Data: 18.03.

2024
Prof. înv. primar Pătrăuțeanu Manuela Andreea
Școala Gimnazială ”Gheorghe Coman” Brăești
Aria curriculară: Consiliere și dezvoltare
Disciplina: Dezvoltare personală
Subiectul lecției: Emoții și comportamente
Scopul: Dezvoltarea capacității de exprimare armonioasă a emoțiilor prin intermediul mișcărilor corporale
Competențe specifice:
2.1. Identificarea emoţiilor de bază în situaţii variate
2.2. Transmiterea unor mesaje verbale şi nonverbale simple despre propriile experienţe de viaţă
3.1. Realizarea unei sarcini de lucru simple prin încadrarea în timp şi finalizarea acesteia
Obiective operaționale:
O1.
O2.
O3.
O4.
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, demonstrația, expunerea, joc didactic

Desfășurarea activității
1. Momentul organizatoric: se pregătesc materialele necesare bunei desfășurări a lecției și se asigură
un climat favorabil.
2. Captarea atenției: se realizează prin vizionarea filmușui ”Do not be angry”. Înainte de vizionare
voi explica elevilor că vor vedea un videoclip care îi va ajuta să înțeleagă ce sunt emoțiile și cum
ne influențează comportamentele.
3. Desfășurarea activității: Vom discuta mai întâi despre fila de jurnaș pe care am realizat-o
săptămâna trecută. Apoi vor cere elevilor, selectiv, să ofere răspunsuri (de ex. care a fost gândul
inițial când mama a închis calculatorul atunci când era pe punctul să obțină cel mai mare scor și
cum au modificat acest gând). Le voi spune că e important să conștientizăm că un gând nesănătos
ne poate crea o stare emoțională de disconfort intens și că este necesar să identificăm aceste
gânduri pentru a le putea controla și modifica. În același timp, există situații în care e important să
ascultăm întâi emoțiile puternice pe care le simțim și să le conștientizăm. Apoi ne orientăm spre
soluții și negociere de nevoi cu ceilalți.
Vom relua videoclipul în două etape: Secvența 1: Prima secvență rulată este cea care redă emoții pozitive
ale personajului, starea lui de bine, acordul total între emoțiile și faptele lui, între emoțiile lui și
exprimarea lor (prin mimică, gesturi, postură corporală). Faceți stop cadru la secunda 0.45, când
personajul din film, băiatul, cade pe podea. Discutați cu elevii despre această secvență, adresându-le
următoarele întrebări:
• Cum credeți că se simțea băiatul?
• La ce credeți că se gândea?
• Care este expresia feței lui? Cum erau gesturile? Cum sunt mișcările corpului lui? De ce?
• La ce vă gândiți voi când vă străduiți să realizați un lucru și vă reușește?
• Cum vă simțiți când gândiți așa?
• Cum e muzica din această secvență?
• E important să ne simțim bucuroși? Cum ne comportăm atunci când simțim așa?
• Ce se întâmplă la finalul primei secvențe?
Acum vom relua partea a doua și vom discuta pe baza întrebărilor adresate.
• Ce s-a întâmplat înainte de schimbarea comportamentului băiatului?
• Care credeți că erau atunci gândurile lui?
• Cum se simțea băiatul atunci când gândea așa?
• Ce puteți spune despre expresia feței / gesturile copilului / mișcările corpului?
• Cum e muzica din această secvență?
• Cum vă manifestați voi când simțiți furie?
• L-a ajutat furia să finalizeze podeaua? De ce?
4. Obținerea performanței: voi explica elevilor că emoțiile determină de multe ori comportamentele
noastre. Fiecare emoție pe care o trăim declanșează un comportament. Înainte de a acționa sau de
a reacționa, este bine să ne gândim la ceea ce simțim, iar dacă emoția este una nefolositoare
(precum furia), trebuie să încercăm să ne liniștim. Le reamintesc apoi elevilor, cu ajutorul
exemplelor, aspectele discutate la lecția anterioară cu privire la modificarea gândurilor. Insistați
asupra faptului că atunci când își dau seama că emoția este prea puternică și nu îi ajută, pot să își
schimbe gândurile. De exemplu, băiatul din film, în loc să-și spună „scândura trebuie să stea așa
cum vreau eu / este îngrozitor faptul că o scândură nu stă fixată / nu pot să suport faptul că
scândura tot iese de la locul ei” poate gândi altfel: „este neplăcut faptul că o scândură nu s-a fixat
bine, dar pot încerca din nou”; sau „este neplăcut ce se întâmplă, dar pot cere ajutor pentru
identificarea unei soluții”; sau se poate gândi că poate are nevoie să iasă afară și să se plimbe
puțin, pentru ca apoi să vină și să găsească o soluție. În cele din urmă, vom discuta despre modul
în care ei se manifestă atunci când simt emoții intense (când sunt foarte fericiți sau foarte triști,
foarte speriați).
Activitate: „Dansează așa cum simți!”
Vom încerca să identificăm modul în care emoțiile noastre schimbă comportamentul. Voi cere elevilor
să zâmbească și să cânte împreună cu dumneavoastră prima strofă din cântecul „Dacă vesel se
trăiește”. Apoi voi cere să cânte aceeași strofă cu și mai mult entuziasm și bucurie. Discutăm despre
modul cum au cântat - ce mișcări au făcut, cât de tare au cântat, dacă s-au distrat împreună cu colegii
lor. De data aceasta, vor încerca să exprime facial emoția de tristețe (cum arătați voi când sunteți
triști, foarte triști). Vor cânta aceeași strofă, însă cu tristețe în glas. Vom analiza și discuta despre
diferențele observate în comportamentul lor în cele două situații (ritm, volumul vocii, mișcările
corpului). Voi cere același lucru pentru furie. În urma acestui exercițiu, vom ajunge la concuzia că
emoțiile determină modul în care ne comportăm.
5. Încheierea activității și feedback: voi aprecia elevii care au răspuns și au fost activi mereu pe
durata lecției.