Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Sensul Clasicismului 1 - Merged

    Încărcat de

    Andreea Patrauteanu
    75 vizualizări9 pagini
    g

    Titlu original

    Sensul Clasicismului 1_merged

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    g

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    75 vizualizări9 pagini

    Sensul Clasicismului 1 - Merged

    Încărcat de

    Andreea Patrauteanu
    g

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 9
    SENSUL CLASICISMULUT De multe ori s-au ridicat voci pentru o Indrumare clasicsta a iteraturitaoasve, it In ultimit ani nina 9 Tost exprinats dia nov. Eu ium a Facelate de Litere din Tai, fleeam oincheiere de cars in aces sens iar dupa ceca, 1 fotol independent de mine, s-a0 feut gi se fae profes ‘de cred clasicd Prin urmare ieea putete fin ae. Uni Tnjeleg totus casicizarea iteraturit n alt spt decatacela ‘care rozulti din examinarea in plan strict esteic. a Iieomcckrlnree lal claeeal oy a oe Sei ee ‘ara seni nceren Cass Acet ene Oe ‘afel tn tol deosebit de acela stilistic, findea marca teraura este In fond aczca de: onanism, batoe aparine tor faut casice.Probloma se ‘eee dec laa teu Uebul Hh privim materia, spe a ‘bjine, erties, un unghi de vedere adn, "Notele prope iteratari de ip clasic sunt de malt nigte tocar comune ae, cu toate scete, sap ate seritoru (Comparing itera road cu cella terns consolidate, 7 Lesa de deshiders fou Ia Fasultten de Litere din ‘Bucur 1611986, 204 Indeoseb eu iteratara fanceza, om capa o injeleere mai "strata ucrailor TLaind ca punct de plecare proza si m: ‘omanul, vom observa ef seriterul roman are @ misticd ‘csecsivi a evenimentuut, Un eveniient este ceea ce sa ‘ntimplat odat, cees ce, vten sh rick, este fixat ire un ‘moment antecedent gt un moment coxseculy, Iasi nu in Fapert de necesitate. ci de accidentalitate. Evenimental € partculral pr, tapi ca data, efemeraitriul, Romancier oman are sprit cronografi gi inchipte ed este real ce clara cirile de ‘pinie, Ung su de vedere este prea adeseajurnalistic. In Inlesul ee! mal etimologc, si ero, nu rarer, sunt niste modele aproape neelaborate, redate", cum se zice eu un termen semidoetcu name usorgrimat. Prozatoralromn are «cei despre realitateo noyiane sinonima ca contingenfa Mult vor obiecta cd acest lucru nu e rau, flindea sectoral webule sa find un contact sts cu vafaimediatt ‘ridiceparticularul la valoarea niversaluful, 8, asada, Dunctul lui de plecare se cade s4 fie sociatul. Insa nu Tigaduieste aimeni ed scriitorul rica constuctile tut strase de realitate de pe un panet a reat, do ‘edem 0 lund aprosimatv tdeatica de pe felurte puncte longitudinale $1 lattudinale ale emisferei. Serittorul © un individ storie, mu metafizc, orice literatura ig ia ca loc de lca lumea fenomenelor. $n alte Iiteraturi vom cor Scritoral se hrinese din epoca lui, alegindu-si ero din radi. Ba chiat In Iieratura france, al cre ameteclasie, eronstical sar para afi modul omanal frances’ din sec. XIX continua memorialisieca ‘coluhai XVIM. Cu foate ase, diferent de aitudine este ‘adicall. Daca au se poate nega ca universal se naste in 205 particular, atunct Yom spune ch un clasic ffancez ia ca pretext, san ca mijloc de Teprezeutarc, istorical spre a formula universal, care fi este apriort cunoseut, in wreme fe soritorul romdn incearch a desprinde din observatia bomentalui o-schemd universal, pe care, in momental {nceperi romanului,t-o ar clara a mint. Adevaralelasic fu ge rics de la particular Ia universal, facdnd sfortri ‘util de a da semmificapic evenimentalaiyel exemplified dose niversalul, eénd acesta apare inimplitar, aproape format fat-un eveniment ‘Orice IMteraturs mare, ajadar clasicd, este literatura de ‘canonsor, iar eanoapore Inseamnareprezentare rational a ‘ii spre deosebir de eprezeatarea empiric, docamentar. Rafionaltates cunoagtent clasioe nu ved, Dneinfeles, i ‘seme ch atistl se exprina interment discusiv, ci doar tccea ci imaginile concrete vorbose diectminp, find 1 Dlastice gi lnteligibile Asie lien Sorel este sparite ev {otal concret, dar minten¢ soliciaté mereus4 integistreze {ira proces de intclectiane, este un nonsens. Hegel a fut © foarte plctaraléevocare 9 inexistenfe accidental: Cine at ince sue el sh derri obacatdde hile regu, cei inte timp ita ar putreri, iar el ar arma $0 vorbeasca despre coeace nn ext! Conchizis este c& orice adevirata cunoasere se bizae pe universalitate.Aceasthconstatare din cimpul Sosibile se poate transpora gi in domenl observatie Iterare, Cine eunoasc absolutonical na cunoastenimie. De lel toataemofla iterart const fm recunoastereaInt-un obiect a proprielnoasle inte diversfiae, Dacd obieetl ar ~TPhanamenolope des Gene Lepig, F Meier 1937 9,88 206, ‘un niet, ntlgibiiata Io ar ft, nimen nepusindast ‘da seama de e2ea cee In afar linitelor sale Critica noaste i spirtul nosiu etic in genere pu pees mare accent pe ined sf wrnivess contaminapile cu excenv Vigilenja Litratul face dia canza aceasta sforfiri de Singularizare th lirica gi de exotizare in prov. Nictiri fost primit mal fre resent ca tno, toca ‘idea prin el rusinea de & fi universal pare Multa Ci ‘oate asta, clasiligisean plicere in formulae gm feea nici osforare de descoperi noi pozii lice. Ei pomeas de ‘ao tems, ea musicanis de Ia ‘Beats ile ql prot! nego lat Horan, de pil; sau de la davidianul ‘Beato i ile Ui nen ambulat in consis pesca, si parafraza, Caracteristica poezel cas eat arate ict lementaitatc se. confunda in chip. sresit cu velectualismol si cu Banaitaten, Noi cerem .mesagit" no, Exotismul in prozt au consti neaparat in cautarea de cografiexterioare, cn wansfigurarea geoprafe| mediate, Ini de toate, ede sbsevat ea o tkeratursne-clasics pune 6 importanla eovatgtoare pe elemental ,notura™ gi devine prccumpanitor descriptiva.Clascisml¢ analitic. Ronen] ‘nostra este prea ineadrat tn pesa] #1 acest essa} © frecvent Mezumanizat, Tisat SH se dezvolte in voin I ational. oménia, care este tard miea, se revel n prova nous ca tm continent vast sf sibati. Vorn vedet Toarts adesea crite ¢ incertasupra confinutefol uman, moral al un ‘oman, ale crui coordonate mu le poate prinde, gc fcurge la extragerea de peisae.N-am veut eri care in fond stm ‘reduced romanul la elfeva detalitplastce, dect la citeva oo element fenomenale. Dar cum $i natura, tn defini, ‘mirgna gi clnifesbily srfful rou, ese ‘oman rece a roc dimetsonal aS rected 2 priv tlescopl, diet sob infor Qed wig de mie fat nema de mare. Adeviasdesriphi clasic recuse mijloace de diernirecaltatv, procedalrominese, ‘omanic est vsinen ty aifrmise, care fend un pathos, o sae de renerie pati reed vin abvracte de marine: men, eg, sands cosmic, ‘itor Descrptia in inftigarea emule consth tn eludares ‘moran sugrivizea ome ex nar, dela casa oe From romind seam ex jralle de edie Oren x ne. presiniacameai aves ‘costumall Mt fetal Preston in inj susras rea seta onpania, Ea Jas. impresie violent de itores exc n fundamen mn ‘au rege forma de igh Tniorcindu-ne fz s8603"de_ concatere, tebuie ise caractealraportall fe Fenomenal 4 heal In cry, ce th aiming sore Aisproperonatt ie prinejdie dea se ridel prose fenimente. Eline ce observa fica Un mare crt se ‘ante observing poate © mal bie ai: mostencie Aceeuth observa Ei ftcape vilonarea feoomenslall Printre ordine moral prestbiid el esc dca asap {stegrilor morale ale unanati, Toaspicerea un spr a ty zee ‘nti. Da reste, hea partealarult sce foe aesea aparene nol. Spurl case sue nf or un sentiment 4 contradict, oi in milocalsxpetisiatinsoltalt ‘escopers pita gi ls ings, st prot de aaa ‘ecidentaline, sngind ca forme impesionsice gomera ‘moral i dnd exacts o onda de tranescea Dispozita suletase a claicull fai de evenimente este ‘nde Peete votba det el eee ae ise: avem de-a fae cu deferentaindferena, cares ‘© manifest decat in mijlocul evenimentelor.Vrem spune low cd un clas mae absorbit de evenimente, nue suring ‘eel in momentul chiar cind le teste le contempt ot ‘ och stetin, eu un calm" propru elsici, ‘ersurile Iii Eminescu din Gloss ‘ree ues, vrome vin, Toate Yeah geno tone \raduse tn plat estetis ne daw un punct de vedere clasic gi ‘inesca, prin clestismul tui, se orenteazd fm lin Cu greu seritorl poate devon clasic in mod spoatan, Ei ue uevoie deo educaie gi aceara se capa nts sostcare

    S-ar putea să vă placă și