SISTEMUL DIGESTIV

Completare subiectul 5. Structura esofagului.

Esofagul prezintă în perete două tipuri de glande:
1. glandele esofagiene propriu-zise localizate
în submucoasă pe toata lungimea esofagului,
mai frecvente in porţiunea superioară, secretă
un mucus slab acid, cu rol de lubrefiere a
lumenului esofagian;
2. glandele esofagiene cardiace, denumite
astfel pentru că sunt asemănătoare cu
glandele gastrice cardiale sau cardiace; sunt
localizate în porţiunea inferioară a esofagului
în corionul mucoasei şi produc un mucus
neutru, care protejază mucoasa esofagiană de
refluxul acidului gastric.

Esofagul prezintă:
- sfincterul esofagian superior, care de fapt este realizat de porţiunea infetioară a muşchiului
cricofaringian şi are rolul de a preveni intrarea aerului în esofag;
- sfincterul esofagian inferior, a cărui acţiune este amplificată de diafragm; are rolul de a crea o
diferentă de presiune între lumenul esofagian şi cavitatea gastric, care previne refluxul gastric.
Relaxarea acestuia favorizează refluxul acidului gastric în esofag; daca nu este tratat se va
produce boala de reflux, cu inflamaţia mucoasei esofagiene (esofagită de reflux), stricturi;
însoţite de pirozis, disfagie.
Completare subiect 6. Stomacul. Funcţii - structuri care realizează funcţiile stomacului.
Funcţiile stomacului:
1. formarea chimului gastric – prin acţiunea muscularei cu cele trei straturi ale sale extern-
longitudinal; mijlociu-circular; intern-oblic; se va produce mixare bolului alimentar cu sucul
gastric, resultand chimul gastric;
2. digestia (parţială):
- acidul clorhidric produs de celulele parietale - iniţiază digestia proteinelor;
- pepsina produsă de celulele principale – are acţiune proteolitică puternică (hidrolizează proteinele
la peptide, care apoi vor fi digerate de enzimele intestinului subţire la aminoacizi);
3. intervine în absorbţia (în ileonul distal) vitaminei B12, prin factorul intrinsic produs de celulele
parietale;
4. acţiune bacteriostatică - prin actiunea HCl - asupra bacteriilor care ajung aici împreună cu
alimentele ingerate, prin; excepţie Helicobacter pylori, care dispune de un echipament enzimatic
bogat în ureaze, care hidrolizează ureea, se crează în jur un mediu bogat în amoniu şi astfel
supravieţuieşte în mediul acid din stomac.