Afectiunile chirurgicale ale splinei:

1. СМ. Care din afirmatiile referitoare la hipersplenism sunt adevarate?

A. Hipersplenismul frecvent este determinat de leziunile traumatice ale splinei
B. Conduce la diminuarea uneia sau a mai multor linii celulare sanguine
C. Splenomegalia este aproape totdeauna prezenta
D. Dezordinile hematologice pot fi acompaniate de febra si infectii recurente
E. Se trateaza prin splenectomie

2. CS In care din anemiile hemolitice congenitale mentionate mai jos splenectomia aduce
vindecare clinica?
A. Sferocitoza ereditara
B. Anemii prin defecte enzimatice, eliptocitoza ereditara, talazemia majora
C. Anemia falcipara (sicklemia)
D. Porfiria eritropoetica congenitala
E. Anemie hemolitica autoimuna idiopatica

3. CS. Diminuarea numarului de pneumonii severe dupa splenectomie a fost posibila dupa:
A. Introducerea procedeelor conservatoare in chirurgia splinei traumatice
B. Introducerea vaccinului pneumococic polivalent in tratamentul precoce post splenectomie
C. Introducerea tehnicii de implant a micilor fragmente splenice in omentul mare
D. Introducerea vaccinului antimeningococic polivalent in tratamentul precoce post splenectomie
E. Introducerea pe scara larga a antibioprofilaxiei cu acoperire pe durata lunga post splenectomie

4. CS. Semnele clinice de şoc secundar leziunii traumatice a splinei includ următoarele, cu
excepţia:
A. Scăderea TA (sistolice < 90 mmhg şi ta medii < 50-60 mmhg);
B. Tahicardie;
C. Tahipnee;
d. Creşterea debitului urinar cu poliurie;
E. Alterarea stării de conştienţă, până la comă

5. CM .Procedee de splenectomie partiala segmentara si splenorafie pot fi indicate la:

A. Pacienti ce prezinta leziuni izolate ale splinei de tipul I, in echilibru hemodinamic
B. Pacienti ce prezinta hematom intraparenchimatos cu diametru peste 5 cm
C. Pacienti ce prezinta ruptura de parenchim cu adancime mai mare de 3 cm
D. Pacienti ce prezinta ruptura de parenchim ce intereseaza vasele trabeculare
E. Pacienti ce prezinta leziuni izolate ale splinei de tipul II, in echilibru hemodinamic

6. CM. Tratamentul chirurgical conservator prin splenorafie este recomandat in urmatoarele

situatii:
A. Hematom subcapsular cu ruptura secundara
B. Ruptura capsulara izolata cu instabilitate hemodinamica
C. Leziuni parenchimatoase superficiale cu instabilitate hemodinamica
D. Distructia unui pol splenic
E. Detasarea hilului splenic

7. CSTraumatismele splinei:
A. Se pot asocia cu hemoperitoneu;
B. Sunt mai rare la persoanele cu splenomegalie;
C. Cel mai frecvent nu necesită intervenţie chirurgicală
D. Prezintă balans mediastinal;
E. Au caracteristic semn virchoff-troissier
 8. CS. Valoarea normală a trombocitelor la bărbaţi este de:
A. 4,5-5,5 mil./mm3
B. 4200-8000/mm3
C. 1-10 mm/1 h
D. 10-15 %0
E. 150-400.000/mm3

9. CS. Hipersplenismuldebuteazacelmaifrecvent:
A. Cu trombocitopenie
B. Cu dezvoltarerapida a ascitei
C. Cu hemoragii digestive
D. Cu afectaremonoarticulara
E. Cu afectarepoliarticularaasimetrica

10. CM. Care dintre cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei în doi timpi?
A.Ttraumatismul splinei cu hemoragie intrasplenicã, mentinutã de rezistenta capsulei:
B. Infectia splinei;
C. Cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revãrsarea sângelui în peritoneu
D. Fragilitatea vascularã;
E. Nici un raspuns corect

11.CS. La bolnavii splenectomizati ce dezvolta infectii severe, germenii cei mai frecvent
identificati in hemoculturi sunt:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Bacili Koch
D. Bacilul tetanic
E. Neisseria meningitis

12. CM. Splenectomia este indicata in:

A. Leziuni vasculare in hil
B. Hematom minim subcapsular
C. Rupturi multiple si profunde
D. Ruptura sub 1 cm din parenchim
E. Continuarea hemoragiei

13. CM Sindromulhipersplenic se caracterizeazaprinurmatoarele:

A.  Asociaza poliartrita reumatoida cu splenomegalia;
B.  Apare in formele severe, cu evolutie prelungita, de ciroză hepatică;
C.  Citopenia este urmarea inhibitiei sintezei medulare;
D.  Splenectomia are deseori efecte benefice asupra evolutiei bolii;
E.  Se asociaza cu anemie si trombopenie.

14. CM Care din urmatoarele NU reprezinta o modalitate evolutivă ale unui hematom
subcapsular lienal?
A. dezvoltarerapida a encefalopatiei
B. Formarea unui abces splenic
C. Ruptura capsulei si hemoragie secundara
D. Formarea unui chist splenic
E. Apariţia anemiei hemolitice autoimune idiopatică

15. CS Care este metoda de electie pentru controlul viabilitatii fragmentelor splenice
transplantate, dupa extirparea splinei traumatizate?
A. Ecografia
B. Computer tomografia
C. Scintigrafia
D. Laparoscopia
E. Radiografia abdominala simpla

16. CS In cazul leziunilor splinei, omentosplenorafia se indica in urmatoarele conditii:

A. Hematom perisplenic
B. Leziuni de gradul II si III
C. Hematom intra parenchimal rupt, cu hemoragie activa
D. Ruptura unui vas hilar
E. Fragmentarea polului splinei

17. CM Cauza infarctului de splina poate fi:

A. Embolie sau tromboza din ramurile terminale ale arterei splenice
B. Endocardita infectioase
C. Boala reumatice de inima
D. Boala coronariana de inima
E. Papilita stenozantă

18. CM Chisturile neparazitare false sunt dobandite si sunt cauzate de:

A. Rupturile subcapsulare
B. Bolile infectioase
C. Infarctul splinic
D. Dupa tratamentul abcesul splenice
E. Infarctul miocardic

19. CS Ce organe cele mai afectate de traumatism abdominal contondent:

A. Ficatul
B. Rinichi
C. Splina
D. Colon
E. Pancreas

20. CM Caracteristicile splenomegaliei sunt:

A. Apare in ciroza și hipertensiune portală
B. Infarctul lienal este constant intalnit
C. Hipersplenismul constant
D.Ttromboza venoasa este o cauză frecventă
E. Icterul poate fi sever

Probleme de situatie
La 22 zile după splenectomie, efectuată pentru splenomegalie-hipersplenism sever, pacientul
cirotic, un bărbat de 43 de ani, este reinternat în stare gravă, septica, cu febră, frisoane,
transpirații profuze, astenie, anorexie, dureri permanente în hipocondrul stăng, ascită moderată.
Examenul clinic relevă: prezența subicterului sclerotegumentar.Abdomenul dureros la palpare
preponderent în epigastru şi hipocondrul stăng. Febră – 39,2°C. Examen laborator: eritrocite – 2
800 000 mm³, hemoglobina – 10g%, leucocite – 16 000 mm³, devierea la stânga a formulei
leucocitare -40%. Bilirubina directă 59 de mlmol/l, Protrombina serică 50% şi transaminazele
moderat crescute de 2 ori față de normă. USG –colecție lichidiană sub hemidiafragmul stăng 4,0
x 5,0 cm.

1. Formulați diagnosticul prezumtiv.

2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.
3. Efectuați diagnosticul diferențial.
4. Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt necesare?
5. Enumerați testele de laborator suplimentare de care aveți nevoie pentru confirmarea
diagnosticului.
6. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?
7. Formulați diagnosticul definitiv.
8. Care este tactica curativă? Specificați tratamentul medicamentos și/sau chirurgical
necesar.
9. Prescrieți rețeta ceftriaxoni din foaia de prescripții.
10. Specificați strategia de recuperare a pacientei.

2.Pacient cirotic in varsta de 54 ani, se internează în clinică pentru dureri in hipocondrul stang
cu iradiere in regiunea scapulara sau umarul stang (semnul lui Kehr), febra septica, frisoane (cu 2
saptamani inaintea internarii) , sensibilitate si/sau impastare în hipocondrul stang , splenomegalie
Examen clinic: abdomen suplu, mobil cu miscarile respiratorii, sensibil la palpare la nivelul
hipocondrului stang . Semnele pritoneale negative.
Examen de laborator:  Leucocitoza: 15000 leucocite/mm3, Trombocitoza 555000/mm3
VSH: 72 mm/1h
Ecografie abdominala: splina cu imagine hipoecogena, cu zona hiperecogena centrala, de 3/3
cm, contur bine delimitat ce nu modifica conturul splenic
CT : splina cu formatiune hipoecodensa de 3.5 cm intre fata diafragmatica si cea gastrica –
colectie ce nu are densitate sanguina, cu margini aparent bine conturate
1. Formulați diagnosticul prezumtiv.
2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.
3. Efectuați diagnosticul diferențial.
4. Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt necesare?
5. Enumerați testele de laborator suplimentare de care aveți nevoie pentru confirmarea
diagnosticului.
6. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?
7. Formulați diagnosticul definitiv.
8. Care este tactica curativă? Specificați tratamentul medicamentos și/sau chirurgical
necesar.
9. Prescrieți rețeta Enoxaparină sodicădin foaia de prescripții.
10. Specificați strategia de recuperare a pacientului.