instituțional de cooperare pentru relațiile dintre UE și Republica Moldova. La fel, teza
prezintă o analiză generală a avantajelor reformelor proeuropene într-un șir de sectoare de o
importanţă majoră pentru dezvoltarea Republicii Moldova, cum ar fi drepturile omului, afacerile
interne și justiţia agricultura, energetica, transportul, sănătatea publică, comerțul, etc., făcând
referire la sprijinul oferit de partenerii europeni în procesul de reformare, prin implementare unor
ample programe în domeniile date.

5
 Sper că teza dată va contribui la o cunoaştere mai avansată a legislației implicând
mecanismele juridice de cooperare cât și cele economice ale Uniunii Europene, iar analiza
comparativă cu realităţile din Republica Moldova va familiariza audiența cu rezultatele deja
obţinute pe parcursul procesului îndelungat şi anevoios de cooperare, oferind şi anumite viziuni,
modele, sugestii privind următorii paşi ce urmează a fi întreprinşi de către Republica Moldova.
Scrierea acestei lucrări pune în prim plan două scopuri importante și anume: scopul
politic care constă în aprofundarea realizării „opţiunii europene” a Republicii Moldova, ce se
manifestă prin apropierea relaţiilor sale cu UE. Aceasta presupune transpunerea în realitate a
valorilor europene şi anume - democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului şi
ordinii de securitate la nivel european etc. Al doilea fiind scopul economic, ce constă în a
contribui la modernizarea Republicii Moldova prin stimularea comerţului cu UE şi restul lumii,
şi totodată reformarea regulamentelor interne conform celor mai bune practici europene. Având
un mediu de afaceri îmbunătăţit şi instituţii mai puternice, Republica Moldova poate deveni o
destinaţie bună pentru investiţii străine şi interne, generând exporturi către pieţele internaţionale
şi cele din UE.
Gradul de investigare a temei
În procesul de elaborare a prezentei cercetări au fost citate următoarele manuale și artiole
care au tematica cooperării și integrarea Europeană după cum urmează: Anghel Ion M. Dreptul
Tratatelor, Duculescu V. Dreptul Integrării Europene, Fuerea A. Manualul Uniunii Europene,
Manolache O. Drept comunitar, Popescu Andrei. Integrarea Europeană, Balassa B.The Theory of
Eonimic Integration, Haberler G. Integration and Growth of the Worl Economy, Jules
Basdevant. La conclusion et la redaction des traites, Oppenheim L. International Law, Afanas N,
Morari C. Uniunea Europeană: Procese, instituții și interacțiune cu RM, Boțan I. Prevederile
Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, Creangă I,Bostan
O,Beneficiile Acordului de Asociere UE-RM, Emerson M,Cenușă D,APROFUNDAREA
RELAŢIILOR UE – RM: CE? DE CE? CUM?, Ghid,,Planul de Acțiuni Uniunea Europeană –
Republica Moldova” etc. Inclusiv au fost utilizate și surse de pe internet care sunt menționate în
bibliografie.
Suportul metodologic.
În cadrul lucrării ca mijloc principal de cercetare s-a utilizat: metoda istorică (din
perspectiva acestei metode am analizat dinamica evoluției relațiilor de parteneriat dintre
Republica Moldova și Uniunea Europeană, adică acele perioade și evenimente care au marcat
dezvoltarea relațiilor Moldo-Europene); metoda sociologică ( prin intermediul acestei metode am
căutat și am identificat informație obiectivă și veridcă, în vederea construirii explicațiilor legate

6
de procesul de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană); metoda logică ( în baza
acesteia am selectat și analizat informația corespunzătoare temei, într-un mod relevant și coerent
subiectului).
Sumar al compartimentelor tezei.
Din punct de vedere structural teza este formată din 2 Capitole. Primul Capitol:
Integrarea europeană și extinderea Uniunii Europene spre Est, abordează subiectul de dezvoltare
și de extindere a comunității europene de la momentul formării și până în prezent. Acest capitol
descrie principalele elemente care stau la baza fundamentului Uniunii Europene, caracterizează
principalii fondatori ai uniunii, principiile de care se ghidează UE și politicile practicate ale
Uniunii Europene față de statele membre și cele ce urmează să adere.
În acest capitol se face o descriere a criteriilor și etapelor principale de integrare
europeană, este analizat procesul de extindere a UE spre est și totodată descris rolul
parteneriatului estic în procesul de promovare a relațiilor de cooperare a RM cu Uniunea
Europeană.
Capitolul 2: Evoluția relațiilor de cooperare dintre Republica Moldova și Uniunea
Europeană se referă propriu zis la acțiunile bilaterale care au fost și care se întreprind de către
RM și UE în procesul definitivării relațiilor de colaborare. În capitol este descris Rolul Acordului
de Parteneriat în stabilirea cadrului legal de cooperare dintre Republica Moldova și Uniunea
Europeană, Planul de Acțiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană și rolul lui în
promovarea valorilor europene în Republica Moldova. Totodată este făcută o cercetare a Acordul
de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană unde s-a pus accent în special pe
Asocierea și dialogul politic, Politica externă și de securitate, Justiția, libertatea și securitatea,
Cooperarea economică și sectorială, Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător – toate
acestea analizate din punct de vedere al realizărilor și deficiențelor.
Fiecare capitol este încheiat de concluziile de rigoare.

CAPITOLUL I. INTEGRAREA EUROPEANĂ ȘI EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE

SPRE EST
1.1 Etapele principale și criteriile integrării europene.
Termenul de Europa deja nu se mai subânțelege într-un sens geografic, istoric sau cultural.
Europa se prezintă ca o fuziune politico-economică dinamică şi de proporții mari.
După sute de ani de pregătire intelectuală, fenomenul integrării europene devine, în sfârşit, o
realitate. Şi aceasta are loc într-o situaţie destul de specifică, când în Europa de Vest, unde, de
7
fapt, au şi apărut impulsurile integrării, majoritatea ţărilor îşi contestă de bună voie o parte din
suveranitate în folosul structurilor regionale şi internaţionale, iar în Europa de Est, după căderea
zidului din Berlin, au loc procese active de constituire şi consolidare a statelor independente,
care şi-au recăpătat independenţa odată cu căderea sistemului totalitar.
Unitatea Europei se sprijină astăzi nu numai pe valorile spirituale, democratice, conceptuale,
etice şi pe calităţile estetice ale culturii europene, dar şi pe acţiuni coordonate orientate spre
soluţionarea în comun a problemelor întregului continent, pe năzuinţa de a realiza „transformări
spre bine prin apropiere”.
Primele impulsuri spre integrarea europeană au fost remarcate imediat după al doilea
război mondial. La început sub forma unor declaraţii şi proiecte (W. Churchill, R. Shuman, J.
Monnet, C. Adenauer),1 mai târziu şi prin acţiuni practice. În aprilie 1948 a fost fondată
Organizaţia pentru cooperare economică în Europa, iar peste un an a fost constituit Consiliul
Europei (mai 1949). Conform statutului, scopul lui este: „de a realiza o mai mare unitate între
membrii săi pentru salvgardarea şi realizarea idealurilor şi principiilor, care sunt moştenirea lor
comună şi pentru facilitarea progresului lor economic şi social”. Sarcinile de bază ale Consiliului
Europei sunt determinate: apărarea şi promovarea principiilor democraţiei, drepturilor omului şi
supremaţiei legii; soluţionarea problemelor majore cu care se confruntă societatea europeană:
rasismul, intoleranţa, discriminarea minorităţilor, abuzul de droguri, izolarea socială, protecţia
mediului, corupţia şi crima organizată; contribuirea la conştientizarea identităţii europene şi
dezvoltarea înţelegerii reciproce între popoare de culturi diferite.2
Iniţiatori ai fondării Consiliului Europei au fost 10 ţări: Belgia, Danemarca, Franţa,
Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda şi Suedia, iar la moment în calitate
de membri sunt 47 de ţări, adică majoritatea ţărilor europene, inclusiv şi Republica Moldova,
care a fost primită în Consiliu deja în anii ’90.3
În perioada anilor ’50, în condiţiile restaurării şi reconstrucţiei economiei europene, o
importanţă primordială a avut-o constituirea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului în
1954, Comunităţii Economice Europene (CEE, 1957), Comunităţii Europene pentru Energia
Atomică (EAEC, 1957)
Un eveniment istoric în calea integrării europene a fost Tratatul de la Roma (25 martie
1957) care prevedea crearea Comunităţii Economice Europene (Franţa, RFG, Italia, Belgia,
Olanda şi Luxemburg), având următoarele obiective: crearea fundamentului pentru o uniune cât
mai strânsă a popoarelor europene; asigurarea progresului economic şi social pentru popoarele
1
Istoria Uniunii Europene, Pionierii UE https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro (vizitat la 03.03.20)
2
Statutul Consiliului Europei http://www.irdo.ro/irdo/pdf/004_ro.pdf (vizitat la 03.03.20)
3
Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei la 13 iulie 1995.
8
sale şi eliminarea barierelor ce divizează Europa; ameliorarea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale
cetăţenilor comunităţii; consolidarea unităţii economice a statelor membre şi asigurarea
dezvoltării lor armonioase; reducerea decalajelor dintre diferite regiuni şi progresul în
dezvoltarea economică a regiunilor defavorizate; asigurarea prin ansamblul de resurse
comunitare a salvgardării păcii şi libertăţii.4
Pentru realizarea acestor sarcini şi obiective se presupunea că statele membre vor
întreprinde următoarele acţiuni: eliminarea treptată a taxelor vamale şi a restricţiilor cantitative
în comerţul reciproc dintre statele membre; stabilirea unui tarif vamal unic şi a unei politici
vamale comune faţă de statele terţe; asigurarea liberei circulaţii între statele membre a
mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor; instituirea pieţei comune a produselor
industriale şi a produselor agricole; promovarea unei politici comune în domeniul transportului.
În afară de aceasta, au fost puse bazele creării Băncii Europene de Investiţii şi a Fondului Social
European.
Următoarele trei decenii (anii ’60-80) au decurs într-o căutare continuă a unor soluţii noi
şi au dat naştere unei diversităţi de forme de integrare europeană. Comunitatea Europeană a
Cărbunelui şi Oţelului a fost reorganizată în Organizaţia pentru Cooperare Economică şi
Dezvoltare, a fost creată Uniunea Vamală (1968), au fost elaborate bazele Politicii agrare
comune (CAP) şi Sistemului Monetar European (1979). Aspectele sociale ale comunităţii erau
puse în valoare prin crearea Fondului Social European (1974) şi Fondului European de
Dezvoltare Regională (1975).
Cu toate acestea, sporirea potenţialului unităţii europene, formarea structurilor sale şi
lărgirea cercului de ţări membre ale UE, decurgea deloc uşor şi repede. E suficient să ne amintim
poziţia Franţei (Ch. de Gaulle), care de două ori, în 1963 şi 1967, a folosit dreptul de veto
împotriva aderării Marii Britanii la comunitate, iar populaţia Norvegiei singură s-a pronunţat
contra aderării ţării la CEE în timpul referendumului naţional din 1972.5
Au trecut 15 ani îndelungaţi după semnarea Tratatul de la Roma, până ce a avut loc prima
extindere a UE: în ianuarie, 1973, Marea Britanie, Danemarca şi Irlanda s-au alăturat, în sfârşit,
celorlalte ţări (cererile au fost depuse în 1961). Apoi, peste 8 ani, în prima jumătate a anilor ’80,
a avut loc «extinderea sudică» în două etape a UE – mai întâi aderat Grecia (1981), apoi Spania
şi Portugalia (1986), ceea ce a însemnat a doua şi a treia extindere a comunităţii.
Imediat după aceasta, în februarie 1986, în Luxemburg, a fost semnat Actul Unic
European,6 prin care au fost eliminate cea mai mare parte din barierele fiscale şi tehnice, care
tergiversau formarea Pieţei comune europene. Puţin mai devreme (1985) Germania, Franţa şi
4
Istoricul Uniunii Europene https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro (vizitat la 04.03.20)
5
Gudîm Anatol. Republica Moldova și Uniunea Europeană ca parteneri, Chișinău, 2002. p. 4
9
ţările Benelux-ului au semnat Acordul Schengen, care simplifica circulaţia persoanelor şi
transportului în limita graniţelor teritoriului comunitar.
Astfel, Uniunea Europeană a parcurs o cale lungă pentru a obţine identitatea pe care o are
astăzi în lume. Ea s-a format având la bază evenimentele premergătoare: CEE (1957) → CE
(1986) → EU (1992).
„Documentar” însă ea a fost înregistrată prin Tratatul de la Maastricht, semnat în
februarie 1992 şi a intrat în vigoare în 1993. Un eveniment important în acest context a fost
finalizarea formării Pieţei unice, în cadrul căreia pe întreg spaţiul Uniunii este asigurată libera
circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor. Mai mult decât atât, au fost
complet înlăturate toate taxele vamale şi TVA în comerţul dintre statele membre ale Uniunii. De
asemenea, aceasta însemna încheierea procesului de formare a Uniunii Vamale. În 1994 a fost
adoptat Codul Vamal Unic pentru toate ţările Uniunii şi au fost introduse procedurile unice de
import şi export. Formalităţile vamale la graniţele interne au fost înlocuite cu noi sisteme de
control fiscal şi statistic, care nu cer controlul vamal tradiţional al documentelor la trecerea
frontierei. Pot fi efectuate însă controale selective, având drept scop depistarea imigranţilor
ilegali, drogurilor etc.
Între timp, aria cuprinsă de integrarea europeană continua să se lărgească. Reunificarea
Germaniei (1990) a adus în Uniune şi Germania de Est, iar Danemarca, care la început a refuzat
semnarea Tratatului de la Maastricht (iunie 1992), peste un an, în urma unui şir de
compromisuri, a dat acordul să-l semneze (mai 1993).
A patra, extindere în cadrul Europei de Vest a avut loc în ianuarie 1995 când au aderat
Austria, Suedia şi Finlanda, ca rezultat al votului pozitiv exprimat în cadrul referendumurilor
naţionale. A patra extindere a Uniunii Europene are un caracter aparte față de celelalte trei care
au precedat-o: este vorba despre extinderea CEE cu 3 țări bogate, al căror Produs Intern Brut
depășea semnificativ media PIB-ului țărilor UE la acel moment.7
De asemenea, mai este distinct acest val și prin faptul că este primul val post-1989, când
Zidul Berlinului a reunit estul și vestul Europei. Toate cele trei țări care au intrat in UE în 1995 –
Austria, Finlanda, Suedia – erau țări neutre, care în sfârșit au putut să își manifeste liber opțiunea
pentru intrarea în Comunitățile Europene. Intrarea lor a avut consecințe în ce privește interesul
dat de Consiliul Europei pentru estul Europei și o strângere a relațiilor economice dintre CE și
aceste țări. Prima extindere a Uniunii Europene în est a fost plănuită pentru 1 mai 2004.

6
Actul Unic European, Intrare în vigoare: 1 iulie 1987, http://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/in-the-
past/the-parliament-and-the-treaties/single-european-act
7
Extinderea Uniunii Europene. https://ec.europa.eu/neighbourhood-
enlargement/sites/near/files/eu_trek_teaching_notes_ro.pdf
10
 Negocierile de aderare au fost închise definitiv pentru toate statele. Au aderat: Polonia,
Slovenia ,Ungaria, Malta, Cipru, Letonia, Estonia, Lituania, Cehia și Slovacia.
La 1 ianuarie 2007, au aderat alte două state la Uniunea Europeană: România și Bulgaria.
Bulgaria și România au încheiat negocierile de aderare la UE și au aderat împreună la
Uniunea Europeană în ianuarie 2007. Într-o ceremonie desfășurată la 25 aprilie în Luxemburg,
România și Bulgaria, împreună cu țările membre ale UE, au semnat Tratatul de aderare la
Uniunea Europeană, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. Acesta prevăzuse însă clauze de
salvgardare ce ar fi putut întârzia aderarea cu un an. Cele mai problematice capitole au fost
Justiția și Afacerile Interne și Politica în Domeniul Concurenței.
La 1 iulie 2013, a aderat încă un stat la Uniunea Europeană: Croaţia
Referitor la extinderea viitoare a UE, Turcia este un candidat oficial la aderarea la
Uniunea Europeană. Ambițiile europene ale Turciei datează de la Acordurile de la Ankara din
1963. Turcia a început negocieri preliminare pe 3 octombrie 2005. Totuși, analiștii consideră ca
această țară nu va adera mai devreme de 2015, datorită numărului mare de reforme economice și
sociale care trebuie întreprinse. De la acordarea statutului de țară candidată, Turcia a
implementat reforme permanente în privința drepturilor omului, a abolit pedeapsa cu moartea, a
oferit drepturi culturale minorității kurde, și a avansat în rezolvarea diferendului cipriot. Totuși,
datorită diferențelor religioase și culturale în relație cu Europa, Turcia se lovește de o opoziție
puternică din partea guvernelor conservatoare și religioase ale statelor membre, în special Franța,
Germania, Austria, Grecia, Cipru și Slovenia.
Macedonia: Pe 9 noiembrie 2005, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului
de candidat, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei devenind astfel cea de a treia republică ex-
iugoslavă care câștigă acest statut.
Republica Moldova este un potențial candidat la aderarea în Uniunea Europeană, în care
aceste două structuri vecine au stabilit un acord de cooperare, menit să îmbunătățească relațiile
dintre cele 2 entități. Aceasta este totodată un membru al Acordul Central European al
Comerțului Liber ( și al Parteneriatului pentru pace (program lansat de NATO).
Serbia este un candidat oficial la aderarea în Uniunea Europeană. Serbia a inceput
negocieri preliminare pe 21 ianuarie 2012.
Albania a fost un potențial candidat la aderarea în Uniunea Europeană începând cu
ianuarie 2003, și este un aplicant oficial pentru aderarea la UE de la data de 28 aprilie 2014.
Ucraina este un potențial candidat la aderarea în Uniunea Europeană, dar din cauza
presiunilor făcute de Rusia, refuză asocierea cu UE. Acest lucru declanșează proteste în lanț în
Kiev.

11
 Muntenegru este un candidat oficial la aderarea în Uniunea Europeană. În 2010 în urma
unui referendum, 76,2% din populație a decis că drumul țării este integrarea europeană.
Muntenegru a început negocieri preliminare pe 29 iunie 2012.
Bosnia și Herțegovina este un potențial candidat la aderare în Uniunea Europeană. În
prezent, Bosnia-Herțegovina a angajat un proces de negocieri cu UE vizând, pe termen lung
integrarea sa în cadrul Uniunii.
Georgia este un aspirant și eligibil candidat la aderare în Uniunea Europeană, dar o
piedică sunt cele două republici separatiste, Abhazia și Osetia de Sud. Totuși, în noiembrie 2010
a semnat acordul de asociere cu UE.
Tratatul de la Amsterdam (semnat la 2 octombrie 1997 de către 15 ţări membre şi intrat în
vigoare la 1 mai 1999) a indus schimbări în tratatele precedente. Cele mai importante dintre ele
se referă la ridicarea gradului de transparenţă a acţiunilor UE cu accent pe protecţia drepturilor
cetăţenilor UE în sensul larg al cuvântului, simplificarea procedurilor legislative şi modificărilor
instituţionale, transformările la scară largă în Pilonul III (cooperarea în domeniul justiţiei şi
afacerilor interne), în Pilonul II (politica externă comună şi de securitate a UE) şi introducerea
unor reguli noi, ce permit integrarea flexibilă sub forma unei cooperări mai active. Noua
denumire a Pilonului III, inclusă în Tratatul de la Amsterdam, este „Cooperarea în domeniul
politicii interne şi justiţiei”.
La 1 ianuarie 1999 Uniunea Europeană a introdus noua valută unică – Euro. Însă în
circulaţie bancnotele şi monedele Euro au fost puse de la 1 ianuarie 2002.
Arhitectura şi funcţiile Uniunii Europene sunt destul de complexe. Ea este condusă de
instituiţii comune: Parlamentul European; Consiliul European (şefi de stat sau de guvern) şi
Comisia Europeană, care joacă rolul de garant al tratatelor unionale şi care are dreptul iniţiativei
legislative; Consiliul de Miniştri, compus din miniştrii guvernelor naţionale. De asemenea, există
şi Curtea de Conturi, care verifică utilizarea resurselor financiare din bugetul comun, şi Curtea
Europeană de Justiţie, care urmăreşte aplicarea legislaţiei europene comune. Aspectele regionale
ale dezvoltării se află sub supravegherea Congresului European al Autorităţilor publice locale şi
regionale.
Toate aceste structuri, conform Tratatelor de la Maastricht şi Amsterdam, sunt orientate
spre asigurarea progresului economic şi social echilibrat şi durabil, în special prin crearea unui
spaţiu fără frontiere interne; apropierea economică şi socială şi crearea uniunii economice şi
monetare; afirmarea identităţii sale pe scena internaţională, în special, prin promovarea politicii
externe şi de securitate comune, inclusiv prin definirea în perspectivă a politicii de apărare
comune; consolidarea protecţiei drepturilor şi intereselor cetăţenilor statelor membre, prin

12
instituirea cetăţeniei Uniunii; dezvoltarea cooperării strânse în domeniul justiţiei şi afacerilor
interne; conservarea realizărilor comune.
În cadrul procesului de elaborare a proiectelor şi adoptare a deciziilor între organele
superioare de conducere ale UE există o divizare strictă a funcţiilor: Consiliul European
determină viitoarea politică a Uniunii, Comisia Europeană formulează propunerile şi răspunde de
executarea deciziilor; Parlamentul European îşi exprimă părerea asupra propunerilor înaintate,
Consiliul de Miniştri ia act asupra deciziilor; Curtea Europeană de Justiţie asigură respectarea
normelor de drept ale Uniunii şi aplicarea uniformă a lor.
Mai târziu după semnarea tratatelor de la Maastricht şi Amsterdam, a fost semnat Tratatul
de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire
a Comunității Europene intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.
Tratatul de la Lisabona a demarat sub forma unui proiect constituțional la sfârșitul lui
2001 (Declarația Consiliului European privind viitorul Uniunii Europene sau Declarația de la
Laeken), urmat în 2002 și 2003 de Convenția europeană care a elaborat Tratatul de instituire a
unei Constituții pentru Europa (Tratatul constituțional). Procesul care a dus la elaborarea
Tratatului de la Lisabona este rezultatul negativ a două referendumuri asupra Tratatului
constituțional organizate în mai și iunie 2005, în urma cărora Consiliul European a decis să își ia
o „perioadă de reflecție” de doi ani. În final, în temeiul declarației de la Berlin din martie 2007,
Consiliul European din 21-23 iunie 2007 a adoptat un mandat detaliat pentru o Conferință
interguvernamentală ulterioară, sub egida Președinției portugheze. Conferința
interguvernamentală și-a încheiat lucrările în octombrie 2007. Tratatul a fost semnat în cadrul
Consiliului European de la Lisabona din 13 decembrie 2007 și a fost ratificat de toate statele
membre.
Tratatul de la Lisabona nu îi conferă Uniunii competențe exclusive suplimentare. Cu toate
acestea, noul text a modificat modul în care Uniunea își exercită competențele existente și
anumite competențe (partajate) noi, încurajând participarea și protejarea cetățenilor, creând o
nouă ordine instituțională și modificând procesele decizionale pentru mai multă eficacitate și
transparență, asigurând astfel un nivel mai ridicat de control parlamentar și de răspundere
democratică.
Arhitectura impunătoare şi impresionantă a Uniunii Europene, toate combinările
„construcţiilor purtătoare” şi funcţiilor sale se sprijină pe trei piloni (pillars of the European

13
Union)8, definiţi prin Tratatul de creare a UE şi recunoscuţi de toate statele membre ale Uniunii.
Esenţa acestor piloni constă în următoarele.9
Pilonul I – Comunităţile Europene (CEE, Euratom, ECSC) au statut al subiectului de
drept. Deciziile sunt luate prin majoritatea voturilor. Integrarea europeană a avansat cel mai mult
în domeniile cuprinse de acest ansamblu de norme. La aceste domenii se referă, în general,
problema Pieţei unice şi a celor patru libertăţi ale UE (libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor,
serviciilor şi capitalurilor).
Pilonul II – Acţiunile statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul politicii şi
securităţii. Aceste acţiuni nu au origini interguvernamentale. Consiliul European determină
principiile conducerii politice, ce stau la baza acţiunilor UE în ansamblu
Pilonul III – Acţiuni ale statelor membre ale UE în domeniul justiţiei şi afacerilor
interne. La moment, Pilonul III include în sine cooperarea la nivel judiciar în materie de drept
penal şi cooperarea poliţienească.
Unitatea de drept a UE este consolidată în Acquis Communautaire 10– întregul ansamblu
de acorduri, reguli şi legi, adoptate pe parcursul întregii perioade de integrare, începând cu anii
’50, în cadrul Uniunii Europene şi în cadrul structurilor premergătoare ei. Aceste norme trebuiau
să fie adoptate de către noile state membre sub forma în care acestea existau la momentul
aderării lor.
Acquis constă din dreptul primar, adică tratate (Treaties – Tratatul de la Paris, Tratatul de
la Roma, Actul Unic European, Acordul Uniunii Europene, Tratatul de la Amsterdam, tratate de
aderare) şi dreptul secundar, elaborat de organele corespunzătoare ale Uniunii Europene. Dreptul
secundar (directives, regulations, decisions) include regulamente (obligatorii pentru toate statele
membre şi aplicate direct în toate statele membre), directive (care pot fi adresate oricărui stat-
membru şi nu tuturor statelor participante şi obligatorii în ceea ce priveşte reglementarea
obiectului, cedând libertatea determinării formei şi metodei de realizare), decizii (obligatorii
pentru toţi cei, cărora le sunt adresate), recomandări şi opinii (nu au putere obligatorie) şi alte
acte ale instituţiilor Uniunii Europene (de natură diversă), cât şi decizii ale Uniunii Europene.
Dreptul contractual se referă la dreptul public internaţional şi oricare alte acte ale Uniunii
Europene care trebuie să corespundă cu acesta; în caz contrar ele sunt considerate nevalabile.

8
Cei Trei Piloni ai Uniunii Europene, https://ro.wikipedia.org/wiki/Format:Cei_Trei_Piloni_ai_Uniunii_Europene
(vizitat la 09.03.20)
9
Gudîm Anatol. Republica Moldova și Uniunea Europeană ca parteneri, Chișinău, 2002. p. 6-8
10
Termenul acquis comunitar desemnează totalitatea drepturilor și a obligațiilor comune care decurg din statutul de
stat membru al Uniunii Europene. Incluzând, pe lângă tratate, și actele adoptate de către instituțiile UE, acquis-ul
comunitar este în continuă evoluție.
14
Acquis communautaire11 include, de asemenea, tratate internaţionale încheiate între membrii
Uniunii Europene şi ţările terţe.
1.2 Extinderea Uniunii Europene spre est și rolul Parteneriatului Estic.
Extinderea UE este rezultatul deciziei de a împărţi cu alte state beneficiile obţinute de Europa
Occidentală prin formarea unei zone stabile, unde războiul a devenit imposibil. UE are
responsabilitatea de a contribui la ajutorul ţărilor vecine să se dezvolte din punct de vedere
economic şi democratic, în paralel cu promovarea stabilităţii şi securităţii. Acest ideal îşi are
rădăcinile în experienţa acumulată ca urmare a tulburărilor ce au avut loc pe continentul
european în anii interbelici, a distrugerilor cauzate de ultimul război şi a optimismului care a
început să se manifeste în perioada de după război. Pacea şi stabilitatea constituie premisele unei
economii prospere, reciproca fiind în egală măsură valabilă.
Raţionamentul părinţilor fondatori ai UE s-a bazat pe logica faptului că integrarea
economiilor din Europa Occidentală ar preveni războiul şi ar asigura pacea, stabilitatea şi prospe-
ritatea pentru toţi cetăţenii, pretutindeni în Europa. Această viziune este în continuare
importantă, după cum a demonstrat-o şi dezintegrarea violentă a fostei Iugoslavii. Extinderea
prin primirea de noi state-membre va defini cadrul politic şi economic al UE pentru mai bine de
o generaţie de acum încolo.12
De-a lungul istoriei lor, ţările din Europa Centrală şi de Est au suferit din cauza
expansionismului statelor vecine mai mari, din Est şi Vest. Cererea lor de a adera la UE a
reflectat teama de a se găsi în situaţia de a fi libere, dar fără nici un fel de legături care să le
ancoreze într-o Europă ce se schimbă rapid. Pentru a beneficia de o securitate sporită, aceste
state îşi doresc să adere atât la UE, cât şi la NATO.
Aderarea la UE reprezintă punctul culminant al visului acestor ţări de a se reîntoarce în
Europa după divizarea artificială creată de politicile promovate de unii lideri de după 1990
încoace.
Aderarea lor la UE simbolizează revenirea în familia europeană, dă un caracter stabil
tinerelor democraţii din aceste ţări şi creează climatul necesar pentru realizarea unor economii de
piaţă echilibrate din punct de vedere social. Aderarea aduce cu sine beneficii economice şi
sociale care stau la temelia dezvoltării democratice, oferind acces la piaţa unică şi la asistenţă
financiară suplimentară. Ea oferă mai multe oportunităţi de investiţii directe şi refacere

11
Termenul acquis comunitar desemnează totalitatea drepturilor și a obligațiilor comune care decurg din statutul de
stat membru al Uniunii Europene. Incluzând, pe lângă tratate, și actele adoptate de către instituțiile UE, acquis-ul
comunitar este în continuă evoluție.
12
J., Pelkmans, D., Gros, J., Nunez Ferrer, Long-Run Economic Aspects of the European Union’ sEastern
Enlargement, WRR, The Hague, 2000. p. 34
15
economică, un mediu de afaceri stabil şi politici sociale progresiste. În ceea ce priveşte contextul
general al extinderii Uniunii Europene după anii ‘90, am putea spune că el a fost unul cu totul şi
cu totul special.13
Evenimentele desfăşurate în această perioadă au schimbat istoria. Ideea unei noi extinderi,
către estul şi centrul Europei, nu a este respinsă, ci dimpotrivă, este privită cu interes ca şansă de
a realiza „o Europă integrată de la Atlantic la Urali”. Ideea extinderii este prezentă mai ales la
nivelul declaraţiilor şi al discuţiilor politice; deşi la nivel declarativ poziţiile oficialilor europeni
sunt favorabile, în principiu, ideii unei noi extinderi, poziţiile ţărilor membre nu au fost identice,
ci adesea contradictorii, mai ales cu privire la condiţiile concrete şi momentul în care se va
produce aderarea. Există totuşi un consens, acela că extinderea către est va fi posibilă, dar într-un
orizont de timp mai îndepărtat, nedefinit, după îndeplinirea de către ţările candidate a unor
criterii bine stabilite de UE în 1993, la Consiliul European de la Copenhaga.
Uniunea Europeană a fost pe parcursul anilor ’90, protagonista unor transformări
semnificative. La începutul anilor ’90, optimismul reţinut şi, în unele cazuri, reticenţa membrilor
UE de a se pronunţa imediat asupra acceptării României şi a altor ţări din Europa de Est ca
membri cu drepturi depline părea a fi pe deplin justificată în planul realităţilor obiective. Pe de o
parte, Uniunea Europeană se găsea la finalul perioadei de tranziţie al celor de-al doilea şi al
treilea val de lărgire. Protagoniştii acestor extinderi, spre sud, au fost Grecia (1981), Spania şi
Portugalia (1985-1986), ţări cu nivel de dezvoltare inferior nivelului mediu comunitar şi a căror
integrare în structurile grupării s-a dovedit costisitoare. 14
De asemenea, reunificarea Germaniei, produsă la începutul anilor ’90, a necesitat eforturi în
plan financiar, nu numai din partea statului german, dar şi din partea grupării europene. După
acest experiment „costisitor”, reţinerea manifestată de ţările din Uniune de a accepta ţări lipsite
de experienţa unei economii de piaţă autentice (ca România şi alte ţări din blocul estic), cu
niveluri de dezvoltare economică scăzute, în majoritatea cazurilor inferioare chiar şi nivelului de
dezvoltare al celor mai noi membri ai grupării, pare a fi justificată.15
Totodată, conjunctura economică nefavorabilă pentru ţările-membre UE din prima jumătate a
deceniului este un alt element care a generat o anumită reticenţă a acestora faţă de o nouă
extindere. Nu trebuie să se înţeleagă că ideea lărgirii a fost respinsă, ci doar că realizarea acesteia
a fost amânată pentru o perioadă de timp, când vor fi fost întrunite toate condiţiile necesare de

13
Declaration on the Contribution of the Countries of South Eastern Europe to the International Fight against
Terrorism, Bucharest, 26 October 2001. p. 23
14
Privitor la posibilităţile de îmbunătăţire a controlului la frontieră vezi: Strengthening border controls in Moldova:
problems and priorities, Centre for European Security Studies, the Netherlands and Institute for Public Policy,
Moldova p.18, http://odur.let.rug.nl/cess/hp/Report.Mol.IV.doc.pdf (vizitat la 14.03.20)
15
Monitoring the EU accession process: Judicial Capacity, Open Society Institute, s.l., 2002. p. 24
16
către statele candidate, pe de o parte, iar Uniunea Europeană va fi fost dispusă şi capabilă să facă
faţă unor noi eforturi financiare pentru a susţine o nouă extindere, pe de altă parte. Că Uniunea
Europeană era adepta ideii de extindere, dar a unei extinderi prin acceptarea unor membri cu
nivel de dezvoltare şi potenţial economic ridicat, poate fi dovedit prin faptul că la acel moment
erau în plină desfăşurare tratativele pentru realizarea celui de-al treilea val de lărgire, spre nord,
finalizate, în 1995, prin aderarea Suediei, Finlandei şi Austriei.16
Pe de altă parte, această reţinere la ideea lărgirii spre est trebuie înţeleasă şi prin prisma
priorităţilor şi a provocărilor ce stau în faţă Uniunii Europene. La începutul anilor ’90, atenţia
autorităţilor şi a statelor-membre UE era concentrată asupra altor aspecte ale integrării europene.
Gruparea se afla într-o fază avansată de realizare a Pieţei Unice Interne, fiind preocupată de
rezolvarea tuturor problemelor derivate din acest nou stadiu integraţionist. Totodată, pe măsura
desăvârşirii pieţei unice interne şi, în acelaşi timp, în concordanţă cu ideile ambiţioase promovate
prin Tratatul de la Roma şi prin Actul Unic European, Uniunea Europeană îşi redefinește
priorităţile. Concretizarea acestor redefiniri se regăseşte în Tratatul de la Maastricht din 1992.
Lărgirea spre est a fost şi continuă să rămână un subiect extrem de dezbătut în mediile din
Uniunea Europeană. Nici un alt val de lărgire anterior nu s-a bucurat de o asemenea atenţie.
Fenomenul este explicabil. Condiţiile şi premisele extinderii spre est sunt total diferite decât cele
în care s-a discutat şi s-a realizat oricare dintre extinderile anterioare. În primul rând, extinderea
spre est presupune aderarea, într-un interval relativ redus de timp, a unui număr foarte mare de
state: 9 ţări din Europa Centrală şi de Est, a căror situaţie este una particulară faţă de cea a celor
state deja aderate prin valurile de extindere anterioare.
Acest fapt a implicat, din partea UE, eforturi deosebite, care însumează: procesul de
monitorizare a performanţelor ţărilor candidate pe linia îndeplinirii criteriilor de la Copenhaga,
începerea simultană a negocierilor de aderare cu cele 9 ţări (proces extrem de dificil din cauza
dinamicii diferite şi problematicii specifice a fiecăreia dintre ţările candidate), eforturi financiare
suplimentare pentru susţinerea procesului de tranziţie şi a programelor de preaderare a
candidaţilor.17
In al doilea rând, lărgirea spre est este cu totul deosebită, dată fiind situaţia particulară a
ţărilor candidate. Profilul României şi al ţărilor din est care au aderat în mai 2004 și 2007 era cel
al unor ţări în tranziţie, care nu au avut încă o economie de piaţă matură, iar experienţa de numai
14 ani de funcţionare a unui sistem politic democratic este considerată, în multe cazuri,

16
Common Strategy of the EU on Russia, Brussels, 12 May 1999. p. 37
17
Privitor la posibilităţile de îmbunătăţire a controlului la frontieră vezi: Strengthening border controls in Moldova:
problems and priorities, Centre for European Security Studies, the Netherlands and Institute for Public Policy,
Moldova, http://odur.let.rug.nl/cess/hp/Report.Mol.IV.doc.pdf (vizitat la 16.03.20)
17
insuficientă. Din acest motiv s-au introdus, spre deosebire de celelalte extinderi, o serie de
criterii extrem de bine definite, care trebuie îndeplinite de statele candidate, indiferent de
rezultatul negocierilor, pentru a putea deveni membre cu drepturi depline ale grupării europene18.
În al treilea rând, mai trebuie precizat faptul că ţările din est nu dispun de experienţa
specifică a participării la grupări integraţioniste. Ţările care au făcut obiectul extinderilor
anterioare aveau deja experienţa participării la grupări regionale, cele mai multe fiind foste
membre AELS.19 În aceste condiţii, implicit, Uniunea Europeană a sugerat ţărilor din est că
participarea la grupări integraţioniste proprii, anterior integrării în UE, ar fi o experienţă utilă
pentru ţările candidate în ceea ce priveşte beneficiile şi constrângerile participării la o grupare
integraţionistă.
Acesta este un alt element de noutate care, deşi nu s-a concretizat ca o cerinţă sau ca o
condiţie expresă a aderării, urmărește îngrijorarea autorităţilor din UE cu privire la capacitatea
Republicii Moldova şi a altor state din estul Europei de a face faţă cu succes cerinţelor
participării la o grupare regională aflată într-un stadiu extrem de avansat de integrare
economică.20
În al patrulea rând, fundamentele acestei lărgiri sunt, în mare măsură, diferite faţă de
celelalte extinderi, fiind primordial ancorate în sfera deciziei politice.
Extinderea spre estul Europei este o experienţă cu totul nouă şi pentru UE, care îşi va selecta
noii membri cu mare atenție având la bază inclusiv raţiuni politice şi de natură sentimentală.
Această extindere se referă la următoarele state:
Republica Moldova este un potențial candidat la aderarea în Uniunea Europeană. Cadrul
relațiilor dintre UE și Moldova este reprezentat de acordul de asociere, care prevede consolidarea
asocierii politice și a integrării economice și a generat o creștere constantă a comerțului dintre
parteneri. Asistența acordată de UE sprijină modernizarea Republicii Moldova prin reforme
pentru creștere economică și locuri de muncă, precum și pentru respectarea drepturilor omului și
consolidarea democrației. De asemenea, UE a convenit să acorde asistență macrofinanciară
pentru Republica Moldova dacă sunt respectate condiții prealabile precise și specifice, inclusiv
condiții prealabile politice. Un memorandum de înțelegere, un acord privind un plan de
împrumut și un acord de grant pentru această asistență macrofinanciară au fost semnate în
noiembrie 2017.

18
“Freedom of the Press 2004: A Global Survey of Media Independence, p. 19, Freedom House, http://www.
freedomhouse.org/pfs2004/pfs2004.pdf. p. 28 (vizitat la 16.03.20)
19
Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS; European Free Trade Association, EFTA) a fost înființată în
1960 prin semnarea Convenției de la Stockholm.
20
Nicolae Sută (coordonator), Integrarea economică europeană, p. 34
18
 Consiliul își reafirmă angajamentul de a consolida asocierea politică și integrarea economică
dintre UE și Republica Moldova, acționând în parteneriat strâns pe baza acordului de asociere
intrat în vigoare în iulie 2016. Consiliul reamintește faptul că UE se angajează în continuare să
sprijine progresele în ceea ce privește reformele necesare pentru ca cetățenii Republicii Moldova
să poată beneficia de avantajele oferite de acordul de asociere, inclusiv de zona de liber schimb
aprofundată și cuprinzătoare.
Consiliul Europei a discutat și a adoptat ultima dată concluzii privind Republica Moldova la
15 februarie 2016. Aceste concluzii s-au axat pe reformele pe care Republica Moldova trebuia să
le realizeze în conformitate cu acordul său de asociere pentru a îndeplini așteptările cetățenilor.
De atunci, autoritățile din Republica Moldova au adoptat mai multe inițiative legislative legate
de reformele respective, identificate ca priorități în concluziile Consiliului.
Recunoscând măsurile întreprinse deja de către Republica Moldova, Consiliul insistă asupra
faptului că punerea în aplicare și continuarea reformelor inițiate în 2016 sunt de importanță
covârșitoare.21
În perspectiva viitoarelor alegeri, Consiliul își exprimă regretul cu privire la faptul că noua
lege electorală nu abordează unele dintre recomandările esențiale din avizul comun al Comisiei
de la Veneția a Consiliului Europei și al OSCE/Biroului pentru Instituții Democratice și
Drepturile Omului, reamintind că alegerile transparente, deschise tuturor și credibile la nivel
central și local sunt de o importanță majoră.
De asemenea, Consiliul reamintește că libertatea și pluralismul mass-mediei sunt condiții
esențiale pentru o societate democratică și îndeamnă Republica Moldova să continue reformele
care vizează concentrarea proprietății asupra mass-mediei și garantarea libertății și pluralismului
mass-mediei.
Consiliul subliniază că ar trebui canalizate de urgență noi eforturi către o combatere mai
fermă a corupției, încununată de rezultate palpabile, care să fie însoțită de o reformă profundă a
sistemului judiciar, inclusiv a parchetului. De asemenea, Consiliul subliniază faptul că acest
proces de reformă ar trebui să includă anchete și urmăriri penale amănunțite, imparțiale și
cuprinzătoare ale tuturor celor implicați în frauda bancară masivă care a fost expusă în 2014.
Ucraina:Acordul de asociere reprezintă principalul instrument al procesului de apropiere
dintre Ucraina și UE. Acesta promovează:relații politice mai consolidate, legături economice mai
puternice, respectul pentru valorile comune.
Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) reprezintă partea economică a
acordului. Aceasta oferă un cadru pentru modernizarea relațiilor economice și comerciale ale
21
Republica Moldova: Consiliul adoptă concluzii referitor la RM, https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-
releases/2018/02/26/moldova-council-adopts-conclusions/ (vizitat la 20.03.20)
19
Ucrainei. Acordul de asociere a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017. Negocierile privind
acordul de asociere. La 11 iulie 2017, Consiliul a adoptat o decizie de a încheia Acordul de
asociere cu Ucraina în numele UE. Aceasta a reprezentat ultima etapă a procesului de ratificare,
permițând punerea deplină în aplicare a acordului începând cu 1 septembrie 2017.
Georgia: UE sprijină aspirațiile Georgiei de stabilire a unor legături mai strânse cu UE. UE
și Guvernul Georgiei au convenit să continue colaborarea în direcția unei aprofundări sporite a
asocierii politice și a integrării economice a Georgiei cu UE.
La 1 iulie 2016, Acordul de asociere UE-Georgia, care cuprinde crearea unei zone de liber
schimb aprofundate și cuprinzătoare, a intrat pe deplin în vigoare. Acordul era aplicat, în mod
provizoriu, de la 1 septembrie 2014.
Acordul de asociere cu Georgia, Integritatea teritorială și soluționarea conflictelor
UE sprijină cu fermitate integritatea teritorială a Georgiei și soluționarea conflictelor din
regiunile separatiste ale Georgiei – Abhazia și Osetia de Sud.
UE este angajată prin participarea Reprezentantului Special al UE la copreședinția
dezbaterilor internaționale de la Geneva, precum și prin desfășurarea misiunii de monitorizare a
UE în Georgia.
În decembrie 2016, Consiliul European a prelungit mandatul acestei misiuni până la 14
decembrie 2018.
Site-ul misiunii de monitorizare a UE în Georgia. Consiliul de asociere
Consiliul de asociere este cea mai înaltă instituție oficială instituită în temeiul Acordului de
asociere UE-Georgia pentru a supraveghea punerea în aplicare a acordului.
Cea de a cincea reuniune a Consiliului de asociere s-a desfășurat la 5 martie 2019. Acesta s-a
axat pe punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia, inclusiv a acordului de liber
schimb. De asemenea, Consiliul de asociere a discutat despre evoluțiile politice din Georgia.
Consiliul de asociere UE-Georgia, 05/03/2019
Cea de a patra reuniune a Consiliului de asociere UE-Georgia a avut loc la 5 februarie 2018.
Aceasta a fost o ocazie de a trece în revistă progresele semnificative înregistrate în punerea în
aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia și dezvoltarea unor relații mai solide începând cu
2017.
Comunicat de presă comun în urma celei de a patra reuniuni a Consiliului de asociere dintre
Uniunea Europeană și Georgia, 05/02/2018
UE și Georgia au organizat cea de a treia reuniune a Consiliului de asociere la 2 decembrie
2016. Consiliul de asociere a evaluat pozitiv progresele semnificative înregistrate în relațiile UE-
Georgia de la reuniunea anterioară a Consiliului de asociere.

20
 Consiliul de asociere a salutat faptul că alegerile parlamentare din octombrie au fost
competitive și bine administrate, iar libertățile fundamentale au fost în general respectate.
Ambele părți au salutat, de asemenea, beneficiile inițiale ale integrării economice prin
punerea în aplicare a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA).
UE-Georgia: cea de a 3-a reuniune a Consiliului de asociere (comunicat de presă,
02/12/2016)
Cea de a doua reuniune a Consiliului de asociere UE-Georgia a avut loc la 16 noiembrie
2015. Părțile au evaluat pozitiv progresele substanțiale înregistrate în relațiile UE-Georgia de la
prima reuniune a Consiliului de asociere din noiembrie 2014.
Comunicat de presă comun în urma celei de a doua reuniuni a Consiliului de asociere dintre
Uniunea Europeană și Georgia, 16 noiembrie 2015
Dialogul privind vizele
Acordurile de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie cu Georgia au intrat în vigoare în
2011.
Acordul dintre UE și Georgia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere
ilegală. Acordul dintre UE și Georgia privind facilitarea eliberării vizelor
Facilitarea eliberării vizelor și liberalizarea vizelorVizualizați întregul infographic
În iunie 2012, UE a deschis un dialog cu Georgia privind vizele, iar la începutul anului 2013,
a fost prezentat un plan de acțiune privind liberalizarea vizelor. La 9 martie 2016, Comisia
Europeană a prezentat o propunere care permite un regim de călătorii fără viză în spațiul
Schengen pentru cetățenii georgieni.
La 13 decembrie 2016, Consiliul a ajuns la un acord cu Parlamentul European cu privire la
liberalizarea vizelor pentru Georgia. La 20 decembrie 2016, Comitetul Reprezentanților
Permanenți a confirmat acordul, în numele Consiliului.
Acordul prevede un regim de călătorii fără viză pentru cetățenii UE și pentru cetățenii
georgieni pentru o perioadă de ședere de 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile.
Acordul modifică Regulamentul nr. 539/2001, care stabilește lista țărilor terțe ai căror
resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai
căror resortisanți sunt exonerați de această obligație.
La 27 februarie 2017, Consiliul a adoptat un regulament privind liberalizarea vizelor pentru
cetățenii georgieni care călătoresc în UE pentru o perioadă de ședere de 90 de zile în cursul
oricărei perioade de 180 de zile. Irlanda și Regatul Unit sunt exceptate de la aplicarea acestor

21
dispoziții, în conformitate cu protocoalele anexate la tratatele UE. Regulamentul a intrat în
vigoare la 28 martie 2017.22
Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă, în care europenizarea va trebui să
consolideze instituţiile şi reglementările preluate din acquis-ul comunitar pe parcursul
negocierilor şi în care societatea moldovenească va trebui să-şi păstreze şi reafirme identitatea
naţională şi moştenirea culturală. În ceea ce priveşte procesul de integrare europeană, obiectivele
Guvernului trebui să fie următoarele: Respectarea angajamentelor asumate faţă de Uniunea
Europeană. Pentru atingerea acestui obiectiv, Guvernul va accelera implementarea măsurilor
prevăzute în acquis-ul comunitar şi va elabora şi pune în aplicare programele necesare pentru
etapa post-aderare.
Acest obiectiv presupune accentuarea procesului de europenizare a Moldovei prin:
• respectarea condiţiilor rezultate din încheierea negocierilor tehnice;
• accelerarea introducerii reglementărilor europene în legislaţia internă simultan cu
asigurarea transparenţei cu privire la costurile publice şi private, ca urmare a intrării în
efectivitate a reglementărilor conţinute în acquis-ul comunitar;
• fundamentarea politicilor publice pe principiile şi orientările formulate în documentele
UE;
• creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice, în special în ceea ce priveşte
procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de preaderare, de coeziune şi a celor
structurale;
• redefinirea atribuţiilor autorităţilor publice, în scopul adaptării la noile forme de
colaborare cu structurile UE;
• întărirea colaborării cu societatea civilă în scopul reducerii riscurilor culturale datorate
procesului de europenizare, etc.
Guvernul Republicii Moldova va acţiona pentru a atinge convergenţa economică cu
Uniunea Europeană, în raport cu strategiile de dezvoltare adoptate de structurile decizionale ale
acesteia.
Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar aduce numeroase beneficii
interne, care se materializează într-un cadru legislativ-normativ modern promovând principiile şi
valorile economiei de piaţă şi ale unui stat bazat pe drept, precondiţii inerente dezvoltării unui
stat european modern.23

22
Relațiile UE cu Georgia. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eastern-partnership/georgia/ (vizitat la
23.03.20)
23
Zolotco D. Extinderea Uniunii Europene spre est – şansă de a realiza “o Europă Integrată de la Atlantic la Urali”
22
 Alinierea la un standard european de legiferare, bazat printre altele pe reglementare
limitată, discreţie birocratică redusă, va favoriza considerabil dezvoltarea sectorului privat, factor
important pentru asigurarea unei creşteri economice durabile, fapt demonstrat de experienţa
statelor central-europene. Pe lângă aceasta, legislaţia armonizată contribuie semnificativ la
crearea unui mediu investiţional atractiv pentru investitorii străini, care vor regăsi în Republica
Moldova un mediu juridic cunoscut, stabil şi previzibil, factor important pentru creşterea
investiţiilor străine directe.
Parteneriatul Estic
Parteneriatul Estic este o iniţiativă de consolidare şi aprofundare a cooperării Uniunii
Europene cu statele din dimensiunea estică (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica
Moldova, Ucraina) a Politicii Europene de Vecinătate în vederea sprijinirii şi accelerării
apropierii acestora sub toate aspectele de UE.
Oficial lansată la 7 mai 2009, în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Praga,
iniţiativa este guvernată de principiile implicării comune, diferenţierii şi condiţionalităţii, iar
valorile comune precum democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului, precum şi
principiile economiei de piaţă, dezvoltării durabile şi bunei guvernări stau la baza acestui
parteneriat.24
Parteneriatul Estic se încadrează într-un sector mai larg al Politicii Europene de Vecinătate,
concepută în contextul extinderii din 2004 pentru a evita crearea unor noi linii de demarcaţie şi
pentru a aduce noii vecini ai Europei din est şi sud mai aproape la nivel politic, economic şi al
valorilor.
Parteneriatul estic are drept obiectiv consolidarea asocierii politice și a integrării economice a
șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus,
Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
Rusia și Turcia nu sunt integrate în cadrul Parteneriatului estic, având în vedere că ambele
țări au dobândit un statut diferit în relația lor cu UE:Turcia - țară candidate, Rusia - parteneriat
strategic
Parteneriatul estic este o dimensiune estică specifică a politicii europene de vecinătate (PEV).
Prin intermediul PEV, UE colaborează cu vecinii săi de la sud și est pentru a ajunge la cea mai
strânsă asociere politică și la cel mai înalt grad de integrare economică posibilă.

Parteneriatul Estic este un instrument politic al UE care structurează cooperarea cu statele

partenere pe două dimensiuni: bilaterală (semnarea și implementarea acordurilor de asociere,

24
http://www.mfa.gov.md/totul-despre-pae/- Ce este Parteneriatul Estic? (vizitat la 26.03.20)
23
crearea zonei de comerţ liber şi aprofundat, liberalizarea regimului de vize) şi multilaterală, care
se realizează prin intermediul platformelor tematice şi iniţiativelor-lider (flagship initiative).
Cooperarea pe dimensiunea parlamentară a PaE este efectuată în cadrul Adunării
Parlamentare EURONEST.
CORLEAP este platforma care reunește statele partenere în cadrul Comitetului Regiunilor al
UE, iar Forumul Societății Civile a PaE facilitează consolidarea rolului societății civile în
realizarea obiectivului PaE.
În 2012 Moldova a fost prima țară non-UE care a organizat Forumul Societății Civile.
Summit-ul PaE de la Riga, 21-22 mai 2015 a evidenţiat diferenţa care se crease dintre ţările
member asociate UE – Republica Moldova, Ucraina, Georgia; şi ceilalţi participanţi în cadrul
Parteneriatului Estic: Azerbaijan, Armenia şi Belarus.
Summit-ul PaE de la Bruxelles, 24 noiembrie 2017, a evidenţiat importanţa relaţiilor
bilaterale dintre Uniunea Europeană şi fiecare stat participant al Parteneriatului Estic, fiind
totodată agreate obiectivele cheie ale Parteneriatului până în anul 2020, implementarea cărora va
aduce iniţiativa mai aproape de cetăţeni şi necesităţile acestora.
Republica Moldova este un participant activ în cadrul PaE şi valorifică plenar principiul mai
mult pentru mai mult, în baza unei abordări pragmatice a oportunităţilor oferite atât pe
dimensiunea bilaterală, cât şi multilaterală în avansarea spre realizarea obiectivului strategic al
integrării europene.
Pe dimensiunea bilaterală, RM a atins cele trei mari obiective stabilite în 2009 la Praga:
asocierea politică, integrarea economică şi liberalizarea regimului de vize. Astfel, pentru
perioada care urmează RM îşi va concentra eforturile asupra implementării depline al Acordului
de Asociere şi valorificării tuturor aranjamentelor sectoriale de cooperare bilaterală încheiate
până în prezent cu UE.
1.3 Concluzii capitolul I
Integrarea europeană un deziderat fundamental al politicii interne şi externe a Republicii
Moldova şi al Guvernului, având un puternic potenţial de facilitare a coeziunii politice şi sociale
a societăţii.
Odată implementarea Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize şi integrarea
treptată în piaţa internă a UE, are loc integrarea de facto a Republicii Moldova în spaţiul politic
şi economic european. Totodată, Guvernul este dedicat întru totul obiectivului modernizării şi
dezvoltării Republicii Moldova, pe care îl presupune integrarea europeană.
Republica Moldova, proclamându-şi independenţa, s-a deschis iarăşi lumii. Primele
scrieri despre Moldova ca stat european se referă la cronicele din sec. XIV. O perioadă îndelunga
24
teritoriul ei a servit drept «zonă de contact» pentru diferite ţări, religii şi culturi – latină, elină,
turcă şi slavonă. Astfel, după cum se cunoaşte din istoria omenirii, unor asemenea zone le
aparţine un rol principal, deoarece ele provoacă necesitatea de dialog, toleranţă şi cooperare.
Astăzi, ţara noastră revine în Europa şi, reieşind din interesele atât ale statului, cât şi ale
cetăţenilor, ea încearcă să-şi determine poziţia sa. Aflându-se la periferia de Sud - Est a arealului
european de mijloc, Moldova nici de cum nu doreşte a fi o extremitate – ţară cu economia,
cultura şi mentalitatea scăzută. Generaţiile actuale şi viitoare de cetăţeni moldoveni vor avea
multe de înfruntat, pentru a reînvia ţara şi pentru a ridica calitatea guvernării, afacerilor şi vieţii
ei până la nivelul statelor europene moderne.
Unitatea Europei se sprijină astăzi nu numai pe valorile democratice, creştine, etice şi
culturale de acum tradiţionale pentru ea, dar şi pe acţiuni coordonate ale ţărilor europene, având
drept scop soluţionarea în comun a problemelor ce afectează întregul continent. Ca un nucleu
specific al cristalizării unităţii europene se prezintă astăzi Uniunea Europeană, care a fost fondată
de şase ţări, mai târziu lărgindu-se considerabil.
Avansarea Moldovei pe calea integrării europene însă este destul de lentă şi cu multă
prudenţă, cu toate numeroasele declaraţii – de la politicieni la studenţi: „Vrem în Europa!” Între
timp, Acordul Asociere dintre UE şi Moldova nu este o declaraţie mediocră de intenţii, de tipul
cărora se semnează o mulţime, dar un document de lucru, o «o hartă de drum» specifică ce
necesită nu numai identificarea geopolitică a ţării, dar şi acţiuni permanente şi scrupuloase în
fiecare din domeniile menţionate în Acord: dialogul politic, armonizarea şi apropierea legislaţiei,
relaţiile comerciale, dezvoltarea un ramuri aparte ale economiei, politica socială, protecţia
mediului înconjurător, dezvoltarea regională şi cooperarea transfrontalieră.
Voinţa politică a părţii moldoveneşti în favoarea integrării europene este evidentă. În acelaşi
timp, atât guvernul, cât şi opoziţia, presupun că rezultatele practice ale interacţiunii Moldovei şi
Uniunii Europene puteau fi mai bune.
Este importantă şi atitudinea Europei faţă de Republica Moldova. Pericolul de a se
pomeni nemijlocit pe linia unei noi demarcări a continentului nu ne oferă prea mult entuziasm.
Nu este exclus faptul că, odată cu trecerea timpului, după finalizarea «extinderii estice», în
relaţiile UE cu Moldova poate demara o continuare calitativ nouă. La moment politica Uniunii
faţă de ţările CSI se elaborează în acelaşi mod. Între tip, specificul Republicii Moldova ,(regimul
democratic al ţării, economia mică deschisă, populaţie poli-etnică cu predominarea etniei latine,
stabilitatea tradiţiilor creştine) creează premise pentru căutarea unor variante. Soluţia o va indica
timpul. Este posibilă aprobarea modelelor deja folosite de UE în raport cu alte ţări ale bazinului
Mediteranean sau variantelor preconizate pentru ţările participante la Pactul de stabilitate pentru
25
Europa de Sud - Est. Este cert faptul că alegerea europeană a Republicii Moldova trebuie sa aibă
o perspectivă istorică.

CAPITOLUL II. EVOLUȚIA RELAȚIILOR DE COOPERARE DINTRE REPUBLICA

MOLDOVA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ
2.1 Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre Republica Moldova şi
Uniunea Europeană. Stabilirea cadrului legal de cooperare
În prezent Guvernul Republicii Moldova consideră că este în interesul național al țării
noastre de a realiza o apropiere de Uniunea Europeană și acest fapt reprezintă scopul primordial
al politicii externe a Republicii Moldova. Ținând cont de această idee pot spune că Relaţiile
Republicii Moldova cu UE au deja un istoric etapizat cu o durată de aproximativ douăzeci și
cinci de ani. Etapele sânt caracterizate de nivelul de profunzime și complexitate al relaţiilor
bilaterale, fiind reflectate în acordurile de cooperare și documentele semnate.
Menţionarea istoricului relațiilor de cooperare dintre RM și UE este utilă și necesară
pentru a ne convinge că actualul stadiu al relaţiilor bilaterale, marcat de încheierea Acordului de
Asociere și continuarea reformelor și a programelor propuse de Uniunea Europeană, a fost
precedat de semnarea unor documente, de importanţă majoră pentru Republica Moldova. Așadar,
progresul a fost unul succesiv. Acest parcurs etapizat reprezintă dovada că semnarea Acordului
de Asociere este un pas bine gândit ce reiese dintr-o necesitate obiectivă, firească, argumentată și
testată de UE în raporturile sale cu alţi subiecţi internaţionali, care au urmat un traseu similar,
finalizat cu succes. O primă constatare în acest sens este că nu există cauze de ordin obiectiv ca
Republica Moldova să nu poată beneficia de pe urma asocierii cu UE. Totuși trebuie recunoscută
existenţa unui șir de obstacole de ordin subiectiv,economic și contextual, create de actori interni
și regionali influenţi, interesaţi în subminarea procesului de integrare europeană a Republicii
Moldova și menținerea societății într-o stare de stagnare atât economica cât și culturală.
Așadar, Republica Moldova și Uniunea Europeană au o relație de cooperare care datează
începând cu anul 1994 din data de 28 noiembrie când a fost semnat Acordul de Parteneriat şi
Cooperare dintre Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica
Moldova, pe de altă parte. Acest acord a fost ratificat de către parlament un an mai târziu, prin
Hotărârea nr. 627-XIII, din 3 noiembrie 1995, intrând în vigoare pe 1 iulie 1998, fiind valabil pe
o perioadă de 10 ani. Este de menționat că APC- urile semnate de UE cu fostele republici din
spațiul sovietic au urmărit scopul de a consolida și extinde relaţiile stabilite anterior prin

26
semnarea, pe 18 decembrie 1989, a Acordului dintre UE și Uniunea Republicilor Sovietice
Socialiste (URSS) privind comerţul și colaborarea comercială și economică.25
Odată cu intrarea în vigoare a “Acordului de Parteneriat şi Cooperare” dintre RM şi UE,
la 1 iulie 1998 relaţiile celor două entităţi au fost plasate într-un cadru legislativ oficial. Noul
acord prezenta şi bazele juridice aplicării programului TACIS 26 (Technical Aid to the
Commonwealth of Independent States) de asistenţă în Moldova.
Acordul de Parteneriat şi Cooperare instituit pentru o perioadă de 10 ani, avea
următoarele obiective ample:27
- Asigurarea și continuarea dialogului politic;
- Promovarea comerţului și investiţiilor, precum și a relaţiilor economice armonioase între
părţi, pentru a încuraja astfel dezvoltarea lor economică durabilă;
- Asigurarea bazei pentru colaborarea în domeniile legislativ, economic, social, financiar și
cultural;
- Susţinerea eforturilor Republicii Moldova de a consolida democraţia, a dezvolta
economia și a finaliza tranziția la economia de piaţă.
Atingerea obiectivelor menţionate a necesitat instituţionalizarea relaţiilor dintre UE și
Republica Moldova prin intermediul celor trei structuri responsabile pentru intensificarea
dialogului politic și monitorizarea implementării APC:28
- Consiliul de Cooperare RM-UE;
- Comitetul de Cooperare RM-UE și Subcomitetele de
- Cooperare RM-UE;
- Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE.
La 18 septembrie 2000, la Bruxelles, a avut loc o nouă întrunire a Comitetului de
Cooperare Parlamentară între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În urma tratativelor,
s-a ajuns la concluzia că nu există altă cale pentru aderarea la structurile europene decât cea a
modernizării sistemului legislativ şi a consolidării statului de drept. Se impuneau, aşadar,
ample reforme la nivel legislativ şi a sistemului judiciar. În anul 2001, când RM a devenit
membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi a Pactului de Stabilitate pentru Europa de
Sud - Est, ţara a fost invitată la Conferinţa Europeană ce reprezenta un for consultativ la nivel
de miniştri ai afacerilor externe ai ţărilor candidate la aderare în UE.

25
Boțan I. Prevederile Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană. Chișinău:Editura
Arc,2014,p.19
26
TACIS a fost un program al Uniunii Europene pentru a promova accelerarea procesului de reforme economice în
CSI. Programul oferă granturi pentru transferul de know-how către țările CSI. Organizat în 1991.
27
Afanas N, Morari C. Uniunea Europeană: Procese, instituții și interacțiune cu RM. Chișinău, 2012, p. 113
28
http://www.infoeuropa.md/puncte-de-reper/ (vizitat la 04.04.20)
27
 Pentru a constitui cadrul instituţional intern, care să sprijine politica europeană a
guvernului RM, la 13 noiembrie 2002, s-a emis Decretul cu privire la crearea Comisiei Naţionale
pentru Integrare Europeană, iar la 28 februarie 2003, in cadrul Parlamentului RM, a fost formată
Comisia Naţională pentru Integrare Europeană, apoi şi Departamentul Integrării Europene pe
lângă Ministerul Afacerilor Externe (8 august 2003). În prima jumătatea a anului 2004 au avut
loc o serie de runde de negocieri şi consultări privind elaborarea Planului individual de Acţiuni
RM-UE pentru 2004-2007, pentru ca la 9 decembrie, 2004 Comisia Europeană să aprobe Planul
de Acţiuni RM-UE.
În scopul îndeplinirii prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare şi al încurajării
şi susţinerii obiectivului Republicii Moldova vizând integrarea în structurile economice şi sociale
europene, în conformitate cu Politica Europeană de Vecinătate 29, a fost aprobat în anul 2004,
Planul de Acţiuni Republica Moldova-UE.
Planul individual de Acţiuni UE-RM reprezinta un document politic încheiat între UE şi
Republica Moldova şi care stabilea programul, obiectivele strategice şi priorităţile relaţiilor
dintre UE şi RM pentru 2004 – 200730. PA nu înlocuia cadrul contractual de atunci dintre UE şi
RM, care rămânea a fi Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), ci îl suplinea pe acesta,
atribuind-ui mai multă importanţă şi urgenţă procesului de reforme economice şi politice
stipulate în APC. Astfel, PA nu era doar o hartă de parcurs pentru apropierea RM de UE şi
realizarea obiectivului strategic de integrare europeană, ci şi un program de reforme politice şi
economice interne pe care autorităţile moldoveneşti s-au angajat să le realizeze.31
PA a fost semnat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), iar lansarea, în 2004,
a PEV de către UE a însemnat adaptarea relaţiilor bilaterale dintre UE și vecinii săi la o realitate
nouă, marcată de extinderea UE din 2004, precum și de așteptarea extinderii din 2007, spre Estul
și Sud - Estul Europei.
Extinderea UE a necesitat stabilirea unor relaţii noi cu vecinii săi. În acest scop, UE a
elaborat planuri de acţiuni tipizate, pe care le-a negociat cu noii săi vecini. Așa a ajuns și
Republica Moldova să semneze PA, care a avut menirea să aducă după cum am menționat și mai
sus o valoare adăugată APC- ului, precizând obiectivele acestuia și oferind un instrumentar nou,
necesar pentru atingerea lor, inclusiv instrumentarul financiar, pus la dispoziţie de UE.

29
Politica Europeană de Vecinătate (PEV) a apărut ca urmare a aderării la UE a zece noi state membre în mai 2004.
Obiectivul principal al PEV era de a împărtăşi beneficiile acestei extinderi cu statele din vecinătatea apropiată pentru
care, pe termen mediu, nu exista perspectiva de aderare la UE. PEV a fost concepută în aşa fel încât să evite apariţia
unor linii de diviziune dintre Europa extinsă şi vecinii acesteia, oferindu-le statelor vecine posibilitatea de a participa
la activităţile UE prin intermediul unei colaborări politice şi economice mai strânse.
30
Ghid “Planul de Acţiuni Uniunea Europeană–Republica Moldova’’Chișinău: GUNIVAS,2006,p.33
31
Afanas N, Morari C. Uniunea Europeană: Procese, instituții și interacțiune cu RM. Chișinău, 2012, p. 115
28
 Intrarea Republicii Moldova în acest proces regional, remodulat de extinderea UE, a fost
urmată de un parcurs rapid. Au avut loc și un șir de evenimente interne foarte importante, care au
anticipat lansarea oficială a PEV. Astfel, încă pe 13 noiembrie 2002, Președintele Republicii
Moldova, Vladimir Voronin, a semnat decretul nr. 957 privind constituirea Comisiei Naţionale
pentru Integrare Europeană (CNIE), decretul a mai stabilit că această Comisie va realiza
următoarele: elabora și prezenta parlamentului, spre aprobare, Strategia de integrare europeană a
Republicii Moldova; va elabora și aproba planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei de
integrare europeană a Republicii Moldova și va coordona îndeplinirea acestuia. De asemenea,
decretul prezidenţial prevedea că realizarea politicii de integrare europeană va fi efectuată de
către un organ al administraţiei publice, instituit în condiţiile legii.
Rolul de coordonare a politicii de integrare europeană i-a revenit Ministerului Afacerilor
Externe, redenumit Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. În același sens, în acest
context, a fost modificată și denumirea comisiei parlamentare de profil.
2.2 Planul de Acțiuni RM – UE și promovarea valorilor europene în
Republica Moldova. Parteneriatul de mobilitate
După semnarea PA, politica de integrare europeană a Republici Moldova s-a
fundamentat pe doi piloni principali: realizarea prevederilor PA în perioada 2005-2008;
valorificarea posibilităţilor ce derivau din participarea Republicii Moldova la iniţiativele
regionale din Europa de Sud - Est – Pactul de Stabilitate, Procesul de Cooperare în Europa de
Sud - Est (SEECP) și viitorul acord modificat privind comerţul liber în Europa Centrală
(CEFTA). Aceste două direcţii prioritare ale proceselor de integrare europeană a Moldovei de
multe ori se suprapuneau, dar și se completau reciproc. Abordarea respectivă a avut un impact
pozitiv în atingerea unui consens politic naţional, care, pe 24 martie 2005, s-a manifestat prin
votarea unanimă a Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova privind parteneriatul politic
pentru realizarea obiectivelor integrării europene, care prevedea „promovarea consecventă și
ireversibilă a cursului strategic spre integrarea europeană“. În consecinţă, Parlamentul a adoptat
un șir de măsuri legislative importante pentru consolidarea democraţiei și statului de drept în
Republica Moldova, care au fost elaborate cu participarea societăţii civile și a opoziţiei.
În general, implementarea PA a reprezentat un succes moderat pentru Republica
Moldova, în pofida multiplelor restanţe ale guvernării de la Chișinău. Pe 4 mai 2006, Republica
Moldova a fost acceptată în calitate de membru cu drepturi depline în cadrul Procesului de
Cooperare în Europa de Sud - Est (SEECP), ceea ce a confirmat apartenenţa Republicii Moldova
la spaţiul sud-est european, atât în viziunea autorităţilor RM, cât și în viziunea UE. Este
important de menţionat că atunci nu au existat niciun fel de probleme legate de vreun eventual
29
pericol de invadare a pieţei moldovenești cu produse din Europa Centrală sau de reexport în
spaţiul CSI.
Făcând o retrospectivă generală asupra conținutului planului de acțiuni, determinăm că
Planul prevedea intensificarea relațiilor politice, economice, de securitate și culturale și
împărtășirea responsabilității pentru prevenirea conflictelor și reglementarea acestora, unul din
obiectivele principale ale PA fiind sprijinirea de către UE a eforturilor de soluționare a
conflictului transnistrean. În plan erau recunoscute aspirațiile europene ale RM și se făcea
referință la concepția de Integrare Europeană a Republicii Moldova pe care Chișinăul a
prezentat-o comisiei Europene în septembrie 2003. În același timp, PA stipula că nivelul
relațiilor dintre UE și RM va depinde de atașamentul RM față de valorile comune și de
capacitatea acesteia de a implementa prioritățile stabilite.
Planul prevedea o serie de perspective noi pentru dezvoltarea relațiilor de parteneriat
dintre UE și RM:32
 Intensificarea cooperării politice prin elaborarea unor mecanisme de dialog politic;
 Perspectiva de a trece de la cooperare la integrare prin participarea RM la piața internă a
UE și la politicile și programele ei;
 Asistență financiară sporită pentru realizarea acțiunilor propuse în PA;
 Convergența legislativă, deschiderea economică, reducerea barierelor comerciale;
 Stabilirea unui dialog în domeniul vizelor și posibilitatea acordării RM a unor facilități cu
privire la vize etc.
Observăm că PA ajusta cadrul de relaţii dintre RM şi UE la cerinţele şi conjunctura internă şi
externă a acelor vremuri şi anume: Introducea mai multă claritate şi precizie in ceea ce privea
domeniile de cooperare bilaterală şi stabilea nişte acţiuni prioritare in acest sens; Încearcă să
echilibreze aspectul preponderent economic al relaţiilor UE-RM prevăzut in APC printr-o serie
de prevederi cu privire la cooperarea politică şi de securitate, inclusiv prevedea posibilitatea
alinierii RM la poziţiile de politică externă luate de UE; Lua seama de programele şi strategiile
naţionale in vigoare ale RM ca SCERS, Planul Naţional de Acţiune in domeniul Drepturilor
Omului, Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a Corupției etc.
Planul acorda o atenţie deosebită eforturilor de soluţionare a conflictului transnistrean şi
prevedea participarea UE la acestea, recunoscând indirect că problema transnistreană era un
obstacol pentru dezvoltarea RM; PA ținea cont de aspiraţiile europene ale RM, dar in acelaşi
timp conţinea un puternic element de condiţionalitate: parteneriatul dintre UE şi RM urma a fi

32
Afanas N, Morari C. Uniunea Europeană: Procese, instituții și interacțiune cu RM. Chișinău, 2012, p. 115-116
30
construit in baza valorilor comune, perspectiva de integrare europeană fiind pusă in relaţie direct
cu mersul şi succesul reformelor interne.
Responsabilitatea principală pentru realizarea PA îi revenea Republicii Moldova, marea
majoritate a obiectivelor conţinute în acesta fiind angajamente asumate de RM. În acest sens,
acel program guvernamental prevedea adoptarea unui Program Naţional de Implementare a PA
RM – UE, care prevedea măsurile necesare, instituţiile responsabile şi termenele de realizare ale
obiectivelor PA. În acelaşi timp, autorităţile RM beneficiau de asistenţă tehnică şi financiară din
partea UE pentru implementarea PA.33
Chiar dacă nici Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre UE şi RM, şi nici PA nu
prevedeau aderarea RM la UE, aceste două acorduri formau baza juridică şi politică a relaţiilor
dintre UE şi RM, iar prioritatea absolută a autorităţilor de la Chişinău era realizarea obiectivelor
trasate în acestea. Realizarea deplină şi în termen a acestor acorduri, însoţită de un proces
viguros de reforme politice şi economice interne, dar şi de eforturi susţinute pe plan diplomatic,
au permis negocierea în 2008 – an în care atât APC, cât şi PA expirau – a unui cadru de relaţii cu
UE mult mai corespunzător aspiraţiilor noastre de integrare europeană.
Parteneriatul de mobilitate
Republica Moldova beneficiază de un Parteneriat de Mobilitate cu UE, fiind unul din primele
state pilot din lume. Declarația comună privind Parteneriatul de Mobilitate Republica Moldova-
UE a fost semnată pe data de 5 iunie 2008, la Luxemburg.
Parteneriatul de Mobilitate oferă un cadrul politic de cooperare cu UE unde se includ
Serviciul European pentru Acţiune Externă, Comisia Europeană, Fundaţia Europeană pentru
Instruire – ETF şi Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele
Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene şi statele membre ale UE (Bulgaria, Cehia,
Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania. Polonia, Portugalia, România,
Slovacia, Slovenia, Suedia, Ungaria) în domeniul migraţiei, vizând toate dimensiunile de
cooperare ale Abordării Globale pentru Migraţie şi Mobilitate a UE:

- organizarea și facilitarea migrației legale și mobilității;

- prevenirea și reducerea migrației ilegale și a traficului de persoane;
- promovarea protecției internaționale și consolidarea dimensiunii externe a politicii în domeniul
azilului;
- maximizarea impactului migrației și mobilității asupra dezvoltării.

33
Raport intern de evaluare semestrială a implementării Planului de Acţiuni RM-UE, Guvernul Republicii Moldova,
septembrie 2005, www.mfa.md (vizitat la 06.04.20)
31
 Sursele de finanţare pentru Parteneriatul de Mobilitate sînt:
- Instrumentul european de vecinătate;
- Fondurile pentru afaceri interne alocate prin Instrumentul parteneriatului de mobilitate;
- Programul tematic pentru cooperare cu ţările terţe în domeniul migraţiei şi azilului;
- Asistenţa financiară bilaterală de la statele membre ale UE;
- Resurse naţionale.
Mecanismul de coordonare, monitorizare şi implementare a Parteneriatului de Mobilitate
include:
Reuniunea de Nivel Înalt a Parteneriatului de Mobilitate RM-UE (are loc la Bruxelles, Belgia
o dată pe an cu participarea reprezentanţilor semnatarilor Declaraţiei Comune din capitale la
nivel înalt. În cadrul reuniunii se trec în revistă ultimele evoluţii şi se decid priorităţile comune
pentru perioada imediat următoare).
Reuniunea Platformei locale a Parteneriatului de Mobilitate RM-UE transformată în
Reuniunea Platformei locale a Parteneriatului de Mobilitate RM-UE în format extins (are loc la
Chişinău, RM o dată pe an cu participarea reprezentanţilor semnatarilor Declaraţiei Comune la
nivel local, precum şi statele terţe, organizaţiile internaţionale implicate în implementarea
proiectelor în domeniile conexe Parteneriatului de Mobilitate).
Comitetul Naţional de Coordonare a Parteneriatului de Mobilitate (condus de secretarul de
stat al Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi include reprezentanţi ai tuturor instituţiilor cu
competenţe în domeniul migraţiei şi domeniile conexe se reuneşte ori ce câte ori este necesar, cel
puţin de 2 ori pe an). Comitetul Naţional este responsabil de raportarea Guvernului privind
ultimele evoluţii în implementarea Parteneriatului de Mobilitate.
Baza de date (Scoreboard) – reprezintă instrumentul de monitorizare a Parteneriatului de
Mobilitate care conţine informaţiile privind iniţiativele, partenerii responsabili de implementarea
acestora, datele persoanelor de contact, indicatorii de evaluare, perioadele de implementare,
sursele de finanţare, precum şi altă informaţie relevantă în acest sens. Aceasta permite
sistematizarea şi organizarea activităţilor Parteneriatului de Mobilitate, după conţinut, domeniu
de activitate, parteneri, nivel de realizare, etc., generând informaţia necesară pentru raportare.34
De asemenea, Scoreboard-ul este o bază de date cu caracter deschis care poate fi ajustată şi
actualizată de către toate părţile semnatare a Declaraţiei Comune.
Ghidul utilizatorilor este disponibil pe pagina electronică a Scoreboard-ului și oferă mai
multe informații despre baza de date și oportunitățile sale.

34
Parteneriatul de mobilitate RM – UE. https://www.mfa.gov.md/ro/content/parteneriatul-de-mobilitate (vizitat la
07.04.20)
32
 În cadrul Parteneriatului de Mobilitate RM–UE din anul 2008 până în prezent au fost
implementate şi/sau sunt în curs de realizare mai mult de 110 proiecte în domeniul securităţii
documentelor, politicilor migraţionale, combaterii migraţiei iregulare.
La iniţiativa Republicii Moldova în 2018 a fost efectuat al doilea exerciţiu de evaluare a
Parteneriatului de Mobilitate, primul fiind în 2012. Rezultate evaluării au arătat că, în general,
Republica Moldova este un caz de succes în implementarea Parteneriatului de Mobilitate.
Flexibilitatea instrumentului a fost recunoscută de către respondenţi ca fiind unul dintre punctele
sale forte, care permite abordarea priorităţilor partenerilor de o manieră focalizată. Tot mai mult
se realizează o abordare echilibrată a celor trei piloni ai GAMM. 35 Parteneriatul de Mobilitate cu
RM a mers mai departe decât GAMM, consolidând cooperarea în mai multe sectoare din
domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne.
2.3 Acordul de Asociere RM – UE - realizări, perspective și deficiențe
În iunie 2008 a expirat termenul de zece ani care era prevăzut pentru APC și totodată a
expirat și Planul de Acțiuni RM-UE, astfel, existând necesitatea substituirii acestor acorduri de
cooperare cu altul adaptat noilor condiții politice, legislative și economice. Pentru UE, această
problemă era comună în raporturile cu toate republicile ex-sovietice, care au semnat acorduri de
parteneriat și cooperare. De aceea, UE a decis să propună partenerilor din Europa de Est, pe care
îi trata nu ca pe vecini ai Europei, ci ca pe vecini în Europa, o nouă „generaţie“ de acorduri.
Astfel la data de 15 iunie 2009, Comisia Europeană a fost autorizată de către Consiliu să
demareze negocieri pentru încheierea unui acord consolidat între UE și Republica Moldova,
acord care sa înlocuiască Acordul de Parteneriat şi Cooperare. În acest context, pe 12 ianuarie
2010, Republica Moldova și Uniunea Europeană s-au angajat în negocierea unui document
ambiţios – Acordul de Asociere – care avea scopul să înlocuiască APC. Paralel, autorităţile
europene au negociat și, la finele anului 2010, au definitivat cu Guvernul Republicii Moldova
Planul de Acţiuni în domeniul liberalizării regimului de vize 36 , care conţinea patru blocuri
importante: securitatea documentelor; imigraţia ilegală; ordinea publică și securitatea; relaţiile
externe și drepturile fundamentale. Până la semnarea noului document juridic privind relaţiile
UE cu Republica Moldova au rămas valabile priorităţile și angajamentele de reformă necesare
pentru a corespunde criteriilor politice de implementare a standardelor și principiilor comunitare:
drepturile omului; standardele democratice; o justiţie independentă și eficientă; probitatea
guvernării, capacităţi administrative și combaterea corupţiei etc.

35
GAMM - Global Approach to Migration and Mobility (Abordare globală a migrației și mobilității )
36
Guvernul RM a aprobat un Program Naţional de implementare a Planului de Acţiuni în domeniul liberalizării
regimului de vize (HG 122/04.03.2011)
33
 Ca urmare a negocierilor noi demarate începând cu 12 ianuarie 2010 până pe 15 martie 2013
au avut loc 15 runde de negocieri,după care a urmat un succes remarcabil pe calea integrării
europene a Republicii Moldova și anume semnarea la 27 iunie 2014 la Bruxelles a Acordului de
Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Rundele de negocieri, in baza cărora este
conceput Acordul de Asociere, au luat sfârșit după parafarea lui la 29 noiembrie 2013 în cadrul
celui de-al 3-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius.
Pe document şi-au pus semnătura prim-ministrul Iurie Leancă, Înaltul Reprezentant UE
pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton şi comisarul european al Comerţului, Karel De Gucht.
La eveniment au fost prezenţi şefi de state şi de guverne din cele 28 de ţări membre ale UE, care
la fel şi-au pus semnătura pe Acord. Alături de Moldova, un document similar a fost semnat de
către Georgia, iar Ucraina a semnat partea economică a Acordului de Asociere.
Cu o zi mai târziu, după semnarea Acordului de Asociere, la 28 iunie 2014 Guvernul
Republicii Moldova a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Asociere între
Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte și la prezentat Parlamentului Republicii
Moldova spre examinare. Ratificarea Acordului de Asociere a avut loc la ședința în plen a
Parlamentului Republicii Moldova în ziua de 2 iulie 201437,iar ratificarea de către Parlamentul
European pe 13 noiembrie 2014.
În esenţă, AA reprezintă o serie de angajamente pe care Republica Moldova şi Uniunea
Europeană şi statele membre şi le-au asumat cu scopul de a aprofunda şi întări legăturile
existente. Astfel, pentru a asigura îndeplinirea acestor angajamente, prin Acord părţile au
consemnat să stabilească un mecanism instituţional de monitorizare a implementării, dar şi luare
a deciziilor asupra aspectelor ce cad sub incidenţa prevederilor Acordului.38
Acordul de Asociere poate fi definit ca un act de înțelegere dintre Republica Moldova, pe de
o parte, și UE cu statele sale membre pe de alta, în conformitate cu competențele lor care decurg
din Tratatul privind Uniunea Europeană și din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și,
după caz, de asemenea, Euratom, în conformitate cu competențele sale prevăzute de Tratatul de
instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, ce formează un cadru juridic modern prin
preluarea de componente esențiale ale acquis-ului comunitar și bazându-se pe două elemente
esențiale: asocierea politică și integrarea graduală pe piața unică europeană.

37
LEGE Nr. 112 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova,pe de o parte, şi
Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.
38
Cum va funcţiona asocierea RM-UE? https://www.mfa.gov.md/ro/content/cum-va-functiona-asocierea-rm-
uehttps://www.mfa.gov.md/ro/content/cum-va-functiona-asocierea-rm-ue (vizitat la 08.04.20)
34
 Acordul de Asociere nu specifică aderarea Republicii Moldova la UE, dar mai curând
recunoaşte aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi prevede realizarea unei serii de
reforme politice, economice şi sociale care vor permite o integrare graduală a țării în UE39
Prin Acordul de Asociere, R. Moldova și-a asumat un număr mare de angajamente. Acest
document conține 395 de directive și regulamente, care, odată puse în aplicare în legislația
națională, va face Moldova o țară cu un Acquis comunitar integrat UE. Totuși, acordurile
negociate cu țările Parteneriatului estic nu oferea perspectiva de aderare. În timp ce documentele
de asociere devin mai cuprinzătoare și mai mari, perspectiva europeană pentru membrii de est se
bazează numai pe articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se referă la aderare.
Acordul de Asociere urmărește să contribuie la dezvoltarea politică și social-economică a
Republicii Moldova, prin cooperarea cât mai amplă într-un șir vast de domenii de interes comun,
inclusiv în domeniile de bună guvernare, justiție, libertate și securitate, integrare comercială și
cooperare economică sporită, politică de încadrare în câmpul muncii și socială, management
financiar, administrare publică și reforma serviciului public, participarea societății civile,
dezvoltarea instituțională, reducerea sărăciei și dezvoltarea durabilă.
Acordul are scopul de a accelera aprofundarea relaţiilor politice şi economice, precum şi
integrarea graduală a Moldovei pe piaţa comunitară.
Prin urmare, atât UE, cat si R. Moldova si-au asumat o serie de angajamente. Astfel, Acordul
va crea un nou climat pentru relațiile economice dintre Părți, și în special pentru dezvoltarea
comerțului și investițiilor, precum și va stimula concurența, care constituie factori hotărâtori
pentru restructurarea și modernizarea economiei. Părțile s-au declarat „DORITOARE să
realizeze integrarea economică treptată în piața internă a UE precum este prevăzut în prezentul
Acord, inter alia, prin Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA), ca parte
integrală a prezentului Acord” La eveniment au fost prezenţi şefi de state şi de guverne din cele
28 de ţări membre ale UE, care la fel şi-au pus semnătura pe Acord. Alături de Moldova, un
document similar a fost semnat de către Georgia, iar Ucraina a semnat partea economică a
Acordului de Asociere. Cu o zi mai târziu, după semnarea Acordului de Asociere, la 28 iunie
2014 Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de
Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte și la prezentat
Parlamentului Republicii Moldova spre examinare. Ratificarea Acordului de Asociere a avut loc

39
Creangă I,Bostan O,Beneficiile Acordului de Asociere UE-RM,p.9 (vizitat la 09.04.2020)
http://www.viitorul.org/files/library/4946294_md_ghid_ue_final_.pdf (vizitat la 10.04.2020)

35
la ședința în plen a Parlamentului Republicii Moldova în ziua de 2 iulie 2014 40,iar ratificarea de
către Parlamentul European pe 13 noiembrie 2014.
Urmare a realizării plenare a tuturor obiectivelor stabilite, Republica Moldova va consolida
instituțiile democratice şi va contribui la ridicarea nivelului de viață apropiindu-l de cel al
statelor UE, şi prin urmare va exista un grad mai mare de interdependenţă dintre Republica
Moldova şi UE ce va oferi mai multe pârghii de promovare a statutului de stat candidat pentru
aderare la UE.
AA conține prevederi cu caracter obligatoriu, norme regulatorii și aranjamente de
cooperare mai extinse, în toate sectoarele de interes. O atenție sporită se acordă implementării și
aplicării prevederilor AA, inclusiv prin stipularea termenelor clare și stabilirea unui cadru
instituțional și administrativ adecvat, creând astfel premisele necesare pentru o implementare
eficientă.41
Instrumentul principal de implementare a Acordului de Asociere îl reprezintă Agenda de
Asociere, negociată cu Comisia Europeană. La data de 19 august 2017 în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene L 215 a fost publicată noua Agenda de Asociere care identifică domeniile
prioritare de implementare a prevederilor Acordului de Asociere pentru perioada 2017-2019.
Constatări generale privind rezultatele implementării AA
Planul Naţional de implementare a Acordului de Asociere RM-UE include priorităţile
cheie de cooperare în vederea asigurării asocierii politice şi integrării economice cu UE şi
reprezintă instrumentul de bază pentru monitorizarea la nivel intern a procesului de integrare
europeană în perioada 2014-2016. În acest context, Planul Naţional include acţiunile necesare de
a fi realizate de către instituţiile responsabile conform fiecărui articol/prevedere, precum şi
Anexelor Acordului de Asociere, inclusiv a părţii privind Zona de Comerţ Liber Complex şi
Cuprinzător în termenii indicaţi şi cu specificarea resurselor financiare necesare în acest sens.
Primul Plan Naţional de implementare a Acordului de Asociere RM-UE pentru anii 2014-
2016 a fost elaborat în baza propunerilor autorităţilor publice vizate și a consultărilor publice
organizate de către MAEIE (în parteneriat cu Fundaţia Est Europeană) în perioada 16 – 19 iunie
2014 pentru fiecare titlu/domeniu separat. Planul Naţional de Acţiuni a fost aprobat în cadrul
reuniunii Guvernului din 25 iunie 2014. În 2015 PNAAA a fost revizuit.42

40
LEGE Nr. 112 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova,pe de o parte, şi
Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.
41
Conținutul AA dintre RM – UE http://dcfta.md/continutul-acordului-de-asociere-dintre-rm-si-ue (vizitat la
10.04.20)
42
https://www.mfa.gov.md/ro/content/implementarea-acordului-de-asociere Implementarea Acordului de Asociere,
(vizitat la 12.04.20)
36
 În cadrul şedinţei Guvernului din 28 decembrie 2016 a fost aprobat Planul naţional de
acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru anii 2017-2019, iar pntru
perioada 2020 și viitoare guvernul urmează sa întreprindă acțiunile de rigoare.
Marea majoritate a acțiunilor realizate în perioada 2014-2018 au fost de natură
legislativă. Pe parcursul acestei perioade, autoritățile au pus un accent special pe lichidarea
restanțelor din anii precedenți, dar și pe importanța agendei legislative pe domenii cheie de
referință ale Acordului de Asociere. Un rol aparte l-au avut acțiunile ad-hoc cu privire la
eficientizarea procesului de implementare a Acordului de Asociere, adoptate de Guvern la
începutul anului 2017 și anume: (1) realizarea calendarului de restanțe și a Foii de Parcurs
privind agenda de reforme prioritare; (2) coordonarea agendei legislative și executive; (3)
monitorizarea permanentă în cadrul CGIE. Cu toate acestea, deși s-a depus un efort concertat,
acesta nu a fost suficient pentru implementarea tuturor acțiunilor planificate în AA.
Un șir de reforme importante adoptate în perioada de referință au fost implementate cu
întârziere sau incomplet. Mai mult, unele acțiuni de punere în aplicare întreprinse de autorități în
special către sfârșitul anului 2018 (amendamnte noi legislative sau implementarea defectuoasă),
deseori au fost contrare spiritului noului cadru legislativ adoptat. Sintetizând rezultatele cu
privire la cele 5 titluri evaluate din PNAIAA, în continuare punctăm primele constatări generice
cu privire la progresul înregistrat în perioada de referință. Astfel, până la sfârșitul anului 2018, se
notează un progres cantitativ de natură legislativă în domeniul reformelor politice, drepturilor
omului, justiției și anticorupție (Titlul II și III). Totodată, precizăm că această performanță, nu
neapărat se reflectă și în evaluarea calitativă a rezultatelor înregistrate. Depolitizarea instituțiilor
publice, funcționarea justiției, combaterea corupției la nivel înalt, rămân a fi în continuare printre
provocările principale pentru Republica Moldova.
Aceasta se confirmă de sondajele de opinie din anul 2018 ca IRI/Gallup sau BOP 43, dar și
de rapoartele internaționale independente de țară ex. Raportul Freedom House, 44 care atestă o
scădere drastică a încrederii societății în instituțiile de stat. Iar corupția este cea mai mare
problemă cu care se confruntă țara noastră. Astfel, cel mai recent raport al Transparency
International45, constată că Republica Moldova a coborât în clasamentul indicelui percepției

43
Sondajele IRI, http://www.iri.org/country/moldova, Barometrul opiniei publice a IPP, http://ipp.md/libview.php?
l=ro&idc=156&id=804&parent=0 (vizitat la 12.04.20)
44
Raportul Freedom House (Moldova 2016), https://freedomhouse.org/report/freedom-world/2016/moldova (vizitat
la12.04.20)
45
4 Raportul TI privind indicele percepției corupției, ianuarie 2017,
http://www.transparency.md/index.php/2017/01/25/transparency-international-lanseazaindicele-perceptiei-coruptiei-
2016/ (vizitat la 14.04.20)
37
corupției 20 de poziții în comparație cu anul 2017, fiind plasată pe locul 123 din 176 de țări
evaluate.
Dialogul politic și reformele: Titlul II-AA
La acest capitol nu au fost înregistrat un progress vizibil deoarece, odată cu suspendarea
asistenței financiare a UE, ca urmare a derapajelor în funcționarea instituțiilor democratice
și a statului de drept, relația oficială UE -Republica Moldova a intrat într-o fază de răcire și de
incertitudine.
Intensitatea dialogului politic UE-Moldova a fost diminuată, majoritatea interacțiunilor
din a doua jumătate a anului 2018 fiind menținute la nivel tehnic. Nivelul de implicare, suport și
capacitatede interacțiune a instituțiilor UE în raport cu Guvernul Republicii Moldova a scăzut
semnificativ.
În același timp, a fost consolidată cooperareaUE cu organizațiile societății civile,
autoritățile locale și mediul de afaceri.
Evoluțiile post-electorale adică februarie 2019 stau la baza deciziei UE de relansare sau
de înghețare a asistenței financiare, respectiv a dialoguluicu autoritățile Republicii Moldova.
Deși cu întârziere, Guvernul a creat Consiliul Național și Secretariatul permanent pentru
Drepturile Omului. Această tergiversare a amânat realizarea măsurilor pentru 2018 din PNADO
III (2018-2022).
O restanță importantă rămânenea adoptarea, în lectură finală, a proiectului Legii cu
privire la organizațiile necomerciale.
Gradul de realizare a Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție 2017-2020 este de
cca. 21%. Nu au fost create instanțe sau complete de judecată specializate în domeniul
anticorupție.
Investigarea fraudei bancare nu a cunoscut evoluții importante. Chiar dacă o parte din
fondurile deturnate au fost localizate, nu s-a reușit recuperarea reală a acestora.
Continuă tărăgănarea examinării apelului pe cauza „Șor 2”, condamnat de prima
instanță la șapte ani de închisoare, ceea ce consolidează percepția justiției selectiveîn Republica
Moldova.
Cooperarea în domeniul politicii externe și de Securitate s-a realizat prin intermediul
reuniunilor bilaterale UE - Moldova și al celor multilaterale în cadrul Parteneriatului Estic.46

46
Succesele și eșecurile Moldovei la 10 ani de la încheierea Parteneriatului Estic. https://www.dw.com/ro/succesele-
%C8%99i-e%C8%99ecurile-moldovei-la-10-ani-de-la-%C3%AEncheierea-parteneriatului-estic/a-48099434 (vizitat
la 15.04.20)
38
 A fost adoptată Strategia securității informaționale pentru anii 2019-2024, care
urmărește dezvoltarea mecanismelor naționalede prevenire și depistare a amenințărilor la adresa
securității informaționale, precum și de răspuns la acestea.47
Deși contestate de către unii reprezentanți ai societății civile, pe parcursul anului 2018 au
fost înregistrate evoluții orientate spre realizarea angajamentelor stabilite în „pachetul de opt
puncte” în cadrul agendei „Berlin Plus”, focusată pe reglementarea transnistreană. În Semestrului
II a anului 2018, nu au avut loc noi runde de negocieri în formatul „5+2”. Majoritatea reuniunilor
au vizat întâlnire în formatul „1+1” și la nivelul experților,în cadrul grupurilor de lucru
sectoriale.48
Justiția, libertatea și securitatea: Titlul III AA-Progres nesemnificativ
Justiția, libertatea și securitatea reprezintă trei elemente foarte importate care sunt
prevăzute într-un titlu aparte din AA, titlul III și aceste elemente stabilesc că la baza cooperării
bilaterale în procesul de asociere stă respectarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale.
În cadrul cooperării în domeniul de libertate, securitate și justiție, părțile asociate acordă o
importanță deosebită promovării statului de drept, inclusiv independenței sistemului judiciar,
accesului la justiție și dreptului la un proces echitabil. Părțile cooperează pe deplin cu privire la
funcționarea eficace a instituțiilor în domeniul asigurării respectării legii și al administrării
justiției. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale va ghida toate activitățile
de cooperare în domeniul libertății, al securității și al justiției.
Parlamentul RM iarăși a ratat termenele legale pentru aprobarea modificărilor
constituționale relevante cu privire la modalitatea de numire în funcție a judecătorilor, inclusiv
la Curtea Supremă de Justiție, iar modul de funcționare a Consiliului Superior al
Magistraturii a fost, în continuare, lăsat la îndemâna factorului politic.
Reformarea Curții Constituționale, inclusiv modul de numire a judecătorilor, a fost
ignorată. În schimb, încalitate de judecători ai Curții au fost numite persoane cu funcții
politice, fără a fi aplicată procedura de concurs public, la care s-a recurs cu succes în anii 2015
și 2016, dar numai în cazul unui singur judecător al Curții Constituționale.
Procedura și modul de funcționare a Inspecției Judiciare din cadrul CSM aufost
consolidate.
Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor a fost îmbunătățit prin prisma
modificărilor la cadrul legislativ procesual, aprobate în prima jumătate a anului 2018. Cu

47
HOTĂRÎRE Nr. 134 din 19.07.2018 pentru aprobarea Strategiei naționale de apărare și a Planului de acțiuni
privind implementarea Strategiei naționale de apărare pentru anii 2018-2022
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=376667 (vizitat la 15.04.20)
48
https://www.osce.org/ro/chairmanship/307401 (vizitat la 15.04.20)
39
toate acestea, aplicarea semnăturii electronice pentru actorii implicați în actul de justiție nu este
decât la etapa de testare.
Prin modificările aduse la Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, au fost excluse
obligația de publicare a rapoartelor anuale ale Procuraturii Generale și de prezentare a acestora în
plenul Parlamentului. Procuraturile specializate nu dispun de instrumente practice precum site-
uri proprii pentru a-și putea publica rapoartele de activitate. Aceasta afectează negativ
transparența Procuraturii.
Transpunerea noilor prevederi ale Uniunii Europeneîn domeniul protecției datelor cu
caracter personal (Regulamentul UE 2016/679 si Directiva UE 2016/680) nu a fost finalizată. 49
Au fost realizate o serie de acțiuni ce țin de implementarea politicilor publice pe
domeniul migrației și al azilului. A fost aprobată Strategia de gestionarea a frontierei pentru anii
2018-2023.50
Condițiile de valorificare a regimului fără de vize cu UE, în general, sunt respectate.
Peste 2,1 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova, deținători ai pașapoartelor biometrice,
inclusiv peste 150.000 de locuitori ai regiunii transnistrene, beneficiază de dreptul de a călători
fără de vize în UE. Peste 1,5 milioane de cetățeni au călătorit în UE.
Totuși, Comisia Europeană accentuează necesitatea revizuirii condițiilor de transpunere
în practică a stimulentelor fiscal și a „cetățeniei prin investiții”, precum și nevoia de aplicare
eficientă a Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor, inclusiv declararea averii
și intereselor, lupta cu corupțiala nivel înalt și recuperarea eficientă a bunurilor ce provin din
infracțiuni.
Activitatea de combatere a corupției mici a vizat sectoarele protecție socială, sănătate și
educație, unde continuă să se ateste un risc sporit de corupție.
Pe parcursul anului 2018, de către Guvern, BNM, au fost adoptate mai multe acte
normative și departamentale în vederea implementării Legii nr. 308/2017 privind
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, și pentru identificarea
tranzacțiilor suspecte în sectorul bancar și nebancar.
la 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare Noul Cod administrativ, redactat după modelul
Codului Administrativ German.
Cooperarea sectorială și economică: Titlul IV AA-progres moderat
Justiţie şi Afaceri Interne

49
Regulamentul (UE) 2016/679 al parlamentului european și al consiliului din 27 aprilie 2016 https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016R0679&from=EL (vizitat la 16.04.20)
50
Groza I. Rusu I. Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova -
UE (2017-2019).
40
 Cooperarea cu Europol
Republica Moldova cooperează cu Oficiul European de Poliţie (Europol) în baza
Acordului Strategic de Cooperare semnat în 2007 şi Acordului Operaţional de Cooperare semnat
la 18 decembrie 2014, la Chișinău. Din anul 2013, Republica Moldova a detaşat un ofiţer de
legătură la Europol.
Cooperarea cu Eurojust51
Acordul de Cooperare între Republica Moldova şi Eurojust a fost semnat în 2014.
Cooperarea cu Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de
Droguri
În 2012 a fost semnat Memorandumul de Înţelegere cu Centrul European pentru
Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA). În acest context, Republica
Moldova a desemnat Observatorul naţional pentru Droguri drept punct de contact pentru
EMCDDA.
Cooperarea cu CEPOL
Acordul bilateral între Academia ,,Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova şi Colegiul European de Poliţie (СEPOL) a fost semnat în 2012. Cooperarea
cu Colegiul European de Poliţie oferă corpului profesoral-didactic şi studenţilor Academiei
posibilitatea de a beneficia de noile metode şi oportunităţi de predare şi însuşire a cunoştinţelor,
în domeniul învăţămîntului juridico–poliţienesc.
Drepturile Omului
Dialogul privind drepturile omului lansat în 2010 are drept scop abordarea problemelor
conexe drepturilor omului într-un mod aprofundat şi intensificarea cooperării şi coordonării
participării în cadrul forumurilor multilaterale.
Cooperarea cu Frontex
Relaţiile Republicii Moldova cu Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării
Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (Frontex) se bazează
pe Aranjamentul de lucru cu privire la stabilirea cooperării operaţionale din 12 august 2008
cooperare ce include schimbul de informaţie, formarea profesională, cercetarea şi dezvoltarea,
analiza de risc şi operaţiunile comune.

51
Eurojust este o agenție a Uniunii Europene (UE) care se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între
agențiile statelor membre. Se află în Haga, Olanda de Sud. Înființată în 2002, a fost creată pentru a îmbunătăți
gestionarea gravei crime transfrontaliere și a crimei organizate grave prin stimularea coordonării investigative și a
procuraturii.
41
 În baza acestui Plan, poliţiştii de frontieră participă la diverse proiecte pilot şi măsuri
operaţionale organizate de către Agenţia Frontex, realizându-se, totodată, schimb de date pe
durata desfăşurării acestora.
Ofiţerii moldoveni suntantrenați în diverse activităţi de instruire în domeniul analizei de
risc, depistării documentelor de călătorie false sau falsificate, depistarea mijloacelor de transport
furate, instruirea personalului în conformitate cu exigenţele UE în domeniu, aplicarea
standardelor comune în dresajul câinilor de serviciu etc.
Poliţia de Frontieră şi Agenţia FRONTEX se află în contact permanent pe dimensiunea
dezvoltare, în special în ceea ce vizează echipamentele de supraveghere şi sisteme automatizate
care pot fi relevante pentru sistemul de management integrat al frontierei. Mai mult, ofiţerii
Poliţiei de Frontieră sunt implicaţi în activităţile de implementare a sistemului de securitate la
frontieră a platformei EUROSUR.52
Misiunea EUBAM
Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) a
fost lansată la 1 decembrie 2005, în conformitate cu prevederile Memorandumului de Înţelegere
între Guvernul Republicii Moldova, Comisia Europeană şi Guvernul Ucrainei.
Obiectivul de bază al Misiunii EUBAM este dezvoltarea capacităţilor în domeniul
controlului de frontieră şi consolidarea securităţii în regiune. Autorităţi partenere: Poliţia de
Frontieră şi Serviciul Vamal ale Republicii Moldova; Serviciul Grăniceresc de Stat şi Serviciul
Vamal ale Ucrainei, precum şi alte organe de drept şi servicii de control ale ambelor state.
Mandatul EUBAM a fost extins începand cu 1 decembrie 2017 pentru un termen de 36 de
luni (pana la 30 noiembrie 2020).
La 20 februarie 2020, la Chișinău a avut loc întrevederea secretarului de stat Gheorghe
Leucă cu șeful Misiunii EUBAM Slawomir Pichor. S-a discutat activitatea Misiunii EUBAM pe
cele trei dimensiuni - managementul integrat al frontierei moldo-ucrainene, reglementarea
pașnică a conflictului transnistrean prin consolidarea măsurilor de încredere și combaterea crimei
transfrontaliere - a constituit subiectul întrevederii secretarului de stat al MAEIE, Gheorghe
Leucă cu șeful Misiunii EUBAM, Slawomir Pichor.
Gheorghe Leucă a apreciat înalt asistența Misiunii acordată în promovarea măsurilor de
întărire a încrederii dintre Chișinău și Tiraspol, precum și în vederea consolidării capacităților
instituționale și sporirii eficienței interacțiunii dintre serviciile de control la frontiera moldo-
ucraineană.

52
EUROSUR- The European Border Surveillance system.
42
 În cadrul întrevederii, interlocutorii au trecut în revistă progresele realizate pe parcursul
anului 2019, inclusiv prin prisma evaluărilor efectuate în cadrul celei de-a 33-a reuniuni a
Consiliului Consultativ EUBAM, desfășurate la Chișinău, în noiembrie 2019 și au discutat
despre prioritățile Misiunii EUBAM pentru anul 2020
Ce ține de cooperarea economică, Parlamentul RM a aprobat în lectură finală Legea
privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar care este aplicată cu success, dar totodată
și multe critici. Autoritățile aflate în subordinea ministerelor continuă să treacă prin procesul de
revizuire și modernizare.
În contextul reformei administrației publice centrale se atestă în continuare
autorități nereformate, care continuă să rămână în subordinea ministerelor și consumă din
resursele administrative ale acestora;
Reforma administrației publice locale prin reorganizarea administrativ-teritorială și
descentralizare nu a fost inițiată, deși termenii stabiliți în Planul de Acțiuni pentru anii 2016-
2018 privind implementarea Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016-
2020 au fost depășiți;
Parlamentul a aprobat în lectură finală Legea Bugetului de stat pentru 2020. Pentru prima
dată în ultimii câțiva ani, documentul a fost aprobat cu respectarea prevederile legale care
stipulează adoptarea lui până la data de 1 decembrie a anului precedent.
A fost instituit Programul multianual de investiții publice. În registrul proiectelor de
investiții capitale au fost introduse 120 de proiecte.53
La începutul lui 2020, pentru prima dată, Serviciul Fiscal de Stat a adus în Buget încasări
mai mari decât Serviciul Vamal. Schimbarea de paradigmă reflectă noile realități și tendințe
ale economiei, și confirmă faptul că acțiunile de diminuare a impozitelor sunt necesare
pentru diminuarea economiei informale.
În procesul de monitorizare a Programului „Drumuri bune pentru Moldova”, au fost
semnalate, în repetate rânduri, lacunele de implementare: capacitatea slabă de valorificare a
resurselor bugetare; lipsa controlului privind calitatea drumurilor; lipsa marcajelor rutiere și
a scurgerilor pluviale; nerespectarea tuturor standardelor de construcție.
A fost promulgat și publicat Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova.
La fel, a fost adoptată Concepția națională de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova.
Mass-media se confruntă în continuare cu un context dificil, care-i afectează pluralismul
și independența. Dovadă și faptul că, în 2018, Republica Moldova a retrogradat în Indicele
Mondial al Libertății Presei. Spațiul informațional continuă să fie influențat de activități de
53
Rusu I. Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - UE (2017-
2019).
43
dezinformare de natură internă și externă, și de promovarea știrilor false. Un rol aparte în lupta
cu acest fenomen îi revine organizațiilor media neguvernamentale.
Uniunea Europeană este unul dintre cei mai importanți parteneri care sprijină
consolidarea societății civiledin Republica Moldova. Delegație UE la Chișinău a elaborat o Foaie
de Parcurs cu privire la cooperarea cu societatea civilă pentru anii 2018-2020.
Comerțul și aspect legate de comerț (ZLSAC): Titlul V-Progres moderat
Titlul V al Acordului de Asociere se referă la ZLSAC, cuprinzând 15 capitole, 20 de
anexe inclusiv 2 protocoale care se referă la comerțul și accesul reciproc al mărfurilor pe piețele
Republicii Moldova și UE. Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) între
Republica Moldova și UE este parte componentă a Acordului de Asociere și constă în
liberalizarea treptată și graduală pe o perioadă de până la 10 ani din momentul semnării AA, a
comerțului cu bunuri și servicii, reducerea taxelor vamale, libera circulație a forței de muncă,
eliminarea barierelor tehnice și netarifare, abolirea restricțiilor cantitative și ajustarea legislației
RM la Acquis-ul UE. Respectiv prin urmare se preconizează ca ZLSAC să contribuie la o
îmbunătățire a balanței comerciale pentru Republica Moldova pe termen scurt. Pe termen lung,
reducerea măsurilor netarifare ar trebui să rezulte în obținerea de beneficii pentru RM în valoare
de sute de milioane de euro.
Titlul respectiv stabilește constituirea, în mod progresiv, a zonei de comerţ liber, dar de
fapt, a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, pe parcursul unei perioade de tranziţie
de un deceniu, care prevede, printre altele, dreptul statelor semnatare de a participa la instituirea
zonelor de comerţ liber, având în vedere următoarele:
- prin zonă de comerţ liber se înţelege un grup de două sau mai multe teritorii vamale,
între care taxele vamale sau alte reglementări de comerţ restrictive sunt eliminate pentru cea mai
mare parte a comerţului cu produse originale din teritoriile sunt parte al zonei de comerţ liber;
- în cazul unei zone de comerţ liber, taxele vamale sau alte reglementări de comerţ,
menţinute în fiecare din teritoriile constitutive și aplicabile în comerţul părţilor contractante
neincluse într-o astfel de zonă sau neparticipante la un astfel de acord, la formarea unei astfel de
zone de comerţ liber, nu vor fi mai mari sau mai restrictive decât taxele vamale sau alte
reglementări de comerţ corespunzătoare care au existat în aceleași teritorii înainte de formarea
zonei de comerţ liber sau a acordului interimar, după cum este cazul (această prevedere poate fi
aplicabilă în cazul Transnistriei). Instituirea ZLSAC are menirea să devină principalul stimulent
al dezvoltării economice, prin ridicarea capacităţii Republicii Moldova la nivelul standardelor
UE în domeniul comerţului internaţional, atât din punct de vedere al legislaţiei, cât și al relaţiilor
cu partenerii internaţionali.

44
 Cota exporturilor destinate țărilor Uniunii Europene a atins 68,8% din totalul acestora, cu
trei puncte procentuale mai mult în comparație cu anul 2017. În continuare, sunt exportate
produse ce presupun un efort redus în producere, precum cerealele prelucrate, orzul, grâul,
porumbul, pentru care cotele negociate în contextul mecanismului contra eludării au întrecut de
la trei la cinci ori volumele maxime inițial negociate.
În schimb, nu se atestă exporturi pe categorii de produse care necesită un efort
suplimentar, ceea ce indică asupra gradului scăzut de competitivitate a întreprinderilor.
Nu a reușit avansarea în promovarea exporturilor de produse alimentare, precum cele din
carne și ouă, din cauza lipsei unui progres semnificativ în implementarea angajamentelor în
domeniul măsurilor sanitare și fitosanitare.
În domeniul accesului mărfurilor pe piața UEau fost adoptate unele prevederi ce țin de
transparența mecanismului de aprobare și publicare a prețurilor pentru medicamente de uz uman.
Urmează a fi avansată negocierea Acordului privind evaluarea conformității și acceptarea
produselor industriale.
Transpunerea Regulamentelor UE ce țin de modul de publicare a listei
transportatorilor aerieni supuși interdicției de exploatare nu a fost asigurată pe deplin. Nu
a fost aprobat Regulamentul privindmodul de ținere a Registrului obiectelor de infrastructură
tehnico-edilitară.•Nu au fost finalizate modificările la cadrul legislativ ce vizează excluderea
barierelor de intrare pe piață,care sunt contrare prevederilor Legii Concurenței nr. 183/2012,
darși cele ce țin de modalitatea de notificare a concentrărilor economice și a fuziunilor în sensul
aceleiași legi.
Participarea în Programele şi Agenţiile UE
Participarea activă la Programele Uniunii Europene (UE) este unul dintre obiectivele
procesului de integrare europeană a Republicii Moldova (RM). Aceasta facilitează
implementarea Acordului de Asociere (AA), ca mijloc de amplificare a integrării europene a
RM, prin preluarea bunelor practici din UE și promovarea contactelor între persoane.
După semnarea, la 30 septembrie 2010, a Protocolului adiţional la Acordul de Parteneriat
şi Cooperare (APC) cu RM, au fost întreprinse acţiuni consecvente în vederea extinderii
participării instituţiilor din RM la Programele UE. Ulterior, posibilitatea de participare a
Republicii Moldova la Programele şi Agenţiile UE deschise participării în conformitate cu
dispoziţiile acestora a fost stabilită în Acordului de Asociere cu UE.
Orizont 2020
Republica Moldova este primul stat din cadrul Parteneriatului Estic, care a semnat la 1
iulie 2014 acordul privind participarea la Programul Cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare

45
şi Inovare - Orizont 2020. Acest program deschide noi oportunităţi pentru mediul ştiinţific şi de
cercetare din Moldova, care ne aduce mai aproape de standardele UE în calea spre dezvoltare
economică prin inovare.
Participarea Republicii Moldova la programul Orizont 2020 ne permite:
- să cooperăm în calitate de partener egal în toate concursurile anunţate de Orizont 2020;
- să devenim parte componentă a unei reţele europene a oamenilor de ştiinţă, mediului de
afaceri şi factorilor de decizie ce stabilesc obiectivele şi priorităţile europene în domeniul
cercetării și inovării;
- să beneficiem de potenţialul şi excelenţa ştiinţifică europeană pentru soluţionarea
problemelor interne;
- să iniţiem proiecte de cercetare;
- să detaşăm reprezentanţi în comitetele de administrare şi grupurile de lucru ale
programului Orizont 2020 şi Spaţiului European de Cercetare,etc.
Pentru valorificarea statutului de ţară asociată la Programul Orizont 2020 au fost
dezvoltate capacităţile instituţionale prin stabilirea Reţelei Punctelor Naţionale de Contact, a fost
asigurată funcţionarea Oficiului Pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lîngă Uniunea Europeană ,
promovarea programului EURAXESS şi organizarea campaniei de informare privind
oportunităţile de participare în cadrul programului Orizont 2020.
Notă: până în prezent în cadrul programului Orizont 2020 au fost depuse peste 130 de
propuneri, care includ peste 180 de participanţi din Republica Moldova (68 instituţii de
cercetare, 56 universităţi, 27 IMM-uri, 19 ONG-uri şi 16 alte tipuri de organizaţii). Dintre
acestea, Comisia Europeană a acceptat 15 proiecte. Astfel, Republica Moldova a devenit unul
dintre cei mai activi participanţi la apelurile din Programul Orizont 2020 din statele PaE.54
Europa Creativă
Cooperarea moldo-comunitară în domeniul culturii a fost marcată de aderarea Republicii
Moldova la Programul „Europa creativă” (acordul între Republica Moldova şi Uniunea
Europeană a fost semnat la data de 18 martie 2015 și a intrat în vigoare pe 11 mai 2015).
Programul „Europa Creativă” permite participarea deplină a Republicii Moldova la componenta
cultură şi la 20% din componenta media, care includ cele 4 patru activităţi prevăzute în
Regulamentul UE 1295/2013 din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa
Creativă”, care se referă nemijlocit la schimbul de experienţă, îmbunătăţirea abilităţilor şi
competenţelor în cazul profesioniştilor din domeniul audiovizual, promovarea educaţiei
cinematografice, sprijin acordat pentru iniţiativele care prezintă şi promovează diversitatea

54
Participarea la programele UE, http://www.mfa.gov.md/participarea-programele-ue/ (vizitat la 18.04.20)
46
operelor audiovizuale europene, inclusiv filmele de scurt metraj, precum festivalurile şi alte
evenimente promoţionale. În contextul participării Republicii Moldova la programul „Europa
Creativă”, la Chișinău a fost instituit Biroul Europa Creativă (Creative Europe Desk) , care
organizează cursuri de instruire, seminare şi consultări în domeniul culturii.
Mai multe informaţii referitor la propunerile de proiecte şi oportunităţi de finanţare în
cadrul Programului ”Europa Creativă” le puteţi accesa aici.
Erasmus+
Erasmus+ reuneşte şapte programe ale UE în domeniul educaţiei, formării şi tineretului,
precum şi susţine, pentru prima dată, sportul. Fiind un program integrat, Erasmus+ oferă mai
multe posibilităţi de cooperare intersectorială în aceste domenii. În cadrul primului apel pentru
aplicaţii al noului Program Erasmus + (lansat în martie 2014), Republica Moldova, precum și
Ţările Parteneriatului Estic au fost eligibile să participe la o parte dintre acţiunile noului Program
și anume: Programul Jean Monnet și cel de Masterate Comune.
După o serie de consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Serviciului Vamal
din RM, s-a convenit asupra unei participări ad-hoc la Programul Customs 2013.
În vederea facilitării instituirii Zonei de Liber Schimb şi a dezvoltării şi sporirii
competitivităţii sectorului antreprenorial la 29 septembrie 2014, la Bruxelles, a fost semnat
Acordul privind participarea RM la Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii 2014 – 2020 (COSME), Moldova devenind prima țară din cadrul
Parteneriatului Estic ce aderă la acest Program al UE. Astfel, antreprenorii moldoveni vor
beneficia de suport în facilitarea accesului la piața europeană, dar şi de sprijin pentru promovarea
afacerilor.
De asemenea, a fost iniţiată colaborarea şi în cadrul celui de-al III-lea Program
multianual de Acţiune al UE în domeniul sănătăţii pentru perioada 2014-2020 „Sănătate pentru
creştere economică”.
2.4 Concluzii la capitolul II
Integrarea europeană un deziderat fundamental al politicii interne şi externe a Republicii
Moldova şi al Guvernului, având un puternic potenţial de facilitare a coeziunii politice şi sociale
a societăţii.
Odată implementarea Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize şi integrarea
treptată în piaţa internă a UE, are loc integrarea de facto a Republicii Moldova în spaţiul politic
şi economic european. Totodată, Guvernul este dedicat întru totul obiectivului modernizării şi
dezvoltării Republicii Moldova, pe care îl presupune integrarea europeană.

47
 Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost formal consacrate prin
semnarea, la 28 noiembrie 1994, a Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), care a intrat în
vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani cu posibilitatea prelungirii tacite.
Documentul stabilea cadrul juridic al relaţiilor bilaterale între Moldova şi UE în domeniul
politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi avea ca obiective susţinerea Moldovei
pentru: consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a
minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic; dezvoltarea durabilă a
economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea
schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase.
Următorul pas în apropierea RM-UE l-a constituit Planul de Acţiuni Moldova – UE, ,
elaborat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi adoptat la Consiliul de Cooperare din
februarie 2005. Planul de Acţiuni stabilea obiectivele strategice de cooperare iniţial pentru o
perioadă de trei ani care ulterior a fost extinsă repetat.
Planul de Acţiuni RM-UE a fost înlocuit în 2014 de Agenda de Asociere, agreată în baza
Acordului de Asociere RM – UE. În august 2017 a fost aprobată o nouă Agendă de Asociere
pentru perioada anilor 2017-2019, conţinând priorităţi pe termen scurt şi mediul de cooperare
RM-UE.
Totodată, suplimentar structurilor de cooperare stabilite prin Acordul de Asociere,
dialogul politic între RM şi UE este asigurat prin intermediul reuniunilor în formatul Dialogului
Politic UE-Moldova care se desfăşoară în mai multe formate în cadrul cărora se discută parcursul
reformelor în RM, relaţiile RM-UE şi subiecte de interes comun în domeniul politicii externe şi
de securitate.
Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte a fost
semnat la 27 iunie 2014 la Bruxelles, Belgia. Acordul a fost ratificat de Parlamentul RM pe 2
iulie 2014, iar de Parlamentul European pe 13 noiembrie 2014.
Acordul de Asociere RM-UE stabileşte un nou cadrul juridic pentru avansarea relaţiilor
dintre RM şi UE spre o treaptă calitativ superioară, cea a asocierii politice şi integrării
economice cu UE.
Astfel, Acordul de Asociere (AA) se fundamentează pe o abordare inovativă și
ambițioasă, incluzând crearea unei Zone de Liber Schimb Complex şi Cuprinzător – DCFTA.
AA conține prevederi cu caracter obligatoriu, norme regulatorii și aranjamente de
cooperare mai extinse, în toate sectoarele de interes. O atenție sporită se acordă implementării şi
aplicării prevederilor AA, inclusiv prin stipularea termenelor clare şi stabilirea unui cadru

48
instituțional și administrativ adecvat, creând astfel premisele necesare pentru o implementare
eficientă.
În conformitate cu notificarea Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, în
calitate de depozitar al Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi
Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale
acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014 (Acordul de Asociere), se
comunică faptul că Acordul în cauză va intra în vigoare la 1 iulie 2016.
Conform prevederilor articolului 456 din Acordul de Asociere, începând cu 1 iulie 2016,
acesta abrogă şi înlocuieşte în totalitate Acordul de parteneriat și cooperare dintre Comunitățile
Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la
Bruxelles la 28 noiembrie 1994, intrat în vigoare la 1 iulie 1998. Trimiterile la Acordul de
parteneriat și cooperare, care figurează în toate celelalte acorduri între părțile la Acordul de
Asociere, se interpretează ca trimiteri la Acordul de Asociere.
La fel, începând cu 1 iulie 2016, Acordul de Asociere înlocuiește Acordul dintre Uniunea
Europeană și Republica Moldova cu privire la protecția indicațiilor geografice ale produselor
agricole și alimentare, semnat la 26 iunie 2012 la Bruxelles, intrat în vigoare la 1 aprilie 2013.
Cu referire la aplicarea teritorială a Acordului de Asociere, se informează că urmare
Deciziei nr. 1/2015 din 18 decembrie 2015 a Consiliului de asociere Republica Moldova-
Uniunea Europeană, Titlul V (Comerț și aspecte legate de comerț) din Acordul de Asociere, se
aplică întregului teritoriu al Republicii Moldova. Conform aceleiași Decizii, Titlul VII
(Dispoziții instituționale, generale și finale) se aplică întregului teritoriu al RM în măsura în care
este aplicat în legătură cu titlul V (Comerț și aspecte legate de comerț) din Acord.
Gradul total de implementare al AA către sfârșitul anului 2018 este de 31,9%.
55
Respectiv, până la sfârșitul anului 2019, autoritățile trebuie să își mărească semnificativ
efortul de implementare pentru a reuși finalizarea celor 969 de măsuri rămase.
Principala concluzie a analizei calitativeeste că până la sfârșitul anului 2018 nu se
observă evoluții importante, atestând-se un progres redus în realizarea PNAIAA II.
Astfel, perioada de referință a fost marcată de lipsa unui progres în domeniul dialogului
politic și reforme-Titlul II, atestând-se un regres cu privire la calitatea dialogului UE-Moldova.
Nu există evoluții vizibile în investigarea fraudei bancare. Se observă practice de justiție
selectivă prin tergiversarea examinării apelului în cazul ”Șor”. Mai mult ca atât, în perioada de
referință nu au fost recuperate active fraudate. Nu a fost adoptată Legea privind organizațiile

55
Rusu I. Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - UE (2017-
2019).
49
necomerciale. Nu a fost inițiat procesul de creare a unei instanțe sau complete de judecată
specializate în domeniul anti-corupției.
Totodată, în domeniul Justiției, Libertății și Securității –Titlul III, se înregistrează un
progres redusîn comparație cu mijlocul anului 2019, când s-a înregistrat lipsa de progres.
Rezultatele au vizat în special domeniul migrației și azilului, gestionarea frontierelor,
implementarea noii Legi privind avertizorii de integritate și a Legii privind combaterea spălării
banilor și finanțării terorismului, precum și consolidarea instituțiilor specializate în domeniul
prevenirii și combaterii spălării banilor.
Totuși, nu a existat un progres în domeniul reformei justiției. Mai mult ca atât,
Parlamentul Republicii Moldova, a ratat repetat termenii legali pentru adoptarea modificărilor
constituționale ce țin de modul de numire în funcție a judecătorilor,inclusiv la Curtea
Supremă de Justiție, precum și modul de funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Cooperarea sectorială cu UE (Titlul IV) a continuat să înregistreze un progres moderat, în mare
parte prin măsurile de implementare în domeniul gestionării finanțelor publice, sectorului
financiar-bancar, transporturilor, sectorul energetic. Totodată, s-a reușit promovarea reformei în
sistemul de salarizare în sectorul public, precum și s-au înregistrat venituri mai mari încasate de
Serviciul Fiscal de Stat comparativ cu cele încasate de Serviciul Vamal. Totuși, rămân
restante acțiunile ce țin încheierea reformei autorităților administrative și instituțiilor
publice aflate în subordinea ministerelor, precum și implementarea reformei
administrativ-teritoriale.

50
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

51
 Republica Moldova și UE ca parteneri în procesul colaborării au pus accesn în mare parte
pe procesul de integrarea europeană, care este un deziderat fundamental al politicii interne şi
externe a Republicii Moldova prin intermediul Guvernului, avînd un puternic potenţial de
facilitare a coeziunii politice şi sociale a societăţii.
Implimentarea Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize şi integrarea
treptată în piața internă a UE, au creat premisele necesare de integrare a Republicii Moldova în
spaţiul politic şi economic european. Guvernul este dedicat totalmente obiectivului modernizării
şi dezvoltării Republicii Moldova, pe calea dezvoltării relațiilor cu Uniunea Europeană.
Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost structural fundamentate prin
semnarea, la 28 noiembrie 1994, a Acordului de Parteneriat şi Cooperare , care a intrat în vigoare
la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani existând posibilitatea prelungirii tacite.
Documentul stabilea cadrul juridic de cooperare al relaţiilor bilaterale între Republica Moldova
şi UE în domeniul juridic, politic, comercial-economic, cultural-ştiinţific şi avea ca obiective
acordarea asistenței Republicii Moldova pentru: consolidarea democraţiei şi statului de drept cu
respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al
dialogului politic; dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre
economia de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice
armonioase.
Următorul pas în apropierea Republicii Moldova de UE l-a constituit Planul de Acţiuni
Moldova – UE, elaborat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi adoptat la Consiliul de
Cooperare RM-UE din februarie 2005. Planul de Acţiuni stabilea obiectivele strategice de
cooperare pentru o perioadă de trei ani care ulterior a fost extinsă repetat.
În cadrul Planului de Acțiuni RM-UE, dialogul politic între RM şi UE era asigurat prin
intermediul reuniunilor în formatul Dialogului Politic UE-Moldova (COEST, COPS, Directori
Politici) în cadrul cărora se lucra asupra implimentării reformelor în Republica Moldova, relaţiile
RM-UE şi chestiuni de interes comun în domeniul politicii externe şi de securitate națională.
Planul de Acţiuni RM-UE a fost înlocuit în 2014 de Agenda de Asociere, agreată în baza
Acordului de Asociere RM – UE. În august 2017 a fost aprobată o nouă Agendă de Asociere
pentru perioada anilor 2017-2019, conţinând priorităţi pe termen scurt şi mediul de cooperare
RM-UE.
Dintre toate ţările din vecinătatea de est a UE, Republica Moldova este, în mod obiectiv,
cea mai apropiată de Europa, reieşind din mai multe puncte de vedere, precum limba, istoria,
cultura şi o frontieră comună cu vecinul său nemijlocit – România, stat membru al UE din 2007.
Un număr semnificativ de cetăţeni ai RM au cetăţenie dublă, a Republicii Moldova şi a

52
României, şi prin urmare sunt cetăţeni ai UE. Ca o reflectare a acestei legături strânse, Republica
Moldova a devenit prima din cele şase ţări ale Parteneriatului Estic care a obţinut regimul
liberalizat de vize cu UE.
Pe parcursul ultimilor ani problema aderării la Uniunea Europeană tinde să devină
obiectul unui consens politic mai larg şi în Republica Moldova. În virtutea importanţei sale
strategice, acest subiect a fost și este în atenţia mai multor politicieni şi analişti locali. Din
păcate, multe pledoarii proeuropene reflectă doar nişte interese de conjunctură şi nu sunt lipsite
de încărcături ideologice inutile. Sunt destul de rare abordările realiste ale aderării Republicii
Moldova la Uniunea Europeană, care s-ar axa pe studierea legăturii dintre factorii spaţiali,
politici, etnopsihologici, vectorii economici externi şi modalităţile de promovare a intereselor
economice naţionale.
Din punc devedere pragmatic, integrarea în Uniunea Europeană se va solda cu două
consecinţe majore: 1) reducerea suveranităţii politice şi 2) apariţia noilor posibilităţi pentru
promovarea intereselor economice naţionale.
Pentru a face faţă concurenţei europene, importanţă vitală va avea găsirea şi ocuparea
unor nişe strategice în arhitectura economică europeană. Relația Republicii Moldova cu Uniunea
Europeană în perioada anilor a fost caracterizată de un nivel diferit de intensitate.
Anul 2014 probabil a fost unul din cei mai reușiți, țara noastră fiind recunoscută la nivel
european ca fiind „istoria de succes” a Parteneriatului Estic, soldat cu semnarea Acordului de
Asociere dintre RM și UE. În anul 2015, procesul de implementare a Acordului de Asociere RM-
UE a fost încetinit din cauza crizelor politice continue.
În vara anului 2015, Comisia Europeană a suspendat asistența directă bugetară pentru
Republica Moldova din cauza lipsei unui progres în investigarea fraudei bancare. Mai mult decât
atât, către sfârșitul anului 2015, Republica Moldova a început să fie stigmatizată pe interior și în
afară, cu calificativul de „stat capturat”, atingând un nivel înalt de instabilitate politică și
economică.
Cu toate acestea, la începutul anului 2016, pe fundalul protestelor stradale față de modul
în care a fost constituită noua majoritate parlamentară, a fost investit un nou Guvern la Chișinău,
care și-a reconfirmat angajamentul cu privire la integrarea europeană, declarând implementarea
Acordului de Asociere RM-UE și înlăturarea restanțelor ca fiind o prioritate cheie. Din acest
moment, deși cu o anumită doză de precauție din partea UE din cauza nivelului redus al
încrederii în capacitatea și voința politică de la Chișinău, dialogul RM-UE cunoaște o anumită
revigorare, manifestată printr-o abordare pragmatică și o creștere relativă a intensității de

53
interacțiune. În acest context, în prima jumătate a anului 2016, agenda relațiilor RM-UE în mare
parte a fost dictată de realizarea Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare.
Un alt proces în care au fost angajate autoritățile moldovenești până la sfârșitul anului
2016 a fost elaborarea noului PNAIAA (2017-2019), care a fost aprobat de Guvern la 28
decembrie 2016. În paralel, începând cu vara anului 2016, Serviciul European de Acțiune
Externă a UE și MAEIE au lansat procesul de elaborare a noii Agende de Asociere. În același
timp către sfârșitul anului 2016, a fost adoptată decizia Consiliului de Directori ai Fondului
Monetar internațional de a aproba programul de susținere macro-financiară a Republicii
Moldova în valoare de peste 178 mln. USD pentru o perioadă de 3 ani. Această evoluție pe de o
parte a creat premise pentru stabilizarea situației interne în comparație cu anul 2015, iar pe de
altă parte a consolidat puterea de condiționarea din partea partenerilor de dezvoltare asupra
Guvernului de la Chișinău pentru a asigura o agendă internă orientată pe punerea în aplicare a
reformelor structurale conexe Acordului de Asociere.
Obiectivele economice şi politice ale acțiunilor realizate în procesul de integrare
europeană au fost consacrate în AA. Prevederile acordului sunt fundamentale pentru viitorul
Republicii Moldova în calitate de stat european independent şi sigur, şi pot fi definite cu
uşurinţă. Scopul politic este aprofundarea realizării „opţiunii europene” a Republicii Moldova şi
a relaţiilor sale cu UE. Aceasta presupune transpunerea în realitate a valorilor europene, şi
anume - democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului şi ordinii de securitate la
nivel european. Calitatea de membru al Uniunii Europene nu este prestabilită direct în Acord, dar
nici nu este exclusă, iar implementarea fermă a acestuia este singura cale pentru a asigura
integrarea Republicii Moldova în UE. Scopul economic este de contribui la modernizarea
Republicii Moldova, prin stimularea comerţului cu UE şi restul lumii, şi reformarea
regulamentelor interne conform celor mai bune practici europene. Având un mediu de afaceri
îmbunătăţit şi instituţii mai puternice, Republica Moldova poate deveni o destinaţie bună pentru
investiţii străine şi interne, generând exporturi către pieţele internaţionale şi cele din UE.
Acordul de Asociere este unul dintre cele mai importante acte internaţionale pe care l-a
semnat Republica Moldova în perioada parcursului ei european. Acordul este un tratat important
și cuprinzător ce stabilește relațiile dintre aceste două părți și include o foaie de parcurs pe
termen lung, care conține reformele ce urmează a fi implementate de RM. Acordul de Asociere
dintre UE și Republica Moldova promovează relaţiile dintre părți la un nivel calitativ nou,
deschizând noi oportunități și perspective pentru procesul de integrare europeană a Republicii
Moldova, acordând mai multă urgenţă realizării angajamentelor asumate de către RM faţă de UE
prin intermediul diferitor programe și planuri anterioare , stabilind domenii prioritare de acţiune

54
şi consolidând rolul Uniunii Europene în realizarea uneia dintre principalele sarcini care stau în
faţa autorităţilor naționale în prezent – aderarea la UE.
Esența acordului este foarte mare și anume modernizarea rapidă a ţarii în decurs de
aproximativ a unu, maxim două decenii. Conform Acordului, modernizarea se va efectua potrivit
standardelor europene prin asimilarea în proporţie de circa 70 la sută a acqius-ului comunitar și,
respectiv, prin implementarea prevederilor acestuia. Este vorba de un efort enorm pe care trebuie
să-l facă conjugat societatea moldovenească, adică politicienii, împreună cu cetăţenii.
Acordul de Asociere este atât un program de aprofundare a relaţiilor bilaterale dintre UE
şi RM, cât şi un traseu de parcurs pentru continuarea procesului de reformare atât politică cât și
economică internă. Reuşita AA, dar şi a eforturilor noastre de integrare europeană în sens mai
larg, depinde în egală măsură de astfel de factori ca gradul de aproximare a legislaţiei RM cu cea
europeană sau de integrare a RM în reţelele de transport şi comunicaţii europene, cât şi de
coerenţa acţiunilor autorităţilor moldovenești pe plan intern şi voinţa de care vor da acestea
dovadă în continuarea procesului de democratizare a societăţii şi de reforme socioeconomice.
Am menționat reformarea și acțiunile autorităților pe plan intern, deoarece chiar dacă
susţinerea partenerilor europeni reprezintă un element important în promovarea parcursului
european al Republicii Moldova precum şi în crearea unei imagini pozitive a ţării în cadrul
Comunităţii Europene, trebuie să ţinem cont de faptul că integrarea europeană este un proces
continuu de reforme pe interior, nu este doar un vector al politicii externe ci mai cu seama un
vector al politicii interne a statului. După cum arată experiențele foștilor candidați, reușita
Acordului de Asociere, dar și a eforturilor noastre de integrare europeană, depinde în egală
măsură de astfel de factori ca gradul de aproximare a legislației RM cu cea europeană, cît și de
coerența acțiunilor autorităților moldovene pe plan intern și voința de care vor da acestea dovadă
în continuarea procesului de democratizare a societății.
Ca o părere proprie generală asupra textului tezei, trebuie să menționez următoarele
recomandări fundamentate, deci:
Republica Moldova trebuie să respecte riguros angajamentele asumate faţă de partenerii
europeni, și aceasta ar determina un salt important la capitolul reforme și obținerea unui progres
calitativ în implementarea diferitor planuri de cooperare, dar cel mai important a Acordului de
Asociere, fapt ce va determina susţinerea continuă a UE pe plan intern şi extern. Chiar dacă
Moldovei nu îi este oferită perspectiva clară de aderare, urmare a realizării de reforme și
integrare în politicile și programele UE, RM va fi un stat mult mai democratic, mai dezvoltat și
mai competitiv pe arena internațională.

55
 Prioritatea absolută a autorităţilor de la Chişinău trebuie să fie realizarea obiectivelor
trasate în acordurile de cooperare cu UE. Realizarea deplină şi în termen a prevederilor
acordurilor, însoţită de un proces viguros de reforme politice şi economice interne, dar şi de
eforturi susţinute pe plan diplomatic, ne va permite stabilirea unui cadru de relaţii cu UE mult
mai corespunzător aspiraţiilor noastre de integrare europeană.
Autoritățile naționale trebuie să aibă motivaţia şi dorința pentru a pune pe picioare o
democrație stabilă şi o economie de piață funcțională pentru a atinge rate de creştere a simpatiei
din partea Uniunii Europene.
În procesul de implementare a AA, țara noastră nu trebuie să „se suprasolicite” în unele
domenii tehnice complexe deoarece acordul vizează modernizarea Republicii Moldova prin
alinierea la normele şi standardele UE, care în general corespund celor mai bune practici și
tradiții internaţionale.
Este necesară instituirea unei guvernări serioase, competente şi necorupte, deoarece AA
şi ZLSAC nu constituie în sine o soluţie magică pentru vindecarea sistemului politic şi a
economiei moldoveneşti de toate problemele, dar stabilește o agendă de reforme politice şi
economice, ce trebuie implementate în Republica Moldova cu resurse umane competente.
La fel în concluzie vreau să menționez că la data de 19 februarie 2020 la Chișinău a avut
loc reuniunea a 5-a a Comitetului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană s-a
desfășurat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Evenimentul a fost co-prezidat
de către secretarul de stat, Tatiana Molcean și Luc Devigne, director pentru Rusia, Parteneriatul
Estic, Asia Centrală și OSCE în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă. Discuțiile au
cuprins tot spectrul cooperării RM-UE prevăzut de Acordul de Asociere. Din partea țării noastre
au participat reprezentanți ai peste 30 de autorități naționale.
Unul din mesajele de bază ale delegației moldovenești a vizat importanța impulsionării
cooperării RM-UE, dialogul constant servind drept unul din factorii importanți în promovarea
reformelor.
O atenție specială a fost acordată reformei justiției, combaterii corupției și spălării
banilor, drepturilor omului, libertății mass-media și cadrului electoral. Reprezentanții
autorităților competente au relatat despre realizările înregistrate, dar și problemele existente.
Totodată, au fost oferite informații cu privire la subiecte ce prezintă îngrijorare sporită pentru
Uniunea Europeană. Au fost relatate acțiunile întreprinse în vederea investigării fraudei bancare,
recuperării fondurilor și pedepsirii persoanelor responsabile.
În sfera justiției și domeniul electoral a fost reconfirmat angajamentul de a respecta
recomandările organizațiilor internaționale relevante precum OSCE, Comisia de la Veneția a

56
Consiliului Europei, precum și de a asigura desfășurarea consultărilor publice cuprinzătoare pe
marginea proiectelor de importanță majoră.
Discuțiile reuniunii s-au concentrat și pe aspecte de cooperare economică și sectorială. A
fost trecută în revistă situația economică din țară, cooperarea cu organizațiile financiare
internaționale, politicile bugetar-fiscale. De asemenea, au fost abordate politicile implementate în
sfera transporturilor, energeticii, domeniului social, educației ș.a. Autoritățile au exprimat
interesul de a intensifica cooperarea cu UE pe dimensiunea protecției mediului înconjurător,
schimbărilor climatice și tehnologiilor informaționale în vederea preluării celor mai bune practici
în domeniu.

BIBLIOGRAFIE

Acte normative internaționale

1. Convenția Nr. 1969 din 23.05.1969 de la Viena cu privire la dreptul tratatelor.
2. Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale din 17.07.1998

57
 3. Regulamentul (UE) nr. 259/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 aprilie
2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului.
4. Tratatul din 25 martie 1957 de instituire a comunităţii europene a energiei atomice –
EURATOM, Monitorul Oficial al României 327 din 26 Octombrie.
Acte normative naționale
1. Constituția Republicii Moldova, din 29 iulie 1994, Publicat : 12.08.1994 în Monitorul
Oficial Nr. 1, Data intrării in vigoare : 27.08.1994.
2. Legea Nr. 112 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica
Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte Publicat : 18.07.2014 în
Monitorul Oficial Nr. 185-199.
3. Guvernul RM a aprobat Programul Naţional de implementare a Planului de Acţiuni
îdomeniul liberalizării regimului de vize (HG 122/04.03.2011).
4. Legea Nr. 231 din 25.11.2011 privind aprobarea Strategiei de reformă a
sectoruluijustiţiei pentru anii 2011–2016 Publicat : 06.01.2012 în Monitorul Oficial Nr.
1-6.
5. HOTĂRÎRE Nr. 6 din 16.02.2012 privind aprobarea Planului de acţiuni pentru
implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016 Publicat:
05.06.2012 în Monitorul Oficial Nr. 109-112.
6. Legea Nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură Publicat : 25.03.2016 în Monitorul
Oficial Nr. 69-77 art Nr : 113 Data intrarii in vigoare : 01.08.2016
Manuale
1. Anghel Ion M. Dreptul Tratatelor, vol. I. București: Lumina Lex, 2000.
2. Duculescu V. Dreptul Integrării Europene-Tratat Elementar- București: Lumina Lex,
2003.
3. Dicționar diplomatic. București: Editura politică, 1979.
4. Fuerea A. Manualul Uniunii Europene. București: ACTAMI, 2001.
5. Manolache O. Drept comunitar, ediția a III-a, București: All Beck,2001.
6. Popescu Andrei. Integrarea Europeană, București: Lumina Lex, 2000.
7. Sută Nicolae, Integrarea economică europeană, Editura economică, Bucureşti, 1999.
8. Balassa B.The Theory of Eonimic Integration.Londra:Allen and Unwin,1961. – citat din
Fuerea A. Manualul Uniunii Europene. București: ACTAMI, 2001
9. Haberler G. Integration and Growth of the Worl Economy.AER, nr 3,1964. - citat din
Manolache O. Drept comunitar, ediția a III-a, București: All Beck, 2001

58
 10. Jules Basdevant. La conclusion et la redaction des traites. R.C.A.D.I.,1926, - citat din
Anghel Ion M, Dreptul Tratatelor, vol. I. București: Lumina Lex, 2000.
11. J., Pelkmans, D., Gros, J., Nunez Ferrer, Long-Run Economic Aspects of the European
Union’ sEastern Enlargement, WRR, The Hague, 2000.Treaty of the European Union,
Title V
12. Gautier Ph. Essai sur l‘definition des traites entre Etats. Bruxelles. 1932,- citat din
Anghel Ion M, Dreptul Tratatelor, vol. I. București: Lumina Lex, 2000.
13. G.R.Denton,1964,p.164 - citat din Duculescu V. Dreptul Integrării Europene-Tratat
Elementar- București: Lumina Lex, 2003.
14. Oppenheim L. International Law,Vol. I, Peace, ed. by H.Lauterpatcht.- Anghel Ion
M,Dreptul Tratatelor, vol. I. București: Lumina Lex,2000.
15. Action Plan for Civilian Aspects of European Security ad Defence Policy, Adopted by
the European Council (17-18 June 2004), p. 3; http://ue.eu.int.
16. Myers D.P. The names and scope of treaties. În A.J.I.L.,1957.- citat din Anghel Ion
M,Dreptul Tratatelor,vol. I. București: Lumina Lex,2000.
17. Pinder J.Problems of European Integration published in Economic Integration In
Europe.London:Edited G.R.Denton,1964. - citat din Duculescu V. Dreptul Integrării
Europene-Tratat Elementar- București: Lumina Lex, 2003
18. Rousseau Ch. Drept internațional public. Paris: 1970.
19. Schwartenberger S. International Law, vol. I, London,1957. - citat din Popescu Andrei.
Integrarea Europeană. București: Lumina Lex, 2000.
20. V.J.P Jacque,Paris.1972.
Articole, studii
1. Afanas N, Morari C. Uniunea Europeană: Procese, instituții și interacțiune cu RM.
Chișinău, 2012.
2. Boțan I. Prevederile Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană.
Chișinău:Editura Arc,2014.
3. Creangă I,Bostan O,Beneficiile Acordului de Asociere UE-RM.
4. Emerson M,Cenușă D,APROFUNDAREA RELAŢIILOR UE – RM: CE? DE CE?
CUM?
5. Rusu I. Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere
Republica Moldova - UE (2017-2019).
6. Zolotco D. Extinderea Uniunii Europene spre est – şansă de a realiza “o Europă Integrată
de la Atlantic la Urali”

59
 7. Ghid,,Planul de Acțiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova” Chișinău. Gunvas,
2006.
8. Sumar Internațional DCFTA.2016
9. Raport intern de evaluare semestrială a implementării Planului de Acţiuni RM-UE,
Guvernul Republicii Moldova, septembrie 2005.
Resurse internet
1. Acordul de Asociere RM-UE,art.24 Dialogul economic
http://dcfta.md/uploads/0/images/large/http-eur-lex-europa.pdf
2. Anexa XXVIII-A http://dcfta.md/uploads/0/images/large/http-eur-lex-europa.pdf
3. Textul Acordului de Asociere RM-UE. http://www.mfa.gov.md/img/docs/Acordul-de-
Asociere-RM-UE.pdf
4. Acordul de Asociere RM-UE,art.31 cap. IV http://dcfta.md/uploads/0/images/large/http-
eur-lex-europa.pdfc
5. Istoria Uniunii Europene, Pionierii UE https://europa.eu/european-union/about-
eu/history_ro
6. Statutul Consiliului Europei http://www.irdo.ro/irdo/pdf/004_ro.pdf
7. Istoricul Uniunii Europene https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro
8. Actul Unic European, Intrare în vigoare: 1 iulie 1987,
http://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/in-the-past/the-parliament-and-the-
treaties/single-european-act
9. Extinderea Uniunii Europene. https://ec.europa.eu/neighbourhood-
enlargement/sites/near/files/eu_trek_teaching_notes_ro.pdf

10. Cei Trei Piloni ai Uniunii Europene,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Format:Cei_Trei_Piloni_ai_Uniunii_Europene
11. Republica Moldova: Consiliul adoptă concluzii referitor la RM,
https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/02/26/moldova-council-
adopts-conclusions/
12. Relațiile UE cu Georgia. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eastern-
partnership/georgia/
13. http://www.mfa.gov.md/totul-despre-pae/-

14. Conținutul AA dintre RM – UE http://dcfta.md/continutul-acordului-de-asociere-dintre-

rm-si-ue (accesat la 10.04.2019)

60
15. Raportul Freedom House (Moldova 2016), https://freedomhouse.org/report/freedom-
world/2016/moldova
16. Regulamentul (UE) 2016/679 al parlamentului european și al consiliului din 27 aprilie
2016 https://eur-lex.europa.eu/legal content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32016R0679&from=EL
17. Participarea la programele UE, http://www.mfa.gov.md/participarea-programele-ue/

61