UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

MANAGEMENT ȘI AUDIT ÎN ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

Proiect la disciplina:
DREPTUL AFACERILOR

Suceava 2016
 OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC
SPEŢĂ – în care să identificăm elementele
raportului juridic
 Cuprins

Introducere ............................................................................................................................. 4.
I. OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC .............................................................................. 5.
1.1. Raportul juridic ................................................................................................... 5.
1.2. Raportul juridic de dreptul afacerilor .................................................................. 5.
1.3. Obiectul raportului juridic de dreptul afacerilor ................................................. 6.
II. SPEŢĂ
2.1. Speţa .................................................................................................................... 7.
2.2. Elementele raportului juridic .............................................................................. 8.
Bibliografie .......................................................................................................................... 10.
 Introducere

Raportul juridic este o relaţie socială reglementată de norma juridică în cadrul căreia
participanţii apar ca titulari de drepturi şi de obligaţiuni reciproce prin exercitarea cărora se
realizează scopul normei juridice.
Dreptul afacerilor este definit, de regulă, de întreaga doctrină,ca fiind o relaţie cu caracter
patrimonial, care ia naştere în schimburile interne şi internaţionale, reglementată de norme
juridice şi în cadrul cărora, părţile, aflate pe poziţie de egalitate juridică, au drepturi şi obligaţii
corelative, a căror aducere la îndeplinire poate fi obţinută prin forţa coercitivă a statului.
Obiectul juridic de drept al afacerilor este prestaţia la care este obligat debitorul (subiectul
pasiv) faţă de creditor (subiectul activ), în vederea satisfacerii intereselor sale legitime.
În prezentul proiect, voi analiza obiectul juridic de drept al afacerilor şi voi analiza o speţă în
care voi prezenta elementele raportului juridic.
 I. OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC

1.1. Raportul juridic

Raportul juridic este o relaţie socială reglementată de norma juridică în cadrul căreia
participanţii apar ca titulari de drepturi şi de obligaţiuni reciproce prin exercitarea cărora se
realizează scopul normei juridice.
Conduita umană, manifestată prin acţiunile sau inacţiunile unei persoane faţă de alte
persoane fizice sau juridice, se numeşte relaţie socială sau raport social. Cele mai importante relaţii
sociale sunt reglementate de normele juridice. Deci raportul juridic este o relaţie socială
reglementată de norma juridică.
Raportul juridic este un raport social, deoarece se poate forma numai între oameni, fie în
mod individual, ca persoane fizice, fie organizate în grupuri, colective, denumite persoane juridice,
fie în persoana statului reprezentat prin organele sale.
Raportul juridic este un raport voliţional, deoarece apare datorită voinţei oamenilor
exprimate prin norma de drept, în baza căreia simpla relaţie socială s-a transformat în raport juridic.
Obiectul raportului juridic este scopul materializat în acţiuni sau în lucruri. Astfel, cel care
are nevoie de un bun încheie un contract de cumpărare-vânzare în vederea obţinerii lui, cel care
vrea să-şi construiască o casă încheie un contract de antrepriză pentru efectuarea lucrărilor, cel care
doreşte să-şi realizeze electoral se prezintă la sectorul electoral, exprimându-şi voinţa.
Conţinutul raportului juridic este format din drepturile şi obligaţiile corelative ce revin
subiectelor participante. Între aceste drepturi şi obligaţii există, după cum s-a menţionat, o stinsă
corelaţie, ele condiţionându-se.
Subiectele raportului juridic, adică participanţii la el, pot fi numai oamenii, ca persoane
fizice, fie organizaţii în diverse colective ca persoane juridice, fie statul, reprezentat prin organele
sale. Pentru a forma un raport juridic sunt necesare cel puţin două persoane, numite subiecte ale
raportului juridic, sunt necesare, cărora le revin drepturile şi obligaţiunile apărute la naşterea
raportului de drept.1
1.2. Raportul juridic de dreptul afacerilor

După cum se cunoaşte, în urma reglementării juridice, orice relaţie socială dobândeşte un
caracter specific şi devine raport juridic, ori, cu alte cuvinte, raportul juridic este o relaţie socială
care a fost reglementată de o anumită normă juridică.
Ca în orice disciplină juridică, şi în domeniul la care ne referim, vom face cunoştinţă cu
raporturi comerciale care cad sub imperiul normelor dreptului afacerilor. Ele se nasc între cei care
participă la schimburile comerciale în mod nemijlocit, au conduite şi prestaţii specifice şi se
1 C. Leaua, Dreptul afacerilor: noţiuni generale, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2012, p. 21
situează pe poziţii de egalitate, în baza principiilor şi normelor fundamentale care stau la baza
comerţului, comerţului internaţional şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale.
Să reţinem, aşadar, că raportul juridic de dreptul afacerilor este, în primul rând, o relaţie
socială, de natură comercială, stabilită între două părţi, aflate pe poziţie de egalitate şi care, de
comun acord, şi-au stabilit drepturi şi obligaţii corelative, în scopul obţinerii unor profituri.
În cosecinţă, raportul juridic de dreptul afacerilor este definit, de regulă, de întreaga
doctrină,ca fiind o relaţie cu caracter patrimonial, care ia naştere în schimburile interne şi
internaţionale, reglementată de norme juridice şi în cadrul cărora, părţile, aflate pe poziţie de
egalitate juridică, au drepturi şi obligaţii corelative, a căror aducere la îndeplinire poate fi obţinută
prin forţa coercitivă a statului.2

1.3. Obiectul raportului juridic de dreptul afacerilor

Obiectul juridic de drept al afacerilor este prestaţia la care este obligat debitorul (subiectul
pasiv) faţă de creditor (subiectul activ), în vederea satisfacerii intereselor sale legitime.
Prin prestaţie (acţiunea sau inacţiunea) înţelegem conduita sau comportamentul la care
debitorul obligaţiei de comerţ internaţional trebuie să o manifeste în cadrul unui raport juridic de
comerţ concret. Această conduită se concretizează într-o acţiune, de a da, de a face ori a nu face, are
întotdeauna natură juridică patrimonială şi se consideră executată numai în momentul în care
creditorul va obţine rezultatul urmărit prin operaţiunile de afaceri.
Într-un sens restrâns, prin obiect al raportului juridic în general vorbind, se înţelege un bun
care are o valoare economică şi care poate fi clasificat astfel:
- în raport de natura lui, întâlnim bun imobil (teren, construcţie etc.) şi bun mobil;
- în raport de modul în care sunt determinate avem: individual determinate (prin calităţile lor
intrinseci) şi determinate generic (după calităţile lor generice), individualizarea bunurilor se face
prin cântărire, măsurare, numărare etc.;
- în raport de modul de înlocuire sau nu în cadrul obligaţional, bunurile determinate generic,
sunt fungibile şi nefungibile (de regulă, bunurile determinate generic sunt fungibile, cu alte cuvinte
se pot înlocui cu latele de acelşi gen şi specie);
- bunurile se mai clasifică în consumtibile şi neconsumtibile.3

2 J. Drăgan, Dreptul afacerilor – note de curs, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2008, p. 41
3 J. Drăgan, op. cit., p. 65-66
 II. SPEŢĂ (ELEMENTELE RAPORTULUI JURIDIC)
2.1. Speţă4
Titlu: Retragere asociat
Tip speţă: Sentinţă comercială
Număr speţă: 3208
Dată speţă: 03.11.2008
Domeniu asociat: Societăţi comerciale
Conţinut speţă:
Prin acţiunea adresată Tribunalului Suceava – Secţia comercială, de contencios administrativ
şi fiscal la data de 05.11.2007, reclamanta T.E. a chemat în judecată pe pârâta SC”V.S.”SRL.–
reprezentată prin dministrator T. V., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună
retragerea sa din societatea pârâtă, ca asociat şi administrator, cu obligarea pârâtei la plata
drepturilor băneşti ce i se cuvin reclamantei corespunzător cotei de 50 % din patrimoniul societăţii
pârâte, cota drepturilor patrimoniale ce i se cuvin fiind de 2.500 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii a arătat că este asociată la societatea pârâtă în baza actului adiţional la
statutul societăţii nr. 585 din 18.03.2005, cu 10 părţi sociale şi un aport la capital de 100 lei, alături
de T.V., care deţine 10 părţi sociale şi un aport social tot de 100 lei.
A mai arătat că între ea şi asociatul T. V., care a fost soţul său, au intervenit neînţelegeri
grave, care au dus la divorţ, motiv pentru care nu mai este posibilă continuarea activităţii sale ca
asociat alături de acesta. Reclamanta a mai arătat că a încercat rezolvarea retragerii sale din
societate cu acordul celuilalt asociat, respectiv a lui T. V., convocând Adunarea Generala a
Asociaţilor pentru data de 25.10.2007, ora 16 – la sediul societăţii, având ca ordine de zi –
retragerea sa din societate începând cu data de 25.10.2007, dar aşa cum rezultă din procesul verbal,
adunarea nu a avut loc datorită neprezentării asociatului T. V., neputându-se astfel rezolva această
situaţie conform art. 226 lit. b din Legea nr. 31/1990 cu modificările şi completările ulterioare.
Deoarece neînţelegerile dintre părţi fac imposibilă continuarea activităţii la societatea pârâtă,
pentru realizarea obiectului de activitate al acesteia, reclamanta arăta că a promovat prezenta
acţiune.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, reclamanta precizează că aşa cum rezultă din
actul adiţional nr. 585 din 18.03.2005 la statutul societăţii, aportul său la capitalul social al societăţii
este de 50 %, corespunzator a 10 părţi sociale, motiv pentru care a solicitat obligarea societăţii la
plata drepturilor ce i se cuvin.
La termenul din 14.01.2008 apărătoarea reclamantei a depus la dosar cerere privind

4 http://portal.just.ro/86/SitePages/jurisprudenta.aspx
completarea acţiunii, în sensul de a se dispune cu privire la structura participării la capitalul social,
în sensul că părţile sociale ale reclamantei să fie preluate de T. V., care urmează a rămâne asociat
unic.
Faţă de această solicitare, prin încheierea de şedinţă din data de 11.02.2008 s-a dispus
introducerea în cauză în calitate de pârât a lui T.V. – administrator al SC”V. S.”SRL.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul T. V. – în calitate de administrator al societăţii
pârâte SC”V. S.”SRL., a arătat ca nu este de acord cu acţiunea promovată, solicitarea reclamantei
privind retragerea din societate nefiind justificată.
Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul consideră acţiunea întemeiată în parte
pentru cele ce urmează: Părţile din proces sunt asociaţi cu drepturi egale la SC”V.S.”SRL. , fiecare
cu un aport la capitalul social de 100 lei. Datorită neînţelegerilor grave apărute între reclamanta
T.E. si pârâtul T.V., reclamanta şi-a exprimat voinţa de a se retrage din societate, convocând în acest
sens, la data de 25.10.2007 Adunarea Generala a Asociaţilor. Acest demers nu s-a materializat însă,
întrucât T.V. nu s-a prezentat la convocare. Conform disp. art. 226 alin. 1 lit. c din Legea nr.
31/1990 republicată: „Asociatul în societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau în
societatea cu răspundere limitată se poate retrage ……… pentru motive temeinice, în baza unei
hotarâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare”.
Din punctul nostru de vedere reclamanta justifică cerinţa textului citat, voinţa sa de a se
retrage din societate fiind dictată de faptul că a fost casatorită cu pârâtul T.V., iar datorită
neînţelegerilor grave dintre aceştia a survenit divorţul, situaţie în raport de care apreciem că nici
continuarea activităţii societăţii în calitate de asociaţi nu poate fi posibilă pe viitor.
Aşa fiind, instanţa va admite cererea şi va încuviinţa retragerea reclamantei din
SC”V.S.”SRL. din calitatea de asociat şi implicit din calitatea de administrator.
Totodată reclamanta a solicitat obligarea pârâţilor la plata drepturilor băneşti ce i se cuvin
corespunzator cotei de 50% din patrimoniul societăţii la data retragerii sale din societate.
Pentru determinarea drepturilor cuvenite asociatului retras în cauză s-a dispus efectuarea
unui raport de expertiză contabilă care a relevat aspecte precum ar fi: Valoarea elementelor de
activ din patrimoniul societăţii SC”V. S.”SRL. – Suceava, calculate în baza ultimei balanţe de
verificare contabilă încheiată la 31.12.2007 este de 129.933,56 lei. Dupa deducerea elementelor de
pasiv în valoare de 175.484,01 lei pe care SC”V. S.”SRL. le are la data de 31.12.2007 din totalul
elementelor de activ din valoarea totală de 129.933,56 lei, rezultând un activ net cu semnul minus,
respectiv -48.550,45 lei, ce corespunde cu pierderea cumulata de la începutul activităţii.
În acest caz nu este posibilă stabilirea unei cote de 50 % la beneficii proporţional cu aportul
la capitalul social al asociaţei T.E., deoarece societatea nu a realizat un activ net pozitiv (profit), ci
din contră s-a înregistrat la data de 31.12.2007 cu pierdere cumulată de -48.550,45 lei.
 Aşadar, instanţa va respinge acest capăt de cerere ca nefondat.
În baza disp. art. 274 Cod procedură civilă, instanţa va obliga pârâţii să plătească
reclamantei suma de 39,3 lei cheltuieli de judecată, suma reprezentând contravaloarea taxei
judiciare de timbru şi a timbrului judiciar corespunzătoare capătului de cerere admis.

Jurisprudenţa: 1
id_instituţie: 86
Instituţie: Tribunalul Suceava

2.2. Elementele raportului juridic

Subiectele raportului juridic:
În prezenta speţă avem următoarele subiecte:
- Reclamant: T.E. asociat în cadrul firmei S.C. "V.S.” S.R.L.
- Pârât: S.C. "V.S.” S.R.L. reprezentantă prin administrator T.V.
Conţinutul raportului juridic (Drepturile şi obligaţiile corelative ale subiectelor):
Obligaţia pârâtei la plata drepturilor băneşti corespunzător cotei de 50% din patrimoniul
societăţii de 2.500 lei şi a cheltuielilor de judecată, precum şi obligaţia de a da acordul asociatei T.E.
de a se retrage din societatea pârâtei din calitatea de asociat, respectiv administrator.
Dreptul reclamantei de a primi banii ce i se cuvin corespunzător cotei de 50% din
patrimoniul societăţii pârâte în valoare de 2.500 lei şi a cheltuielilor de judecată. De asemenea,
dreptul de a se retrage din societate cu acordul celuilalt asociat.
Obiectul raportului juridic:
Tribunalul consideră acţiunea întemeiată în parte, va admite cererea şi va încuviinţa
retragerea reclamantului din S.C. ,,V.S.” S.R.L din calitatea de administrator.
Pârâtul va fi obligat la prestarea următoarelor obligaţii faţă de reclamantă:
În ce priveşte solicitarea obligaţiei pârâţilor la plata drepturilor băneşti ce i se cuvin
corespunzător cotei de 50% din patrimoniul societăţii la data retragerii sale din societate, după
efectuarea unui raport de expertiză contabilă, din care rezultă un activ net cu minus, şi deoarece nu
s-a realizat profit ci din contră o pierdere cumulată de – 48.550,45 lei, instanţa va respinge acest
capăt de cerere ca nefondat.
De asemenea, obligă pârâţii să plătească reclamantei suma de 39,3 lei reprezentând cheltuieli
de judecată.
 Bibliografie
1. Crenguţa Leaua, Dreptul afacerilor: noţiuni generale, Editura Universul Juridic,
Bucureşti 2012
2. J. Drăgan, Dreptul afacerilor – note de curs, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti 2008
3. Tribunalul Suceava - http://portal.just.ro/86/SitePages/jurisprudenta.aspx