CANCERELE MAMARE

Prof. Dr. Diaconu C., Dr. Roxana Livadariu

Diagnosticul clinic

Pentru formularea diagnosticului clinic de cancer mamar trebuie coroborate: date legate
de primul simptom, anamneza, examenul sȃnilor şi al grupelor ganglionare satelite.

1. Primul simptom:
 Tumora mamară, ȋn cele mai multe observații(80%), descoperită ȋntâmplător sau
ȋn cardul autopălparii.
 Scuregerea mamelonară sangvinolentă, sero-sangvinolentă (aproximativ10% din
cazuri)
 Mastodinia (durerea mamara) ȋn 8% din observații, continuă sau intermitentă, cu
caracter de arsură sau tensiune dureroasă, mai accentuate uneori ȋn preciclu
 Adenopatie axilară, uneori fără tumoră palpabilă ȋn sân(2% din observații)-
cancerul mamar ocult
 Retracția mamelonului sau a pielii
 Pruritul, senzația de arsuri mamelonare, eroziuni, eczematizarea mamelonului ȋn
boala Paget
2. Anamneza: Pacienta cu tumoră mamară, dacă prezintă şi o serie de factori de risc
pentru cancer, prezintă şi un risc mult crescut ca tumora sa fie malignă: antecedente
heredo-colaterale de cancer mamar (mama, bunica mamei, matuşa mamei, sora);
antecedente personale: menarha precoce, pauci şi nuliparitatea, refuzul alăptarii la sȃn;
stări precanceroase mamare, cancer mamar controlateral, obezitatea, administrarea
hormonilor estrogeni.
3. Examinarea sȃnilor şi a grupelor ganglionare satelite:
a) inspecția: efectuată comparativ, bilateral; pentru sȃni: modificări de formă, volum,
contur (reliefări şi depresiuni anormale), culoare a tegumentelor, a circulației venoase
(plexul dermic superficial); pentru areolă, mamelon: modificări de volum, formă,
devierea axului mamelonar, retracția, prezența de eroziuni, cruste, scurgeri mamelonare.
b) palparea superficială va aprecia comparativ:
 temperatura cutanata a zonei cu placard eritematos,
 sensibilitatea dureroasa,
 prezența edemului (godeul).
palparea profundă evalueaza comparativ:
 prezența unei tumori sau a unui placard
 sediul
 mărimea
 limitele(imprecise sunt caracteristice tumorilor maligne, ȋnsă
există şi excepții)
 suprafața anfractuoasă, rugoasă
  modificări ale mamelonului date de tracțiunea de către tumoră
prin invazia canalului galactofor
 mobilitatea tumorii pe planurile profunde(aponevroza şi muschi
mare pectoral, manevra Tillaux)
 mobilitatea tegumentelor supraiacente tumorii
 pliul cutanat: normal=format din pliuri mici, egale, paralele
ȋntre ele; ȋn staza limfatica pliul este ȋngroşat, pare dedublat
(semnul capitonajului) şi se accentueaza porozitatea pielii
(semnul cojii de portocală)

Examinarea gangionilor axilari şi supraclaviculari:

 gangionii mici, duri, nedureroşi, mobili la palpare care se gasesc numai ȋn axilă
sau/şi supraclavicular, ȋntăresc supoziția de cancer mamar.
 ganglionii mari, duri, nedureroşi, fixati ȋntre ei şi peretele axilei, precum şi masele
ganglionare / blocurile tumorale axilare (ganglioni cu capsula spartă) sugerează
cancere mamare loco-regional avansate.

Diagnosticul diferential:

Fiecare practician trebuie sa stie ca sub masca clinică a benignității se poate ascunde
un cancer mamar, iar dupa un timp, cȃnd semnele clinice devin certe, prognosticul
devine sumbru. Astfel:
 o formațiune de talie mică, abia sesizabilă prin palpare, mobilă, netedă,
nedureroasă, fără adenopatie axilară, cu sau fără scurgere mamelonară, poate
fi un carcinom “in situ”; uneori, nu se decelează formațiunea tumorală şi nu
este prezentă adenopatia axilară dar apare scurgerea mamelonară unilaterală.
 o masa elastică, moale, nedureroasă, cu creştere lentă ȋn volum, fără
adenopatie axilara, poate fi un carcinom papilar infiltrativ
 o formațiune rotundă, renitentă, cu suprafața netedă, bine delimitată, fără
adenopatie axilară, poate sugera un chist mamar şi ȋn realitate sa fie un
carcinom medular
 o formațiune elastică situată ȋntr-un cardan mamar, nedureroasă, la o femeie
de peste 60 ani, fără adenopatie axilară, poate fi un carcinom coloid
 prezența mai multor formațiuni nodulare de talie mică ȋn acelaşi sȃn sau
bilateral, poate sugera o mastoză fibrochistică şi să nu uităm de prezența unui
carcinom lobular invaziv
 arsura şi pruritul mamelonar, urmate de eritem mamelonar şi ulterior de fisuri
şi ragade acoperite de cruste melicerice, persistente sau rapid recidivante dupa
tratamentele locale, exclud diagnosticul de eczema şi susțin diagnosticul de
boala Paget a mamelonului
 un placard eritematos pe o suprafată mai mare sau mai mică a sȃnului,
asociată cu tumefacție dată de edem, caldură si durere locală, chiar ȋn absența
adenopatiei axilare, poate sugera mastita carcinomatoasă şi nu un abces
mamar.
Desigur, există şi limite ale semnelor patognomonice pentru cancerul mamar:
 Conturul imprecis şi absența mobilității, semne specifice tumorilor maligne, pot fi
ȋntȃlnite şi la o serie de afecțiuni benigne: chist sebaceu, o zonă de liponecroză
(lipogranulomul posttraumatic), tuberculoza primară a sȃnului, mastita
plasmocitară, un placard mastozic sau de adenită sclerozantă care aderă la țesutul
glandular de vecinătate care pot preta la confuzie cu carcinomul
 Aderența la piele şi retracția ei poate fi prezentă ȋn lipodistrofia posttraumatică
 Retracția mamelonară specifică tumorilor care invadează şi retractă canalele
galactofore poate fi ȋntalnită ȋn lipodistrofia mamară, ȋn mastita plasmocitară şi
chiar ȋn fibroadenomul retroareolar
 Creşterea rapidă ȋn volum- specifică cancerelor ȋn puseu evolutiv-se ȋntȃlneşte de
regulă ȋn adenofibromixomul mamar (tumora filodă) , care, pe parcursul unui an
poate ocupa ȋntreg sanul
 Prezența adenopatiei axilare nu este suficientă pentru a susține diagnosticul de
neoplasm mamar. Atunci cand este unica localizare poate fi ȋn cadrul unui
melanom malign al toracelui sau al membrului superior, al unui epiteliom
spinocelular, unor afecțiuni virale (ex: boala ghearelor de pisică); dacă există
poliadenopatia ne gȃndim la o boala de sistem.