Sunteți pe pagina 1din 58

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/281523359

Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică


(Optimization solutions of photovoltaic energy conversion into electricity)

Thesis · February 2011


DOI: 10.13140/RG.2.1.3856.8160

CITATIONS READS

0 8,516

1 author:

Ioan Viorel Banu


Gheorghe Asachi Technical University of Iasi
40 PUBLICATIONS   187 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Research on Optimizing the Integration of Renewable Energy Sources into the Electrical Power Systems View project

Research on Advanced Integration of Photovoltaic Sources into the Electrical Power Systems View project

All content following this page was uploaded by Ioan Viorel Banu on 06 September 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
FACULTATEA DE INGINERIE
MASTERAT UNIVERSITAR: ETME

LUCRARE DE DISERTAŢIE
Soluții de optimizare a conversiei energiei
fotovoltaice în energie electrică

Îndrumător,
Prof. univ. dr. ing. HAZI Aneta

Masterand,
Ing. BANU Ioan-Viorel

Bacău, 2011
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

TEMĂ DE PROIECTARE

1. Să se realizeze o documentare privind sistemele fotovoltaice:


 conversia fotovoltaică;
 elementele componente;
 modelarea sistemului fotovoltaic.

2. Să se realizeze un calcul de dimensionare a unui sistem fotovoltaic pentru


alimentarea cu energie electrică a unui consumator casnic, urmărind:
 stabilirea necesarului de energie electrică;
 identificarea datelor meteo;
 alegerea elementelor componente;
 realizarea schemei sistemului fotovoltaic.

3. Să se realizeze optimizarea sistemului fotovoltaic.

2
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

CUPRINS

CUPRINS ................................................................................................................... 3

1. INTRODUCERE ..................................................................................................... 5

2. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE CU AJUTORUL CELULELOR


FOTOVOLTAICE ....................................................................................................... 7

2.1. Consideraţii generale ................................................................................ 7

2.2. Celula fotovoltaică .................................................................................... 9

2.3. Componentele sistemului fotovoltaic ....................................................... 11

2.3.1. Sisteme de montaj a panourilor fotovoltaice.................................. 12

2.3.2. Caseta de conectare ..................................................................... 13

2.3.3 Controlerul de încărcare. ............................................................... 14

2.3.4. Baterii de stocare pentru sisteme electrice solare ......................... 15

2.3.5. Invertor solar ................................................................................. 16

2.3.6. Deconectoare de rețea de curent continuu sau alternativ ............. 17

2.3.7. Diverse componente ..................................................................... 18

3. MODELAREA ŞI SIMULAREA UNUI SISTEM DE CONVERSIE A ENERGIEI


FOTOVOLTAICE ÎN ENERGIE ELECTRICĂ DE CURENT ALTERNATIV .............. 19

3.1. Modelarea putere-tensiune a unui panou fotovoltaic ............................... 19

3.2. Modelarea unui convertor ....................................................................... 23

4. DIMENSIONAREA ŞI OPTIMIZAREA UNUI SISTEM FOTOVOLTAIC ............... 28

4.1. Necesar de energie electrică .................................................................. 28

4.2. Date meteo ............................................................................................. 29

4.2.1. Iradierea solară lunară .................................................................. 29

3
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

4.2.2. Performanţa rețelei PV conectate ................................................. 32

4.2.3. Media zilnică a iradierii solare ....................................................... 34

4.3. Alegerea panoului fotovoltaic .................................................................. 37

4.4. Alegerea bateriei de stocare ................................................................... 38

4.5. Alegere regulator încărcare baterie ......................................................... 40

4.6. Alegere invertor ...................................................................................... 42

4.7. Cabluri si diverse componente ................................................................ 43

4.8. Schema sistemului fotovoltaic ................................................................. 43

4.9. Prețul de cost al instalației fotovoltaice ................................................... 45

4.10. Optimizarea sistemului fotovoltaic ......................................................... 45

4.10.1. Alegere sistem de orientare ........................................................ 45

4.10.2. Soluția de optimizare aleasă ....................................................... 49

4.10.3. Prețul de cost al instalației fotovoltaice cu sistem de urmărire..... 50

5. CONCLUZII.......................................................................................................... 51

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................... 53

ANEXA 1 - Programul de calcul al sistemului fotovoltaic ................................... 54

4
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

1. INTRODUCERE

La momentul actual, omenirea se confruntă cu o criza energetică majoră,


având ca rezultat reconsiderarea surselor primare de energie în special a celei solare
ca fiind posibilă şi rentabilă. Energia solară are o serie de calități remarcabile fiind o
formă de energie primară gratuită care se găsește în cantități nelimitate. Aceasta are
şi o serie de dezavantaje, fiind influențată de condițiile meteorologice şi de
amplasare geografică care nu pot fi modificate. Utilizarea energiei solare prin
intermediul celulelor fotovoltaice este folosită pentru obținerea directă a energiei
electrice.

Principalul obiectiv al acestei lucrări l-a constituit cercetarea sistemelor care


utilizează surse regenerabile de producere a energiei electrice cu panouri
fotovoltaice, pentru clădiri civile. S-a urmărit să se stabilească soluţiile optime,
minimizând consumul de energie primară, în condiţiile asigurării necesarului de
energie. S-a conceput şi studiat în principal sisteme care să folosească o eficienţă
maximă a procesului de conversie fotovoltaică a energiei.

Proiectul şi-a propus de asemenea să promoveze soluţii optime ale instalaţiilor


care utilizează energia solară ca sursă regenerabilă de energie.

Obiectivele realizate în această lucrare sunt următoarele:


 prezentarea noţiunilor teoretice referitor la conversia energiei fotovoltaice;
 descrierea componentelor principale ale unui sistem fotovoltaic;
 modelarea unui panou fotovoltaic şi modelarea unui convertor pentru
optimizarea conversiei energiei fotovoltaice;
 dimensionarea şi optimizarea unui sistem fotovoltaic pentru asigurarea
energiei electrice a unei clădiri.

În această abordare, lucrarea este structurată pe 5 capitole şi bibliografie.

Primul capitol este reprezentat de introducerea în cadrul general al importanţei


conversiei energiei fotovoltaice pentru obținerea directă a energiei electrice, şi a
obiectivelor realizate prin intermediul acestei lucrări.
5
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

În capitolul 2 se prezintă generalităţi referitor la conversia fotovoltaică,


componentele principale ale unui sistem fotovoltaic în direcţia fluxului de energie
electrică printr-un sistem tipic.

Capitolul 3 prezintă câteva aspecte ale modelării unui sistem de conversie a


energiei fotovoltaice. Este analizată modelarea unui panou fotovoltaic şi modelarea
unui convertor static de putere utilizat pentru sistemele fotovoltaice.

Capitolul 4 al lucrării reprezintă o soluție de dimensionare şi optimizare a unui


sistem fotovoltaic. În acest capitol se prezintă calcul de dimensionare a sistemului
fotovoltaic pentru asigurarea energiei electrice a unei clădiri, ținându-se cont de
alegerea judicioasă a componentelor sistemului pentru satisfacerea nevoilor de
energie electrică la un preț total al investiției cat mai mic, cu maximizarea extragerii
energiei prin conversie fotovoltaică.

În încheiere sunt prezentate principalele concluzii care se desprind din


această lucrare.

Bibliografia conține 13 referinţe.

6
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

2. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE CU AJUTORUL


CELULELOR FOTOVOLTAICE

2.1. Consideraţii generale

Istoric
Fotovoltaicele au fost descoperite de fizicianul francez Edmond Becquerel în
anul 1830. El a făcut nişte experimente cu ceea ce este cunoscut sub numele de
"baterii umede" şi a aflat că de tensiunea pe plăcile sale a crescut atunci când
acestea au fost expuse la lumina soarelui. Deşi descoperirea lui nu a fost inovatoare
în domeniul fotovoltaic, acesta a pus bazele moderne pentru fotografie. O
descoperire în domeniul fotovoltaic nu a venit până in anul 1950, atunci când
materiale semiconductoare au devenit un domeniu popular de interes pentru
ingineria electrică [1].

Conversia fotovoltaică
Conversia fotovoltaică reprezintă transformarea directă a radiaţiei solare în
energie electrică prin intermediul celulelor solare[2].

Helio-electricitatea se referă la conversia directă a energiei solare în energie


electrică. Pentru aceasta, se utilizează module fotoelectrice compuse din celule
solare sau fotoelemente [3].

Fig. 2.1. Conversia energiei solare în energie fotoelectrică [3]

7
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Producţia de energie fotoelectrică depinde de expunerea la Soare a locaţiei şi


de temperatură, deci de amplasare geografică, de anotimp şi de ora zilei: producţia
are un maxim la amiază (ora solară), cu cer senin. Valoarea maximă înregistrată în
acest moment are valoarea de aproximativ 1000 W/m² (valoare de referinţă) [4].

Radiaţia solară este influenţată de modificarea permanentă a următorilor


parametrii importanţi [5]:
 înălţimea soarelui pe cer (unghiul pe care îl formează direcţia razelor soarelui
cu planul orizontal);
 unghiul de înclinare a axei Pământului;
 modificarea distanţei Pământ - Soare (aproximativ 149 milioane km pe o
traiectorie eliptică, uşor excentrică.);
 latitudinea geografică.

Fig. 2.2. Harta solară a României pentru înclinare optimă a modulelor fotovoltaice [6]
8
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

În figura 2.2 se poate observa ca cea mai bună zonă pentru instalații solare
este situată în partea de sud a României, cu o radiație cuprinsă între 1450 si 1750
kwh/m2 an [5].

2.2. Celula fotovoltaică

Celula fotovoltaică reprezintă un dispozitiv electronic, realizat din materiale


semiconductoare, care generează perechi de electroni şi goluri libere prin absorbţia
luminii, purtătorii de sarcină fiind separaţi spaţial datorită unei bariere de potenţial
formată de discontinuităţile interne care antrenează electronii în sens opus golurilor
[2].
Prin separarea purtătorilor de sarcină rezultă o tensiune la bornele celulei şi
un curent printr-o rezistenţă de sarcină, astfel încât celula fotoelectrică funcţionează
ca un generator electric (a se vedea figura 2.3) [2].

Fig. 2.3. Celula fotovoltaică

Cantitatea de radiaţii care ajunge pe pământ este, variabilă, depinzând atât de


variaţiile regulate cauzate de mişcarea aparentă a Soarelui (zile şi ani) cât şi de

9
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

variaţii aleatoare determinate de compoziţia generală a atmosferei precum şi de


condiţiile climatice (prezenţa norilor) [2].

Din motivele enumerate în paragraful anterior, sistemele de conversie


fotovoltaică se construiesc pe baza datelor obținute prin măsurători realizate în
apropierea zonei instalate [2].

Ecuaţia caracteristicii curent-tensiune a unei celule fotovoltaice este [2]:

(2.1)
( )

unde:
 - intensitatea curentului de saturaţie, [A];
 - tensiunea termică corespunzătoare temperaturii de funcţionare a

joncţiunii ;

 - sarcina electronului, [C];


 - constanta lui Boltzmann;
 - temperatura absolută, ;
 - tensiunea fotoelectrică (care se stabileşte la bornele celulei, polarizând-o
în sens direct) [V].

Randamentul unei celule fotovoltaice se determină ca raportul dintre puterea


generată de celulă la ieşire la o temperatură specificată şi puterea radiaţiei solare [2].

(2.2)

unde:
 - aria suprafeţei celulei sau modulului, [m2];
 - radiaţia globală incidentă pe suprafaţa celulei sau modulului, [W/m2].

Caracteristicile celulei fotovoltaice [2] pentru diferite valori ale radiaţiei solare
sunt prezentate în figura 5.4.

10
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

a) b)

Fig. 2.4. Caracteristicile celulei fotovoltaice


a)- la variaţia radiaţiei solare; b)- la variaţia temperaturii

2.3. Componentele sistemului fotovoltaic

Sistemele electrice solare sunt o alegere populara printre opţiunile de energie


regenerabilă din cauza cerinţelor de întreţinere relativ scăzută şi durata lungă de
viaţă pentru majoritatea componentelor sistemului. Pentru că nu există părţi
mecanice în mişcare, şi astfel puţine şanse de eşec, sistemele electrice solare vor
continua sa producă energie pentru cel puțin 30 de ani [7].

Deşi unele sisteme electrice solare mai mici pot fi relativ simplu de instalat,
mulţi oameni aleg să angajeze instalatori. Indiferent dacă aveţi de gând să instalaţi
un sistem singuri sau aveți nevoie un contractant pentru a instala un sistem, veţi
beneficia de asistenţa şi mentenanţă în mod corespunzător pentru fiecare
componentă din sistemul fotovoltaic.

Modulele fotovoltaice sunt cunoscute ca panouri solare sau panouri electrice


solare. Vom folosi termenii alternativ pe parcursul acestui capitol, deşi „modul
fotovoltaic” este mult mai corect din punct de vedere al terminologiei tehnice.

11
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Panourile solare furnizează energie electrică de la lumina soarelui. Ele sunt de


obicei realizate din felii de siliciu numite celule, sticlă, un suport polimer, şi de rama
de aluminiu. Panourile solare pot varia în tip, dimensiune, formă, şi culoare. În cele
mai multe cazuri, "dimensiunea" unui modul fotovoltaic se referă la puterea nominală
a panoului sau potenţialul de generare de electricitate. Panourile solare au diferite
nivele de tensiune. În general cele cu 12 sau 24 de volţi, sunt preferate pentru ieșirea
sistemelor de rețea cu baterii. Alte panouri solare vin în tensiuni nominale mai puţin
comune, cum ar fi 18, 42, şi chiar şi 60 volţi. Aceste module sunt de obicei folosite în
aplicaţii rețea-legată pentru a se adapta la rețeaua-invertoare conectată. Panourile
solare pot fi utilizate singure sau combinate în reţele de cabluri. Preţul modulelor
fotovoltaice mari, rezidenţiale sau comerciale poate varia între 2.20 şi 3.40 USD per
watt evaluat [7].

2.3.1. Sisteme de montaj a panourilor fotovoltaice

Fig. 2.5. Suport de montaj pe stâlp pentru panourile fotovoltaice [7]

Montarea sistemelor de panouri solare include dispozitive de aplicare


permanentă a matricei fie pe un acoperiș, un pol, sau la sol. Aceste sisteme sunt de
obicei făcute din aluminiu şi sunt selectate pe baza modelului specific şi numărul de
module în matrice, precum şi de configuraţia dorită. Panouri solare funcţionează cel
mai bine la temperaturi mai scăzute, iar montarea corecta a modulelor permite
răcirea fluxului de aer din jurul lor. Pentru toate locaţiile, vântul de încărcare este un
factor de instalare, şi este extrem de important pentru proiectare şi pentru turnarea
fundaţiei de ciment în mod corespunzător pentru orice stâlp de montare. Un stâlp de

12
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

montare are opţiunea de a creşte producţia de energie prin mutarea modulelor de


panouri pentru a face faţă la lumina soarelui când soarele se mișcă pe cer. Un panou
solar pe un urmăritor va produce mai multă energie decât unul fix. Urmăritoarele sunt
adesea utilizate în aplicaţii de pompare a apei. Costul unui urmăritor poate fi
semnificativ, şi datorită posibilităţii de defalcare, acestea sunt cele mai recomandate
pentru înclinarea mecanică. Costul unui sistem de montare variază în funcţie de
numărul de module şi tipul de montare. Costul mediu este intre 250 şi 1.000 USD
pentru o gamă fixă şi 2.000 USD pentru un urmăritor solar. Un alt cost de estimarea
a factorului pentru montare de rafturi este de 0.50 USD la 1 USD pe Watt evaluat [7].

2.3.2. Caseta de conectare

Fig. 2.6. Caseta de conectare Midnight PV3 [7]

Casetele de conectare trecute adesea cu vederea, reprezintă o parte


esenţială din majoritatea sistemelor solare electrice. Caseta de conectare este o
incintă electrică care permite conectarea in paralel a mai multor panouri solare. De
exemplu, pentru conectarea împreună a două panouri pentru un sistem de 12 Volți,
trebuie conectat fiecare cablu de ieşire a panoului direct la bornele din interiorul cutiei
de conectare. Din caseta de conectare se montează apoi doar un conductor de plus
şi unul de nul (în conductă este cazul) pentru componenta următoare a sistemului,
reprezentată de intrarea redresorului de încărcare. Caseta de conectare va găzdui,
de asemenea, şiruri de siguranțe serie sau disjunctoare. Aceste cutii sunt de obicei
în aer liber, pentru plasarea în imediata vecinătate a panourilor solare. De obicei
casetele de conectare, au prețul cuprins intre 80 si 140 USD [7].

13
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

2.3.3 Controlerul de încărcare.

Fiecare sistem solar electric cu baterii ar trebui să aibă un controler de


încărcare. Controlerul de încărcare reglează cantitatea de curent a modulelor
fotovoltaice care alimentează bateriile. Funcţia lor principală este de a preveni
supraîncărcarea bateriilor, dar de asemenea, controlerul de încărcare, limitează
curentul de scurgere invers din blocul de baterii înapoi în panoul fotovoltaic pe timp
de noapte sau în zilele noroase, consumând bateria.

Fig. 2.7. Controler de încărcare C40 [7]

Cele două tipuri principale de controlere de încărcare sunt PWM (Pulse Width
modulaţie) şi MPPT (de urmărire). Tehnologia PWM este mai veche şi mai frecvent
utilizată la panouri solare mai mici. Alegerea unui controler de încărcare PWM, se
face pentru panouri fotovoltaice şi pentru baterii de aceeaşi tip. Controlerul de
încărcare trebuie să aibă o capacitate nominală suficientă (în amperi) pentru da
curentul total sistemului de panouri solare în condiţii de siguranţă. Controlerele de
încărcare MPPT pot urmări punctul de puterea maximă a unui sistem de panouri
fotovoltaice şi să livreze o putere cu 10-25% mai mare decât ar putea da un controler
PWM pentru același sistem. Aceștia fac acest lucru prin transformarea excesului de
tensiune în curent utilizabil. O altă caracteristică a controlorilor de încărcare MPPT
este capacitatea lor de a accepta o tensiune mai mare din sistemul de panouri pentru
ieşirea unei tensiuni mai mici a baterie de stocare. Costurile controlerelor de
încărcare este de obicei, cuprins între 50 şi 750 USD în funcţie de mărimea, tipul şi
caracteristicile acestuia [7].

14
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

2.3.4. Baterii de stocare pentru sisteme electrice solare

Baterii de stocarea a energiei electrice pentru sisteme de energie regenerabilă


vin în mai multe nivele de tensiuni, dar cele mai frecvente sunt cele de 6 şi de 12
volți.

Fig. 2.8. Baterie cu ciclu adânc

Cele mai utilizate tipuri de baterii în sistemele regenerabile sunt:


 Baterii acide cu plumb;
 Baterii sigilate cu absorbție de sticlă;
 Baterii cu electrolit stabilizat (sigilate cu celule in gel).

Bateriile acide cu plumb sunt cele mai rentabile. Ele necesită întreţinere, care
implică controlul tensiunii, şi adăugând ocazional acid. În plus, bateriile pe bază de
hidrogen, trebuie să fie depozitate într-o incintă ventilată. Din cauza problemelor de
întreţinere, unii oameni prefera baterii sigilate, care nu necesită întreţinere. Din
moment ce acestea sunt sigilate, ele nu au nevoie de aerisirea gazelor. Bateriile
sigilate cu absorbție de sticlă costă mai mult şi sunt mai sensibile la supraîncărcare
decât cele acide cu plumb. Bateriile sigilate cu celule in gel sunt similare cu absorbție
de sticlă în car acestea sunt, de asemenea sigilate şi, prin urmare, nu necesită
întreţinere, dar tind să fie cele mai scumpe dintre cele trei tipuri existente. Durata de
viaţă utilă pentru toate tipurile de baterii se măsoară, nu în unităţi de timp ci direct in
numărul de cicluri de încărcare posibile: bateriile mai au scurgeri de fiecare dată
când sunt utilizate, deci se obţin mai puţine cicluri de încărcare. Bateriile sigilate nu
tind să dureze atât timp cât bateriile acide. Bine întreţinute bateriile acide pot avea o
durata de funcționare de zece ani, iar bateriile sigilate au durata de aproape cinci ani.
Alt factor de care se țin cont este că unele dintre aceste baterii cântăresc peste 90 de

15
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

kilograme şi, în funcţie de capacitatea pe care o au, pot costa de la 20 la 1200 USD
fiecare. Având în vedere problemele de întreţinere, greutatea şi cheltuielile de
întreținere, pentru a alege bateriile de stocare a energiei trebuie multă atenție
Planificarea pentru cinci zile a energiei stocate de baterie poate sa fie cea mai bună
opţiune.

2.3.5. Invertor solar

Fig. 2.9. Invertor Solectria, pe un panou de alimentare precablat

Un invertor ia curentul continuu de la baterii şi îl transformă în curent


alternativ, care este folosit pentru cele mai comune sarcini electrice. Există două
tipuri principale de invertoare, cu undă perfect sinusoidală şi cu undă sinusoidală
modificată.

Invertoarele cu undă perfect sinusoidală au nevoie de baterii de stocare.


Invertoarele cu grila dreaptă legată nu folosesc baterii şi invertoarele cu grilă
capabilă pot lucra, fie cu sau fără baterii, în funcţie de proiectarea sistemului. Există
o gamă largă de invertoare disponibile având caracteristici adaptate nevoilor
sistemului in situaţii diferite. Unele invertoare au integrat încărcătoare ca, astfel încât
acestea să poată folosi alimentarea de la reţea pentru a încărca bateriile în timpul
perioadelor fără soare. Invertoare cu încărcătoarele ca integrate pot fi de asemenea
utilizat în asociere cu generatoare pe bază de combustibili fosili pentru încărcarea

16
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

bateriei sau pentru sarcini foarte mari. Invertoarele fără grilă pentru folosirea întregii
case trebuie să aibă cutii adecvate de protecție şi accesorii care să includă toate
cabluri necesare. De obicei, invertoarele „pentru întreaga casă” sunt apreciate pentru
producerea unei puteri de 2000 W putere continuă sau chiar mai mult. Invertoare
fără grilă sunt cele care produc curent. Unele aparate (compresoare sau alte sarcini
inductive) şi echipamentele electronice foarte sensibile (încărcătoare de baterie fără
fir, calculatoare, aparate stereo, etc.) nu vor funcţiona corect cu undă sinusoidală
modificată. Invertoare fără grilă au prețul cuprins între 100 şi 3000 dolari în funcţie de
mărimea şi de tipul acestuia.

Un invertor cu undă sinusoidală modificată se conectează direct la rețeaua de


energie electrică fără utilizarea de baterii. Cu aceste invertoare, în cazul în care
curentul scade, curentul din sistemul fotovoltaic scade de asemenea, pentru a
proteja sistemul la avariile cauzate în timpul întreruperilor. Un invertor cu undă
sinusoidală capabil să se conecteze atât la reţea şi de asemenea să utilizeze baterii,
este cel care are posibilitatea de a ridica puterea în timpul întreruperilor. Invertoarele
cu undă sinusoidală modificată, produc în general peste 2000 W, si costă in jur de
2.000 - 4000 USD.

2.3.6. Deconectoare de rețea de curent continuu sau alternativ

Nici un sistem electric complet () nu poate exista fără Deconectoare de rețea.


Deconectoare de rețea de curent continuu şi alternativ ale unui sistem fotovoltaic
sunt întrerupătoare manuale care sunt capabile de tăiere a puterii la şi din invertor.
Unele invertoare au deconectoare de rețea cu întrerupătoare integrate în structura
lor. Alte sisteme utilizează un panou de putere integrat care să sprijine invertorul sau
invertoarele asociate acestora pentru deconectare într-o anumită ordine. În alte
cazuri, va trebui să cumpere separat deconectoare de rețea corespunzătoare, pentru
a lucra cu un invertor. Deconectoarele de rețea sunt utilizate de personalul de
serviciu sau de persoane autorizate (pompieri/poliţie/lucrători din domeniul electric)
pentru a opri de puterea surselor de energie regenerabilă de a ajunge la invertor. (Nu
uitaţi că în cele mai multe invertoare există condensatori care pot deţine o tensiune
mortală de până la câteva minute după oprirea curentului. Consultaţi manualul

17
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

invertorului pentru timpii de acces în condiţii de siguranţă). Deconectarea împiedică


curentul produs de la a merge dincolo de punctul de deconectare de la o reţea de
energie electrică sau de la componentele deteriorate. Proprietarii de case sau
personalul autorizat poate folosi deconectarea pentru deenergizarea unui sistem de
întreţinere sau de service. Prețul deconectoarelor de rețea poate varia în jurul a 100
– 300 USD.

Fig. 2.10. Deconectoare de rețea

2.3.7. Diverse componente

Cabluri, conectori, conducte şi alte componente din această categorie includ


tot ceea ce ai nevoie pentru a conecta toate echipamentele împreună în condiţii de
siguranţă. Ca şi în majoritatea tehnologiilor de specialitate, există mai multe părţi şi
instrumente implicate în instalarea corectă a unui sistem fotovoltaic eficient şi în
siguranţă. Este responsabilitatea instalatorului de a avea o cunoaștere aprofundată a
acestora, a normelor şi reglementărilor referitoare la instalaţiile electrice solare (NEC
Secţiunea 690). Obţinerea cunoştinţelor necesare pentru proiectarea şi instalarea
unui sistem eficient nu doar asigură că sistemul fotovoltaic va satisface nevoile în
mod eficient, dar, de asemenea, ţine casa în condiţii de siguranţă şi ajută la
promovarea acceptării energiei regenerabile ca sursă de energie principală.

18
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

3. MODELAREA ŞI SIMULAREA UNUI SISTEM DE CONVERSIE A


ENERGIEI FOTOVOLTAICE ÎN ENERGIE ELECTRICĂ DE CURENT
ALTERNATIV

Capacitatea maximă pentru extragerea puterii pentru panouri fotovoltaice este


realizată prin metode dinamice şi statice. În metodele dinamice punctul de putere
maximă (MPP) este atins prin urmărirea mişcării soarelui. Această premisă nu este
potrivită în cazul conversiei fotovoltaice cu module de capacitate mică şi medie din
motivul energiei consumate şi a costului mare. Metoda statică [11], folosită pentru
modulele de mică capacitate, depistează punctul de putere maximă utilizând
convertore de putere cu frecvenţe înalte prin intermediul cărora se ajustează în mod
continuu punctul de funcționare maxim.

Literatura de specialitate descrie câteva modalități de urmărire a punctului de


putere maximă pentru un modul fotovoltaic. Metoda cea mai utilizată în abordările de
stabilire a punctului de putere maximă este metoda “perturbă şi observă” (P&O).
Această metodă modifică în continuu nivelul de operare a panoului solar prin
observarea efectelor la puterea emisă de panoul solar şi mărirea respectiv scăderea
tensiunii de funcționare a panoului fotovoltaic [11]. Metoda are la bază minimizarea
erorilor dintre tensiunea dată de panoul fotovoltaic şi o tensiune de referinţă variabilă
sau fixă [13].

3.1. Modelarea putere-tensiune a unui panou fotovoltaic

Modelul cel mai simplu pentru o celulă solară, derivat din caracteristica fizică a
acesteia, este reprezentat de modelul cu o diodă. Circuitul echivalent pentru o celulă
fotovoltaică este reprezentat în figura 3.1, în care sursa de curent furnizează un
curent direct proporţional cu nivelul radiaţiei solare [11].

19
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Fig. 3.1. Circuit echivalent pentru o celulă fotovoltaică

Legătura dintre tensiunea şi curentul de ieşire este realizată de modelul


matematic prezentat de următoarele relații [11]:

[ ( )] (3.1)

in care:
 reprezintă curentul fotovoltaic emis;
 reprezintă curentul prin diodă;
 reprezintă factorul ideal pentru diodă;
 şi sunt rezistenţe serie respectiv paralel;
 reprezintă tensiunea termică.

În figurile 3.3 şi respectiv 3.4 sunt date caracteristicile curent-tensiune şi


putere-tensiune, ale unui panou fotovoltaic pentru diverse trepte ale radiaţiei.

Fig. 3.3. Caracteristica curent-tensiune pentru un panou fotovoltaic

20
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Fig. 3.4. Caracteristica putere-tensiune pentru un panou fotovoltaic

Fig.3.5. Caracteristica curent-tensiune pentru un panou fotovoltaic supus unei radiații


de , şi la diferite niveluri ale temperaturii

21
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Fig. 3.6. Caracteristica putere tensiune pentru un panou fotovoltaic la temperatura


constantă de şi la un prag al radiației S

Fig. 3.7. Caracteristica putere-tensiune a unui modul fotovoltaic pentru o radiaţie de


şi valori diferite de temperatură T

22
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

3.2. Modelarea unui convertor

Energia electrică generată de fotovoltaice, este produsă direct, cu ajutorul


celulelor semiconductoare de siliciu, prin intermediul energiei radiaţiei solare.
Optimizarea conversiei energetice este asigurată de convertoarele statice de putere.
În figura 3.8 este reprezentată schema bloc pentru o astfel de modalitate de
conversie a energiei [10].

Fig. 3.8. Producerea energiei electrice prin conversie fotovoltaică

Echipamente electronice pentru conversia energiei fotovoltaice

Fig. 3.9. Convertor unidirecţional pentru sisteme fotovoltaice [12]

23
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Pentru panouri fotovoltaice tensiunea de ieşire este de 100 V, aceasta fiind


variabilă în funcţie de sarcina celulei respectiv în funcţie de poziţia soarelui. Rezultă
că tensiunea trebuie să fie amplificată prin intermediul unui invertor-transformator
conform figurii 3.9, până în jurul valorii de 800 V. Stocarea energiei se face prin mai
multe metode, în cazul figurii 3.10 folosindu-se baterii Pb-acid care, din motive
economice şi tehnice sunt alese la tensiunea de 120 V. Conectarea modulului
fotovoltaic la reţea se face cu ajutorul unui sistem bidirecţional prin care se asigură
un ciclu optim al încărcării şi al descărcării bateriei [12].

Fig. 3.10. Convertizor bidirecţional de încărcare şi descărcare a acumulatorului [12]

24
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Fig. 3.11. Egalizator de putere [12]

Din motivul că sarcinile pe părţile de -800 V respectiv +800 V, ale sistemului,


pot sa fie diferite, aceasta având consecințe defavorabile pentru funcţionarea
sistemului, se utilizează un egalizator de putere. În figura 3.11, este prezentat un
astfel de circuit, realizat dintr-un transformator de izolare care transferă sarcina între
sisteme şi două invertoare monofazate cu tranzistoare IGBT. Aceste invertoare sunt
proiectate pentru a funcţiona la frecvenţa de 50 kHz, asigurând un gabarit redus al
sistemului [12].

Fig. 3.8. Schema electrică a convertorului

25
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

În figura 3.8. este reprezentat circuitul electric al unui convertor. Prin varierea
ciclului D, comutatorul este utilizat pentru modularea transferului de energie de la
sursă către sarcină. Relaţia de legătură dintre tensiunea de ieşire şi de intrare a
convertorului de energie este dată de ecuația 3.2:

(3.2)

Dependenţa dintre starea activă şi câştigul de tensiune a convertorului, nu


este liniară. Câştigul de tensiune, scade respectiv creşte prin descreşterea respectiv
creşterea stării active a convertorului. Astfel, crescând sau scăzând starea activă a
convertorului rezultă deplasarea punctului de funcționare a panoului solar, pe
caracteristica curent-tensiune, către dreapta sau către stânga.

Circuitul echivalent a convertorului în stările pornit şi oprit ale comutatorului


este prezentat în figura 3.9.

a)

b)
Fig. 3.9. Circuite echivalente pentru convertor în stările pornit şi oprit
a) stare pornit, b) stare oprit

26
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Stare pornit
Starea pornit este exprimată de relaţiile 3.3:

(3.3)

Stare oprit
Starea oprit este dată de relaţiile următoare:

(3.4)

Dacă se presupune că acest convertor funcţionează în regimul conducţie


continuă, modelul uzual este exprimat prin ecuațiile următoare:

( ) ( ) ( )

( ) ( (3.5)

( ) ( ) ( )

27
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

4. DIMENSIONAREA ŞI OPTIMIZAREA UNUI SISTEM FOTOVOLTAIC

4.1. Necesar de energie electrică

Se propune proiectarea şi analiza unui sistem fotovoltaic pentru asigurarea


alimentarea necesarului de energie electrică pentru un consumator casnic, având
următoarele consumuri:

Tabelul 4.1. Consumul de energie electrică considerat

Iluminat Putere Ore/zi Cantitate (Buc) KWH/zi KWh/Luna


Economic 20 4 6 0,48 14,4
Electrocasnice Putere Ore/zi Cantitate KWH/zi KWh/Luna
Mixer 300 0,5 1 0,15 4,5
Uscător 1000 0,5 1 0,5 15
Cafetiera 1000 1 1 1 30
Fier de calcat 1000 1 1 1 30
Frigider (nou,
200 5 1 1 30
economic)
Comunicații Putere Ore/zi Cantitate KWH/zi KWh/Luna
TV color 25'' 150 3 1 0,45 13,5
AC stereo/home
500 6 1 3 90
cinema
Desktop Computer 300 3 1 0,9 27
Laptop Computer 100 6 1 0,6 18
Imprim. Laser 900 0,2 1 0,18 5,4
Iluminat 14,4 KWh/luna Procent: 0,051836
Electrocasnice: 109,5 KWh/luna Procent: 0,394168
Comunicații: 153,9 KWh/luna Procent: 0,553996
Total: 277,8 KWh/luna Procent: 1

28
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Energia electrică de care are nevoie consumatorul casnic este de 277,8 KWh
pe lună, respectiv 9,26 KWh pe zi.

4.2. Date meteo

Fără datele climatice, nu se poate face calculul necesarului şi consumului de


energie. Pentru a afla energia solară disponibilă în zona orașului Roman se folosește
aplicația online de pe site-ul http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/.

Fig. 4.1. Sistem Geografic de Informare PV (SGIPV) - alegere zona Roman

4.2.1. Iradierea solară lunară

Estimările medii lunare Sistem Geografic de Informare PV (SGIPV -


Photovoltaic Geographical Information System) pe termen lung:
 localizare: Roman 46°55'39" nord, 26°55'19" est, elevația: 203 m a.s.l.;
 baze de date ale radiaţiei solare utilizate: PVGIS – clasic;
29
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

 unghi optim de înclinare: 37 grade;


 deficitul de iradiere anual cauza de umbrire (orizontal): 0,0%.

Tabelul 4.2. Estimările iradierii solare lunare zona Roman

Luna Hh Hopt H(90) Iopt T 24h Ngz

Ianuarie 1130 1950 2010 66 -2.7 610


Februarie 1980 3090 2910 59 0.1 472
Martie 3280 4300 3420 47 3.9 382
Aprilie 4380 4860 3080 31 10.5 140
Mai 5770 5760 2990 18 16.3 31
Iunie 6170 5840 2770 10 19.7 6
Iulie 6140 5980 2940 17 21.6 3
August 5580 6010 3500 28 20.8 24
Septembrie 3990 5060 3730 43 15.4 128
Octombrie 2660 4020 3620 57 10.6 321
Noiembrie 1380 2290 2290 64 4.5 516
Decembrie 933 1640 1710 67 -1.3 641
Media 3620 4240 2910 37 9.9 3274
anuala

*Sursa: PVGIS © Comunităţile Europene, 2001-2010


unde:
 Hh: iradiere pe plan orizontal (Wh/m2/zi)
 Hopt: iradiere optim pe plan inclinat (Wh/m2/zi)
 H(90): iradiere pe plan la unghi: 90 grade. (Wh/m2/zi)
 Iopt: înclinaţia optimă (grade)
 T24h: media pe zi a temperaturii (° C)
 Ngz: Numărul de grade - zile încălzire (grade-zile)

30
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Fig. 4.2. Reprezentări grafice ale iradierii solare lunare în zona Roman
* Sursa: PVGIS © Comunităţile Europene, 2001-2010

31
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

4.2.2. Performanţa rețelei PV conectate

Estimările PVGIS de producere a energiei electrice solare:


 localizare: Roman 46°55'39" nord, 26°55'19" est, elevația: 203 m a.s.l.;
 baze de date ale radiaţiei solare utilizate: PVGIS – clasic
 puterea nominală pentru sistemul PV: 0.1 kW (siliciu cristalin);
 pierderile estimate din cauza temperaturii: 8,8% (folosind temperatura
ambiantă locale);
 pierderea estimată din cauza efectelor de reflexie unghiulară: 2,8%;
 alte pierderi (cabluri, etc. invertor): 14,0%;
 pierderi combinate ale sistemului de PV: 23,8%.
Tabelul 4.3. Estimarea PVGIS de producere a energiei electrice solare

Luna Ed Em Hd Hm

Ianuarie 0.24 7.55 1.92 59.6


Februarie 0.38 10.6 3.06 85.6
Martie 0.51 15.8 4.28 133
Aprilie 0.55 16.6 4.87 146
Mai 0.64 19.8 5.80 180
Iunie 0.64 19.2 5.90 177
Iulie 0.65 20.2 6.03 187
August 0.66 20.4 6.04 187
Septembrie 0.57 17.1 5.04 151
Octombrie 0.47 14.4 3.97 123
Noiembrie 0.28 8.27 2.25 67.6
Decembrie 0.20 6.32 1.61 49.9
Media
0.483 14.7 4.24 129
anuală
Total an 176 1550
unde:
 Ed: producţia medie zilnică de energie electrică din sistemul respectiv (kWh)
 Em: producţia medie lunară de energie electrică din sistemul respectiv (kWh)

32
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

 Hd: suma medie zilnică de iradiere la nivel mondial pe metru pătrat primită de
PV respectiv (kWh/m2)
 HM: suma medie de iradierii la nivel mondial pe metru pătrat primită de PV
respectiv (kWh/m2)

Fig. 4.3. Producţia de energie lunara unghi - fix din sistemul PV

Fig. 4.4. Iradiere lunară în plan pentru unghi fix


33
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Fig. 4.5. Schiţă de orizont cu calea soarelui pentru solstiţiul de iarnă şi de vară

4.2.3. Media zilnică a iradierii solare

Estimările PVGIS ale profilelor medii zilnice:


 rezultate pentru: ianuarie;
 baze de date ale radiaţiei solare utilizate: PVGIS – clasic;
 înclinarea planului: 35 grade;
 orientarea (azimut) planului: 0 grade.

Tabelul 4.4. Estimarea mediei zilnice a iradierii solare în zona Roman


Ora G Gd Gc A Ad Ac
07:52 68 34 159 133 38 425
08:07 96 47 233 178 57 557
08:22 127 62 314 214 71 665
08:37 151 70 382 238 76 739
08:52 173 78 447 257 81 798
09:07 194 84 507 274 85 845
09:22 213 90 564 287 90 884
09:37 231 96 616 299 93 915

34
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

09:52 246 101 663 309 96 941


10:07 260 105 705 317 99 963
10:22 273 108 743 324 102 980
10:37 283 111 775 329 104 995
10:52 292 113 803 334 106 1010
11:07 299 115 825 337 107 1010
11:22 304 117 841 340 108 1020
11:37 308 117 852 342 109 1020
11:52 310 118 858 342 109 1030
12:07 310 118 858 342 109 1030
12:22 308 117 852 342 109 1020
12:37 304 117 841 340 108 1020
12:52 299 115 825 337 107 1010
13:07 292 113 803 334 106 1010
13:22 283 111 775 329 104 995
13:37 273 108 743 324 102 980
13:52 260 105 705 317 99 963
14:07 246 101 663 309 96 941
14:22 231 96 616 299 93 915
14:37 213 90 564 287 90 884
14:52 194 84 507 274 85 845
15:07 173 78 447 257 81 798
15:22 151 70 382 238 76 739
15:37 127 62 314 214 71 665
15:52 96 47 233 178 57 557
16:07 68 34 159 133 38 425
16:22 19 19 10 9 8 5
*Timpul indicat este ora solară locală. Pentru ora GMT se adaugă -1.79 ore
unde:
 G - iradianţa globală pe un plan fix (W/m2)
 Gd - iradianţa difuză pe un plan fix (W/m2)

35
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

 GC - iradianţa globală cer senin pe un plan fix (W/m2)


 A - iradianţa pe un plan global de urmărire cu 2 axe (W/m2)
 Ad - iradianţa difuză pe un plan de urmărire cu 2 axe (W/m2)
 Ac - iradianţa globală cer senin pe plan de urmărire a 2-axa (W/m2)

Fig. 4.6. Iradianţa zilnică pe un plan fix

Fig. 4.7. Iradianţa zilnică pe un plan de urmărire a 2-axa

36
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Fig. 4.8. Schiţă de orizont cu calea soarelui pentru solstiţiul de iarnă şi de vară

4.3. Alegerea panoului fotovoltaic

Se utilizează panouri solare din siliciu cristalin tip H1540-150, produse de


firma Helios Technologies, şi comercializate de LP Electric.

În alegerea tipului de panoului solar sau avut in vedere următoarele:

 aceste panouri produc mai multă energie decât panourile de siliciu amorf, dar
sunt si mai costisitoare;
 sunt cele mei puternice panouri solare, producând energie electrica conform
puterii nominale a acestora;
 locația nu dispune de o suprafață in care să se adune mult panou solar;
 firma producătoare oferă o garanție de 80% din putere după 25 de ani de
funcționare.

37
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Tabelul 4.5. Caracteristici tehnice panou solar HELIOS H1540-150 - 150W

Tip Celula: mono-Si


Putere Maximă (W): 150
Curent Scurt - Circuit 9,9
(A):
Tensiune Circuit 23
Deschis (V):
I la Pmax (A): 8,42
U la Pmax (V): 17,8
Lungime (mm): 690
Lățime (mm): 1700
Aria (m2): 1,173

Greutate (Kg): 14,5

Model: H1540-150 HELIOS

Certificări: CE Mark TÜ– Safety Class II Certified

*Sursa: http://www.lpelectric.ro/ro/products/solar/panels_he_ro.html#150

4.4. Alegerea bateriei de stocare

Principala caracteristică de alegere a acumulatorului este tensiunea acestuia


dar de asemenea este importantă şi capacitatea lui.

Dimensionarea bateriei trebuie să ţină cont de durata în care panourile solare


nu furnizează energie în timp ce circuitele de utilizare consumă.

Acumulatorul trebuie să aibă o capacitate suficienta de a stoca energia


furnizată de panouri pentru perioadele de reîncărcare între două sejururi.

În funcție de energia furnizata de panourile fotovoltaice şi de independenta


energetică de 1 zi fără producere de energie de la panou în care se dorește
38
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

funcționarea la minimul necesar se aleg baterii de stocare de tipul Sonnenschein


SB12/130 A, seria Solar Block. Numărul acumulatorilor este 8, conectați în
combinaţie serie-paralel (trebuiesc 4 baterii conectate in serie pentru a asigura
valoarea curentului necesară alimentării).

Tabelul 4.6. Caracteristici tehnice baterie SB12/130 A

Model SB12/130 A

Voltaj (V) 12

Capacitate (Ah) 130

N C100

Lungime (mm) 513

Înălțime(mm) 223

Lățime (mm) 223

Greutate (Kg) 48

Se aleg acest tip de acumulatori din următoarele considerente:

 reprezintă o gamă fiabilă pentru aplicații în condiții dure iar aplicațiile tipice
includ arii de folosire diversificată;
 sunt concepute pentru a suporta maxim 1200 de cicluri cu descărcare 100%;
 pot ajunge sa suporte 4500 de cicluri pentru o descărcare de numai 30%.

39
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

4.5. Alegere regulator încărcare baterie

Regulatoarele de încărcare sunt dispozitive de control indispensabile în


sistemele de energie alternativă, având rolul de a proteja acumulatorii conectați la
sursa de energie alternativă.

Pentru alegerea regulatorului de încărcare, este necesar ca acesta să poată


controla curentul maxim la ieşirea din panouri.

Curentul maxim pentru sistemul de panouri este dat de:

unde: reprezintă curentul de scurtcircuit al unui panou.

În funcție de curentul maxim de la ieșirea sistemului de panourilor fotovoltaice


şi de raportul calitate-preț, se alege un regulator de încărcare Steca seria 4401,
prezentat în figura 4.9, complet programabil care se pretează pentru aceasta
aplicațiile, ale cărui caracteristici tehnice sunt date in tabelul 4.7.

Fig. 4.9. Regulator de încărcare Steca 4401

40
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Tabelul 4.7. Caracteristici tehnice regulator de încărcare Steca 4401

Model 4401

Voltaj 48 V

Curentul maxim de scurtcircuit 40 A

Curentul maxim de ieșire 10A

Consumul propriu maxim 14 mA

Tensiunea de încărcare finală 54.8 V

tensiunea de încărcare 57.6 V

Tensiunea de egalizare (dezactivată 58.8 V


pentru gel)
Tensiunea minimă de reconectare (LVR) 50.4 V

Protecție împotriva descărcării profunde 44.4 V


(LVD)
Temperatura ambiantă permisă -10 °C...+60 °C

Dimensiunea terminal (fir subțire/unic) 16 mm² / 25 mm²

clasa incintei de protecție IP 22

Greutatea 550 g

Dimensiuni L x l x h 188 x 128 x 49 mm

Descriere detaliata:

Steca Solarix 4401 completează gama de produse solare actuale Omega


Solarix cu valori ale curentului de 30 de Amperi până la 40 Amperi, disponibile în 12
V, 24 V si 48 V. Curentul de sarcină este limitat la 10 Amperi. Procedurile de
încărcare se bazează pe niveluri de tensiune care pot fi reglate individual prin
intermediul a patru butoane situate în spatele capacului frontal [8].

Aplicaţii: case solare Off-grid şi vehicule de agrement (RVs).

41
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Caracteristici de proiectare Steca Solarix 4401 [8]:

 PWM bazate pe algoritm de încărcarea baterilor serie;


 Boost, undă de încărcare;
 egalizare încărcare;
 control SOC al bateriei;
 sarcină de reactivare automată;
 temperatură de compensare;
 punere la pământ printr-un terminal;
 modificarea domeniului parametrilor prin jumper-ii de pe PCB;
 interfață RJ45.

4.6. Alegere invertor

Pentru invertor se adoptă o soluţie cu un preţul de cost acceptabil pentru


această instalaţie.

Se alege invertorul Studer Compact C3548, prezentat in figura 4.9., ale cărui
caracteristici tehnice sunt date in tabelul 4.8.

Fig. 4.9. Invertor Studer Compact C3548

42
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Tabelul 4.8. Caracteristici tehnice invertor Studer Compact C3548

Model C 3548

Putere (W) 3500

Voltaj (V) 48

Dimensiuni L x l x h (mm) 480 x 215 x 124 mm

Greutate (Kg) 29,4

Clasa de protecție IP20

Remarcă cu încărcător de baterie 0-50A

4.7. Cabluri si diverse componente

Conductoarele utilizate pentru conectarea parților componente ale sistemului


fotovoltaic au caracteristicile date in tabelul 4.10. Ele sunt alese diferit pentru partea
de curent continuu respectiv pentru partea de curent alternativ.

Tabelul 4.9. Caracteristici cabluri utilizate

Partea de c.c. Partea de c.a.

Lungime cablu monofilar: 114 m 60.0 m

Cablu cu secțiune transversală: 4 mm² 4 mm²

Căderea de tensiune: 2.10 V 1.87 V

Rezistenta cablului: 0.10  0.04 

Pierderi totale de putere: 21.44 W 40.64 W

Pierderi la puterea maximă 0.40% 0.88%

4.8. Schema sistemului fotovoltaic

În figura 4.13 este reprezentată simplificat schema sistemului fotovoltaic. De


exemplu sistemul de acumulatori este reprezentat doar de o singură baterie.
43
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

20 Panouri fotovoltaice
HELIOS H1540-150 - 150W

Regulator încărcare
baterie

Invertor Studer
Compact C3548

230 V c.a. /50 Hz

8 Acumulatori
SB12/130 A

Fig. 4.10. Schema sistemului fotovoltaic

44
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

4.9. Prețul de cost al instalației fotovoltaice

În tabelul 4.11 este prezentat prețul fiecărei componente a sistemului


fotovoltaic, respectiv prețul total al acestuia exprimat in Euro, respectiv în Lei. 1 Euro
= 4,27 Lei, curs valutar stabilit de către BNR la data de 14.01.2011.

Tabelul 4.10. Prețul de cost al sistemului fotovoltaic cu sistem de orientare

Componente / Preț Euro Lei


1. Panouri fotovoltaice (20) 16000 68320
2. Baterii de stocare (8) 3784 16157,7
3. Regulator încărcare baterie 289,95 1238
4. Invertor 2.651 11319,8
5. Cabluri şi alte componente 900 3843
TOTAL 23625 100879

4.10. Optimizarea sistemului fotovoltaic

Pentru optimizarea sistemului fotovoltaic se alege un sistem de orientare a


panourilor fotovoltaice, iar pentru diferite unghiuri de inclinare se determină producţia
medie zilnică de energie electrică pentru sistemul respectiv şi se alege soluția optimă
de înclinare orizontală a modulelor.

4.10.1. Alegere sistem de orientare

Se alege sistemul de urmărire activă ETA 1500 Lorentz, prezentat in figura


4.10. Mai jos sunt prezentate caracteristicile, design-ul şi modul de montare pentru
sistemul de orientare ETA 1500 a firmei Lorentz.
Firma Lorentzwas cu sediul în Hamburg este fondată din 1993 şi este astfel,
unul dintre pionierii industriei solare. Lorentz proiectează şi produce sisteme de
orientare solare, pompe de apă şi diverse componente electronice şi hidraulice [9].

Caracteristicile sistemului de orientare ETA 1500 Lorentz


Sistemele de orientare activa ETA Lorentz sunt disponibile în versiuni diferite
cu o suprafață totală a modulelor de până la 15m². Sistemele de orientare sunt fără

45
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

întreţinere şi datorită fiabilității ridicate au o durata de viața lungă. Datorită


consumului redus de energie de cca. 1.25 kWh/an şi puterii suplimentare de maxim
40% (în comparaţie cu modulele cu instalare fixă), aceste sisteme sunt foarte
rentabile.

Sistemele sunt controlate central şi astronomic, minimizând astfel mişcările


inutile de urmărire. Sistem de orientare activa ETA Lorentz sunt proiectate pentru a
rezista la viteze ale vântului de pana la 150 km/h [9].

Fig. 4.11. Sistemul de orientare activă ETA 1500 Lorentz [9]

Tabelul 4.11. Caracteristici tehnice sistem de urmărire

Model Lorentz Etatrack active 1500


Suprafaţa totală maximă 15m²
Capacitatea totală maximă a
modulelor 2400Wp
Unghiul de azimut 90°,orientare automată

46
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Unghiul de elevație 0-45°, ajustabil manual


Tensiunea de alimentare 12V
Control astronomic Orientare după soare
Unitatea de control locală LCU pana la 10 (opțional 25/50) urmăritoare
Unitatea centrală de control CCU pana la 2000 urmăritoare
Consumul de putere 1.25kWh/an
Viteza maxima a vântului 150km/h
Piese pentru fixare incluse
Lungimea de montare a stâlpului 2.75m
Volumul de beton al fundației 3.0m³
Dimensiuni (L/W/H) 1200mm/800mm/800mm
Dimensiuni urmăritor (L/W/H) 4220mm/800mm/300mm
Greutate 396kg

Aplicații: Sistemul de urmărire solară cu o singură axă, ETA 1500 Lorentz


este folosit pentru panourile solare în conformitate cu IEC 61215, UL 1703. Acestea
produc o putere suplimentară de până la 40% în comparaţie cu modulele cu instalare
fixă.

Funcţia de urmărire automată în direcția Est - Vest cu un unghi de pivotare


posibil de 90 °. Unghiul de elevaţie poate fi reglat manual între în funcţie de
locaţia geografică. Energia de 12 V poate fi furnizată de către un mini-modul
suplimentar. Noaptea, sisteme de urmărire adoptă întotdeauna o poziţie orizontală
pentru a minimiza suprafaţă expusă la vânt [9].

Design-ul unității de urmărire


 sistem de orientare cu o singură axa, unghiul axei a doua reglabil manual între
;
 suprafaţa modulelor (circa ), 2.5 kWp;
 altitudine Est - Vest: ;
 fără senzori de lumină predispuși la eşec;
 cadru: otel zincat prin imersie la cald;

47
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

 fixare cu cleme din oţel inoxidabil;


 aprovizionarea cu energie a unităţii de urmărire: 12 V (tensiune nominală) la
80 V, furnizate de către unul dintre module, control de urmărire de către unul
dintre module. Pentru operarea în siguranţă în design-ul specific al sistemului
s-ar putea sa fie necesară, instalarea unui mic panou suplimentar;
 consum redus de energie ;
 urmărire în etape, în funcţie de durata de iluminare zilnică (durata zilei);
 fără mişcări inutile de urmărire;
 poziţionare către Sud pe timp de noapte;
 preț de cost eficient al sistemului de urmărire.
 durată de viaţă şi fiabilitate ridicată;
 fără întreţinere;
 potrivite pentru viteze mari ale vântului: staticii în conformitate cu standardele
germane şi europene.

Modul de fixare. Având în vedere că modulul este fixat cu ajutorul clemelor


mobile din oţel inoxidabil, un mare număr de tipuri de module pot fi folosite fără găuri
suplimentare în cadrul modulului.

Fig. 4.12. Parc solar din Portugalia realizat cu sisteme de urmărire ETA Lorentz [9]

Fundaţia [9]:
 fundație din beton (min. );
 fixare cu şuruburi în fundaţie;
 contrafort fundaţie;
48
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Comanda sistemului de orientare este realizată de o unitate cu motor liniar de


curent continuu, pentru urmărirea Est - Vest, fără întreţinere [9].

În pachetul de livrare sunt incluse următoarele [9]:


 cadru şi elemente de fixare din oţel zincat;
 clame din oţel inoxidabil pentru fixarea modulului;
 parte electronică inclusă, baterie în carcasa din plastic;
 motor liniar de curent continuu;
 stâlp de montare.

Fig. 4.13. Schema sistemului de orientare [9]

4.10.2. Soluția de optimizare aleasă

În urma recalculării mediei anuale a producţiei medii zilnice de energie


electrică pentru același sistem de panouri dar cu sistem de urmărire, prin intermediul
aplicației online de pe site-ul http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/, pentru diferite unghiuri
de înclinare orizontală (azimut) a sistemului de urmărire, au rezultat următoarele
valori ale producţiei mediei anuale pentru sistemul de panouri.

49
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

Tabelul 4.12. Rezultate obținute pentru diferite unghiuri de înclinare

1 10° 15° 30° 35° 40° 45° 50° 60° 90°


2 0,571 0,58 0,595 0,597 0,598 0,597 0,595 0,586 0,524
3 343 348 357 358 359 358 357 352 314
Legendă:
1 - Unghiul de inclinare [°];
2 - Media anuală a producţiei medii zilnice de energie electrică pentru
sistemul respectiv [kWh];
3 - Producția medie lunară finală a sistemului de panouri [kWh/lună].
Ca soluție optimă s-a ales o înclinare pe orizontală a panoului solar de 40°,
pentru care producția sistemului fotovoltaic cu sistem de urmărire este maximă. Se
obține astfel o putere suplimentara cu 23 % mai mare decât varianta fără sistem de
orientare, conform tabelului 4.13.

Tabelul 4.13. Puterea suplimentară produsă

Producția medie lunara pentru varianta inițială [kWh/luna] 290


Producția medie lunara finala pentru varianta optimizată [kWh/lună] 359
Puterea suplimentară rezultată prin optimizarea sistemului [%] 23

4.10.3. Prețul de cost al instalației fotovoltaice cu sistem de urmărire

În tabelul 4.13 este prezentat prețul de cost al sistemului fotovoltaic cu sistem


de urmărire, exprimat în Euro, respectiv în Lei. 1 Euro = 4,27 Lei, curs valutar stabilit
de către BNR la data de 14.01.2011.

Tabelul 4.12. Prețul de cost al sistemului fotovoltaic cu sistem de orientare

Componente / Preț Euro Lei


1. Panouri fotovoltaice (20) 16000 68320
2. Baterii de stocare (8) 3784 16157,7
3. Regulator încărcare baterie 289,95 1238
4. Invertor 2.651 11319,8
5. Cabluri şi alte componente 900 3843
6. Sistem de orientare 2593 11072
TOTAL 26218 111951

50
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

5. CONCLUZII

Cererea de putere electrică pentru progresele tehnologice este foarte mare în


societatea de astăzi în continuă creştere. Pentru a satisface aceste nevoi de energie
se folosesc generatoare de putere, care folosesc combustibili convenționali. Odată
cu folosirea combustibililor fosili apare poluarea mediului înconjurător. Aceștia emit în
atmosferă gaze cu efect de seră, care conduc la încălzirea globală, având un impact
negativ asupra atmosferei şi a organismelor vii, cu alte cuvinte dăunează grav
mediului. O modalitate foarte bună de a rezolva problema poluării mediului este
folosirea celulelor fotovoltaicelor. Energia solară este o energie verde, curată, având
de partea ei sprijinul multor oameni. Singurul dezavantaj al conversiei fotovoltaice în
energie electrică este neîndeplinirea cerințelor de putere din punct de vedere fizic şi
economic, care nu sunt suficiente pentru cerinţele actuale. În prezent, în acest
domeniu există timp şi banii investiţi în cercetare şi în dezvoltare, şi va dura foarte
puțin până când energia solară va deveni o modalitate eficientă de furnizare a
energiei electrice. Din punct de vedere economic, preţul panourilor fotovoltaice nu
scade foarte mult, dar cantitatea de energie produsă de acestea este în continuă
creştere. Aceasta este o indicaţie pentru un viitor de succes în acest domeniu. Deşi
există şi alte surse alternative de energie regenerabilă, celulele fotovoltaice sunt cele
mai curate şi mai ecologice. Astăzi se poate vedea poluarea mediului înconjurător,
iar obținerea, şi posibilitatea de utilizare a celulelor fotovoltaice reprezintă un pas
mare în recuperarea mediului.

În acest proiect s-au realizat următoarele:

 A fost întocmită o documentare privind producerea energiei electrice cu


ajutorul celulelor fotovoltaice, respectiv conversia energiei fotovoltaice,
modelarea unui panou fotovoltaic şi modelarea unui convertor;

51
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

 S-a proiectat un sistem fotovoltaic pentru acoperirea necesității de energie


electrică a unei clădiri;
 S-a realizat calculul de dimensionare a sistemului fotovoltaic pentru
consumatorul casnic;
 S-a realizat optimizarea sistemului fotovoltaic prin folosirea unui sistem de
orientare activă, obținându-se astfel o putere suplimentara cu 23 % mai mare
decât varianta fără sistem de orientare;
 Calculul de dimensionare şi optimizare s-a realizat în programul MS Excel.

52
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

BIBLIOGRAFIE

1. Boyle, G., Renewable Energy, Power for a Sustainable Future, Oxford,


Oxford University Press, 1996
2. ***Bratu, C., Sisteme descentralizate de producere a energiei, Curs 3, site
***http://retele.elth.ucv.ro/index.php?path=Bratu+Cristian%2FSisteme+des
centralizate/
3. ***http://www.em.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/Filie
reSolaire/solaire.htm
4. ***http://em.ucv.ro/elee/ro/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereSolair
e/Introduction/introduction.htm
5. ***Bălan, M., Particularităţile energiei solare, Note de curs, Curs 2, site
www.termo.utcluj.ro/regenerabile/2_1.pdf
6. ***http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/cmaps/eu_opt/pvgis_solar_optimum_RO.
png
7. ***http://www.altestore.com/howto/Solar-Power-Residential-Mobile-
V/Components-for-your-Solar-Panel-Photovoltaic-System/a82/
8. http://www.ecodirect.com/Steca-Solarix-4401-PWM-Charge-Controller-40-
amp-p/steca-solarix-4401.htm
9. http://www.tecnolia.ro/es/etatrack-active-1500-15m2-24kwp-with-pole/
10. http://em.ucv.ro/elee/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/Enjeux/Prod
uctionElectricite/1_cours.htm
11. Knopt, H., Analysis, Simulation, and Evaluation of Maximum Power Point
Tracking (MPPT) Methods for Solar Powered Vehicle, Master Thesis,
Portland State University, 1999
12. http://www.vlab.pub.ro/research/DCnet/CONSORTIUM/Sinteza.pdf
13. Castaner, L., Silvestre, S., Modelling Photovoltaic Systems Using Pspice,
John Wiley & Sons, LTd, 2002

53
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică

ANEXA 1 - Programul de calcul al sistemului fotovoltaic

CALCUL PANOURI FOTOVOLTAICE

1. NECESAR ENERGIE ELECTRICA:

Iluminat Putere Ore/zi Cantitate (Buc) KWH/zi KWh/Luna


Economic 20 4 6 0,48 14,4

Electrocasnice Putere Ore/zi Cantitate KWH/zi KWh/Luna


Mixer 300 0,5 1 0,15 4,5
Uscator 1000 0,5 1 0,5 15
Cafetiera 1000 1 1 1 30
Fier de calcat 1000 1 1 1 30
Frigider (nou, economic) 200 5 1 1 30

Comunicatii Putere Ore/zi Cantitate KWH/zi KWh/Luna


TV color 25'' 150 3 1 0,45 13,5
AC stereo/home cinema 500 6 1 3 90
Desktop Computer 300 3 1 0,9 27
Laptop Computer 100 6 1 0,6 18
Imprim. Laser 900 0,2 1 0,18 5,4

Iluminat 14,4 KWh/luna Procent: 0,051836


Electrocasnice: 109,5 KWh/luna Procent: 0,394168
Comunicatii: 153,9 KWh/luna Procent: 0,553996
Total: 277,8 KWh/luna Procent: 1
9260 Wh/zi

2. DATE METEO:

http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps4/pvest.php?lang=en&map=europe

Luna Hh Hopt H(90) Iopt T 24h Ngz


Ianuarie 1130 1950 2010 66 -2,7 610
Februarie 1980 3090 2910 59 0,1 472
Martie 3280 4300 3420 47 3,9 382
Aprilie 4380 4860 3080 31 10,5 140
Mai 5770 5760 2990 18 16,3 31
Iunie 6170 5840 2770 10 19,7 6
Iulie 6140 5980 2940 17 21,6 3
August 5580 6010 3500 28 20,8 24
Septembrie 3990 5060 3730 43 15,4 128
Octombrie 2660 4020 3620 57 10,6 321
Noiembrie 1380 2290 2290 64 4,5 516
Decembrie 933 1640 1710 67 -1,3 641
Media anuala 3620 4240 2910 37 9,9 3274

Hh: iradiere pe plan orizontal (Wh/m2/zi)


Hopt: iradiere optim pe plan inclinat (Wh/m2/zi)
H(90): iradiere pe plan la unghi: 90 grade. (Wh/m2/zi)
Iopt: înclinaţia optimă (grade)
T24h: media pe zi a temperaturii (° C)
Ngz: Numărul de grade - zile încălzire (grade-zile)

Luna Ed Em Hd Hm
Ianuarie 0,24 7,55 1,92 59,6
Februarie 0,38 10,6 3,06 85,6
54
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică
Martie 0,51 15,8 4,28 133
Aprilie 0,55 16,6 4,87 146
Mai 0,64 19,8 5,8 180
Iunie 0,64 19,2 5,9 177
Iulie 0,65 20,2 6,03 187
August 0,66 20,4 6,04 187
Septembrie 0,57 17,1 5,04 151
Octombrie 0,47 14,4 3,97 123
Noiembrie 0,28 8,27 2,25 67,6
Decembrie 0,2 6,32 1,61 49,9
Media anuală 0,483 14,7 4,24 129
Total an 176 1530

Ed: producţia medie zilnică de energie electrică din sistemul respectiv (kWh)
Em: producţia medie lunară de energie electrică din sistemul respectiv (kWh)
Hd: suma medie zilnică de iradiere la nivel mondial pe m² primită de PV respectiv (kWh/m2)
HM: suma medie de iradierii la nivel mondial pe metru pătrat primită de PV respectiv (kWh/m2)

puterea nominală pentru sistemul PV: 0,1 kW (siliciu cristalin);


pierderile estimate din cauza temperaturii: 8,8% (folosind temperatura ambiantă locale);
pierderea estimată din cauza efectelor de reflexie unghiulară: 2,8%;
alte pierderi (cabluri, etc. invertor): 14,0%;
pierderi combinate ale sistemului de PV: 23,8%.

3. ALEGEREA PANOULUI FOTOVOLTAIC:

Se aleg panouri tip: H1540-150 Helios Technologies


http://www.lpelectric.ro/ro/products/solar/panels_he_ro.html#150

Necesarul de energie este 277,8 kWh/luna


Necesarul de putere maxima 3,0 kW
Puterea unui panou 150
Productia medie zilnica a unui panou 0,48 kWh/zi
Productia medie lunara a unui panou 14,5 kWh/luna
Nr. de panouri nec. (nec. energie/prod.unui panou) 19,2
Tensiunea sistemului de panouri (un multiplu de 12V/panou) 48 V
Nr. panori in serie 5
Nr. randuri panouri in paralel 3,8
Nr. randuri panouri in paralel - rotunjit la nr. intreg 4,0
Nr. panouri final 20
Productia medie lunara finala a sistemului de panouri 290 kWh/luna
Puterea totala maxima a panourilor 3000 W
Lungime panou 1,700 m
Latime panou 0,690 m
Suprafata unui panou 1,17 mp
Suprafata necesara 22 mp
Lungime acoperis 10 m
Numar module posibile pe lungime (asezate cu baza mica) 14
Numar de randuri necesare 1
Latime necesara la acoperisul spre sud 2,5 m
Greutatea unui panou 14,5 kg
Greutatea panourilor 278 kg

curs valutar stabilit de către BNR la data de 14.01.2011 4,27 Lei/E

pret panou in E 800 E


Pret sistem module, in E 16000 E
Pret sistem module, in Lei 68320 Lei

55
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică
4. ALEGEREA BATERIEI DE STOCARE

Se doreste independenta energetica de 1 zi (zi fara producere de en de la panou)


in care se functioneaza la minimul necesar:
6 becuri de 20 W * 4h, frigider de 200 W*5h, 1 televizor de 150 W*3h, 1 laptop de 100 W*6h

Puterea maxima avarie 570 W


Tensiunea bateriei 12 V
Curent maxim la 12V 48 A
Energie necesara stocare 2530 Wh/zi
Stocarea se face in baterii cu ciclu profund care permit descarcare de 40 %
Curentul bateriilor=Energie stocare/12V) 211 Ah
Corectia curentului tinand seama de descarcare (se imparte la (100-60)/100) 527 Ah
Factor corectie a curentului pentru functionare la temp. scazuta (la 10°C este 1,25) 1,25
Corectia curentului pentru functionare la temp. scazuta (la 10°C este 1,25) 659 Ah
Capacitatea bateriei 130 Ah
Nr.baterii(=curent total/capacitatea bateriei) 5,07
Nr.baterii inseriate (corelat cu tensiunea sistemului-tens.sist/tens.baterie) 4,00
Nr.randuri baterii(nr.necesar/nr.bat.inseriate) 1,27
Nr.randuri final(trebuie sa fie nr.intreg) 2
Nr.final baterii(nr.de randuri sa fie nr.intreg) 8
Energia stocata final 3993,6 Wh/zi

Pret baterie in E 473 E


Pret baterie in Lei 2019,7 Lei
Pret total sistem de baterii, in E 3784 E
Pret total sistem de baterii, in Lei 16158 Lei

Cbaterie [Ah] mai mare sau egală cu5h × Pnom invertor [w] / Unom [V].-pt.sist off grid
http://www.electronica-azi.ro/articol/6884
Cb=5*3500/220 80 Ah

5. ALEGERE REGULATOR INCARCARE BATERIE

Puterea totala maxima a panourilor 3000 W


Curentul maxim la tensiunea sistemului fotovoltaic 63 A
Tensiunea de intrare 48 V

Pret baterie in E 289,95 E


Pret baterie in Lei 1238 Lei

http://www.lpelectric.ro/ro/products/inverter/charger_ro.html

6. ALEGERE INVERTOR

Puterea totala maxima a panourilor 3000 W


Durata de viata 10 ani
Caracteristici: intrare DC: 800V-maxim
Curent maxim de intrare: 20 A
Putere maxima AC: 3500 W 62,5 W
Tensiunea nominala AC: 196 V - 253 V 13,63636 V
Eficienta: 95%

Pret in E 2.651 E
Pret in Lei 11319,77 Lei

Date tehnice: http://dl.owneriq.net/0/00679021-512c-496e-9fa0-34fd9224f28e.pdf

http://www.lpelectric.ro/en/products/inverter/inverter_en.html

56
Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică
7. ALEGERE SISTEM DE ORIENTARE

Sistem de orientare activa ETA 1500 independent


(1500 WP)

Model Lorentz Etatrack active 1500


Suprafaţa totală maximă 15m²
Capacitatea totală maximă a modulelor 2400Wp
Unghiul de azimut 90°,orientare automată
Unghiul de elevatie 0-45°, ajustabil manual
Tensiunea de alimentare 12V
Control astronomic Orientare după soare
Unitatea de control locală LCU pana la 10 (optional 25/50) urmăritoare
Unitatea centrală de control CCU pana la 2000 urmăritoare
Consumul de putere 1.25kWh/an
Viteza maxima a vantului 150km/h
Piese pentru fixare incluse
Lungimea de montare a stalpului 2.75m
Volumul de beton al fundatiei 3.0m³
Dimensiuni (L/W/H) 1200mm/800mm/800mm
Dimensiuni urmăritoar (L/W/H) 4220mm/800mm/300mm
Greutate 396kg

Pret in E cu TVA 2593 E


Pret in lei 11072,11 Lei
http://www.tecnolia.ro/es/etatrack-active-1500-diy-15m2-24kwp-without-pole/

8. PRETUL DE COST AL INSTALATIEI FOTOVOLTAICE

8.1. Fara sistem de urmarire


E Lei
1. Panouri fotovoltaice (20) 16000 68320
2. Baterii de stocare (8) 3784 16157,68
3. Regulator incarcare baterie 289,95 1238
4. Invertor 2.651 11319,77
6. Cabluri şi alte componente 900 3843
TOTAL 23624,95 100879

8.2. Cu sistem de urmarire


E Lei
1. Panouri fotovoltaice (20) 16000 68320
2. Baterii de stocare (8) 3784 16157,68
3. Regulator incarcare baterie 289,95 1238
4. Invertor 2.651 11319,77
5. Sistem de orientare 2593 11072,11
6. Cabluri şi alte componente 900 3843
TOTAL 26217,95 111951

9. Sistem de orientare pentru diferite unghiuri de inclinare a PV

Unghiul de inclinare [°] 15 30 35 40 45 50 60


Media anuală a producţiei 0,58
medii zilnice
0,595de energie
0,597
electrică pentru
0,598sistemul
0,597
respectiv
0,595
(kWh) 0,586
Productia medie lunara finala
348a sistemului
357 de panouri
358 [kWh/luna]359 358 357 352

10. Puterea suplimentară produsă

Productia medie lunara a sistemului de panouri pentru varianta initiala 290 [kWh/luna]
Productia medie lunara a sistemului de panouri pentru varianta finala 359 [kWh/luna]
Puterea suplimentară rezultată prin optimizarea sistemului 23 [%]

57

View publication stats