Cum reușește un profesor să mențină disciplina în clasă

Auzim pretutindeni prejudecăți conform cărora profesorii nu mai au nicio șansă în menținerea
disciplinei în clasă. De ce? Pentru că elevii nu mai sunt “cum au fost”, nu-și mai respectă dascălii și
sunt prea răsfățați de părinți. La Aletheea, am descoperit exact care este comportamentul unui
profesor care nu are probleme de disciplină în clasă, pentru că totul este posibil, cu uneltele potrivite.
Este adevărat că metodele tradiționale de disciplinare prin frică și autoritate nu mai funcționează în
cazul copiilor generației de azi. Educația este un proces viu, care trebuie să se adapteze individualității
elevilor și nevoilor specifice ale acestora. Însă cum reușești să ții sub control o clasă întreagă fără să
apelezi la intimidare, pedepse sau, mai rău, agresivitate de orice tip?
Vă propunem un model demn de urmat în acest sens, extras din „Ghidul Profesorului Aletheea”,
conceput de echipa noastră de consilieri educaționali.*
Comportamentele profesorilor liniștiți
Specialiștii în managementul clasei (Olsen și Nielsen) spun că un profesor care nu are probleme de
disciplină la clasă, are patru comportamente cheie: este FERM, CORECT, GRIJULIU și
INTERESANT.
Disciplina este în strânsă legătură cu puterea pe care profesorii o pot manifesta în relația cu elevii și
care poate fi:

 putere fizică –atunci când îi amenință că vor folosi pedepsele;

 puterea resursei- atunci când acordă recompense;
 puterea poziției – faptul că sunt profesori, deci elevii au datoria să-i respecte;
 puterea referinței – profesorii sunt iubiți și respectați pentru că le pasă de copii și pentru că
știu să creeze un mediu în care copiii își pot manifesta propria lor personalitate;
 puterea expertului – profesorii dețin cunoștințe speciale, care sunt respectate și apreciate de
elevi.
Ultimele două reprezintă împreună puterea personală, iar aceasta este expresia personalității și
abilităților pe care profesorii le au.
Gestionarea eficientă a colectivului de elevi

 Uneori faptele vorbesc mai puternic decât vorbele. 

 Utilizează metodele nonverbale şi de continuitate (deplasarea uşoară cu spatele pentru a fi

aproape de elevul care vorbeşte, mutarea elevului într-o altă bancă, printr-un gest, fără a
vorbi, sunt metode eficiente care permit lecţiei sa aibă continuitate – să nu se oprească).

 Adresează-te clasei când ai certitudinea că toţi elevii ascultă. Pentru a face liniște, folosește
semnalul sonor pe care l-ai stabilit cu clasa ta sau care există la nivel de școală. Nu ridica
vocea! Oprește-te de câte ori este nevoie, chiar dacă asta înseamnă să nu faci ceea ce ți-ai
propus în ora respectivă. Educația este pe locul nr.1! În plus, explicațiile pe un fond de gălăgie
înseamnă timp pierdut, pentru că nu sunt recepționate de copii.

 Utilizează tăcerea ca mijloc corectiv. Este OK să te oprești din explicații, să taci și să aștepți
restabilirea ordinii în sala de clasă. Este mult mai OK să faci asta decât să te enervezi și să
arăți că te-ai enervat.

 Stabileşte un contact vizual permanent cu elevii. În felul acesta, vei sesiza când se plictisesc sau
când își pierd atenția și poți schimba strategia de lucru.

 Evită întrebările al căror răspuns este aşteptat după o ordine previzibilă.

 Fii gata să schimbi metoda de lucru cu una de genul întrebare – răspuns, când simţi că elevii
au obosit sa te asculte doar pe tine.
  Stimulează cercetarea permanentă. În măsura în care este posibil, folosește prilejuri care să le
permită copiilor să se ridice mai mult din bancă. Mulți dintre elevi sunt kinestezici și dacă nu-
și consumă energia în timp util, are loc o implozie și devin brusc atât de agitați, încât cu greu
mai pot fi liniștiți.

 Dezvoltă gândirea critică și creativă. Folosește metode care stimulează curiozitatea. Aceasta stă
la baza motivației pentru învățare.

 Solicită sarcini precise de la elevi. Exclude din inventarul tău întrebări de genul: Cine vrea
să….? Pentru că toată lumea sau aproape toată lumea vrea să….și atunci se produce o forfotă
nefirească ce perturbă învățarea.

 Orientează-i pe elevi către operaţia de extragere a unor principii de viaţă din conţinutul
prezentat. La Aletheea, folosim conceptul Cât timp i-ai acordat …., de exemplu, explorării
conceptului de Respect? Începe să faci asta explorând în profunzime un citat.

 Apreciază cele mai mici îmbunătăţiri în comportamentul elevilor. La sfârșitul orei rezervă-ți
un minut și, înainte de a ieși în pauză, spune-le: Apreciez în mod deosebit felul în care s-au
comportat și felul în care au răspuns astăzi, următorii elevi…….Remarcă orice comportament
care îţi place.

 Învaţă cel puţin o sută de moduri diferite de a spune:“Bine!”, concentrându-te să te adresezi

elevilor într-un mod pozitiv. Iată câteva dintre acestea:
- interesant, te descurci bine, nemaipomenit, incredibil, excelent, superb, grozav, senzaţional;
- bine făcut, bine gândit, mai bine ca oricând, bine organizat, serioasă treabă;
- ştiam că poţi s-o faci, esti bine pregătit, data viitoare va fi mai uşor, se întrevede rezultatul, ce
îmbunătăţire, minunat, de apreciat, frumos;
- creativ, grea treabă, dar bine făcută etc.

 Manifestă răbdare și arată elevilor că ai încredere în ei.

 Încearcă să identifici în spatele comportamentelor nedorite, nevoile profunde ale copiilor (de
atenţie, de dragoste etc.). Evită întrebarea de ce? care determină o justificare şi nu cauza reală
a comportamentului.

 Nu discuta situaţia elevului cu alte persoane; confidenţialitatea este fundamentală în câștigarea

încrederii. Apelează doar la persoanele care sunt abilitate să rezolve problemele ce apar:
consilierul școlii și directorii. Nu chema colegii de la alte clase să intervină.

 Evită: ordinul, comanda, ameninţarea, avertizarea, moralizarea, predica, oferirea de soluţii,

critica, blamarea, acuzarea, ridiculizarea, utilizarea de clişee, interpretarea, analiza,
diagnosticarea. Nu uita că ironia este o formă de violență verbală. Folosește în
schimb umorul sau distragerea atenției, atunci când nu știi cum să procedezi.

 Utilizează mesaje centrate pe propria persoană; descrie comportamentul nedorit al elevilor +

efectul concret + emoţia pe care o simţi, ca în exemplul următor: „Dacă mă întrerupeţi atunci
când explic ceva, s-ar putea să uit lucruri importante, voi nu veţi înţelege corect, iar eu voi fi
nemulţumit(ă).” Expresii de genul Mă doare capul din cauza voastră sau Mi-ați mâncat
sufletul sau Dau cu voi de pământ,  chiar dacă sunt spuse în glumă sunt complet interzise.
Copiii nu înțeleg expresiile folosite și le pot denatura.