TEMA PROIECTULUI

Să se întocmească proiectul tehnic pentru –LUCRĂRILE

HIDROTEHNICE -necesare amenajării bazinului hidrografic
torenţial Palanca din raza Ocolului Silvic Cleja.
 Partea I-a

Caracteristicile bazinului hidrografic torenţial Pârâul Palanca

Cap.1. Situaţia geografică şi administrativă

Bazinul hidrografic torenţial Palanca este situat in U.P.II, Ocolul Silvic

Cleja, jud. Bacău. Bazinul hidrografic torenţial e cuprins în bazinul hidrografic al
râului Palanca.

Cap.2. Geologie

Bazinul torenţial luat in studiu face parte din punct de vedere geologic
din zona Subcarpaţilor (prin prezenta rocilor sedimentare tinere din neogen si
cuaternar) cât si din zona intercalaţiilor specifice munţilor vechi reprezentate prin
şisturi verzi, depozite de sare, formaţiuni calcaroase. Există zone expuse la eroziune
reprezentate in procente relativ mai mici.
Substratul litologic este alcătuit in cea mai mare parte din gresii supuse in
timpul unui proces greoi de alterare şi dezagregare, in primul rând datorită
materialelor de cimentare constituite din cimenturi silicioase rezistente la acţiunea
principalului factor de pedogeneza, apa. Fenomenul este evident in partea superioara a
versanţilor, in imediata apropiere a culmii principale, unde înclinarea mare a terenului
împiedica infiltrarea apei in sol, favorizând in acest fel apariţia destul de frecventa a
unor soluri superficiale, cu mult schelet pe profil.
De asemenea, o pondere demna de subliniat o au marnele, care datorita
conţinutului ridicat de carbonaţi de calciu au cunoscut un proces mai viu de
dezagregare, ce a avut ca finalitate formarea unor soluri profunde, bogate in humus pe
care se găsesc arborete de fag de clase mijlocii de producţie.
Dintre celelalte roci, se pot aminti: argilele, luturile, şisturile conglomerate,
pietrişurile, etc. a căror distribuţie in teren este izolata sau cel mult, insulara.
Cap.3. Geomorfologie

Parametri morfometrici ai bazinului şi a reţelei hidrografice

Tabelul 1
Nr.Ctr. Parametri U/M BH1 BH2 BH3
0 1 2 3 4 5
Suprafaţa bazinului din care terenuri ha 9,13 7,56 55,5
1
degradate ha - - 11,54
2 Perimetrul m 1299 1167 5420
3 Lungimea maximă m 514 420 1460
4 Lungimea medie m 371 317 1071
5 Coeficientul lui Gravelius
maximă m 650 570 650
6 Altitudinea medie m 595 560 550
minimă m 540 550 450
Înălţimea maximă m 110 20 200
7
medie m 55 10 100
8 Coeficientul energiei maxime de relief
9 Coeficientul energiei maxime de eroziune
10 Panta medie a bazinului % 15 20 23
11 Lungimea medie a versanţilor m
12 Lungimea reţelei hidrografice m 240 165 1370
13 Suprafaţa reţelei hidrografice ha 0,19 0,13 1,1
14 Densitatea reţelei hidrografice m/ha
15 Densitatea hidrografică m3
Lungimea albiei principale din care cu m 240 165 1210
16
degradări m - - 545
17 Panta medie a albiei principale % - - 11

Suprafaţa bazinului este mai mică de 100ha, deci bazinul este un bazin
hidrografic torenţial mic. Bazinul hidrografic torenţial asupra căruia s-a efectuat
studiul are expoziţie estică, iar perimetrul său are valoarea Pb=5420m.

Lungimea medie a versanţilor din bazinul hidrografic torenţial în cauza se

calculează cu relaţia:

LVmed = 5.5 * S / Lr , unde:

S - suprafaţa bazinului = 55,5 ha;
Lr - lungimea reţelei hidrografice = 1,37km ;
LVmed=222,8 m.
În funcţie de lungimea medie, versanţii sunt lungi pentru că 200<Lv<500m
Bazinul are ca forma predominantă versantul, care este concav cu înclinare variabilă
fapt ce favorizează fenomenul de concentrare a scurgerilor pe albia torentului, ceea ce
conduce inevitabil la mărirea debitului torenţial.
 Lungimea maximă a bazinului -1460 m- influenţează timpii necesari pentru
colectarea şi scurgerea apelor şi a aluviunilor de pe versanţi, influenţând direct viteza
de curgere a apei. În acest caz lungimea bazinului este relativ redusă reducând
riscurile apariţiei unor eroziuni puternice.

Lungimea medie caracterizează bazinul sub aspect al formei, bazinul având un

aspect puţin alungit. Fenomenele de eroziune vor apare în porţiunea de la baza
bazinului mai îngustă, unde panta versanţilor este mai ridicată. Partea superioară a
bazinului este împădurită, de aceea eroziunea va fi mult redusă.

Cap.4. Climatologie
Teritoriul unităţii luate în studiu este încadrat în provincia climatică
D.f.k (D- temperatura lunii celei mai reci este sub 3 0C, iar în luna cea mai caldă
>100C; f- permanent umed; k – iarna rece, temperatura anuală în cea mai caldă
lună>180C)

Faţă de poziţia geografică a locului, clima are un caracter continental, cu aspect de

climă răcoroasă şi umedă, caracteristică Carpaţilor Orientali.
4.1. Regimul pluviometric
Este reprezentat de totalitatea precipitaţiilor atmosferice indiferent dacă sunt
lichide sau solide, căzute la sol într-un an. Precipitaţiile medii lunare sunt redate
tabelar şi reprezintă datele obţinute de la cea mai apropiată staţie meteorologică
Bacău. Ca şi în cazul temperaturilor este necesară o corectare a acestor valori cu
gradientul pluviometric de altitudine valoarea precipitaţiilor în cadrul U.P având valori
mai scăzute altitudinile acesteia fiind mai scăzute decât cea de amplasare a staţiei
Roman.
Regimul mediu lunar al precipitaţiilor atmosferice (mm)
Tabelul
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală
Bacău 27,8 21,1 25,6 44,3 62,7 77,8 71,3 59,7 42,4 36,8 32,6 26,9 529

Precipitaţiile in lunile de vară (mai-iulie) depăşesc 60 mm pe lună, iar

minime sunt in lunile februarie –martie (aproximativ 23 mm).

4.1.1. Grosimea stratului de zăpadă

 Anual avem un număr al zilelor cu zăpadă de 65, grosimea medie a stratului de
zăpadă fiind de 8 cm.

4.1.2. Date privind gerurile

Data medie a primului îngheţ: 1 octombrie;

Data medie a ultimului îngheţ: 1mai.

4.1.3. Temperaturi
Temperatura medie anuală este 8,3° C având pe anotimpuri următoarele valori
medii :primăvara 8,4°C ; vara 18,7°C ; toamna 8,9°C şi iarna –3,3°C.
Pentru staţia meteorologică Roman se redau temperaturile medii lunare stabilite
pe baza observaţiilor din anii 1966-1975.

4.2. Regimul eolian – Frecvenţa vânturilor

Frecvenţa şi viteza medie a vântului

Tabelul

Punctul Cardinal N NE E SE S SV V NV

Frecvenţa medie % 2,8 7,0 3,5 8,4 0,8 3,1 12,0 15,9

Viteza medie (m/s) 1,8 2,2 2,0 2,0 0,8 2,2 4,0 2,6

Cap.5. Pedologie

5.1. Tipul genetic de sol

Tipul predominant de sol este solul brun edafic mijlociu. Acest tip de sol, este
răspândit în regiunea deluroasă la altitudini cuprinse între 200 şi 800 m, pe versanţi
slab până la moderat înclinaţi, predominant sub pădurea de foioase

5.2. Grosimea solului

Solul este profund până la foarte profund, având volum edafic mare (0,60-0,90)

5.3. Grosimea stratului de humus

Se caracterizează –solul - prin humificare activă cu formare de mull (humus 2-
3%).

5.3. Umiditatea. Textura. Scheletul. Efervescenţa. Aciditatea.

 Celelalte caracteristici: capacitate de schimb mijlocie până la mare (gradul de
saturaţie în baze V=75-85%), diferenţiere texturală slabă până la moderată, regimul de
umiditate vernal-estival este echilibrat, condiţii care determină un nivel de fertilitate
superior.

Cap.6. Folosinţele

Bazinul hidrografic Palanca se află în raza Ocolului Silvic Cleja şi a fost

împărţit în 3 bazine hidrografice.

Structura folosinţelor pe bazine torenţiale

Tabelul
Nr. Crt Bazine torenţiale U/M Suprafaţa totală Fond forestier Fond agricol
0 1 2 3 4 5
1 BH 1 ha 9,13 9,13 0
2 BH 2 ha 7,56 7,56 0
3 BH 3 ha 55,5 36,98 18,52

Din totalul bazinului avem o suprafaţă de 66,63% fond forestier şi 33,37% fond
agricol, suprafaţă ocupată cu păşune.

6.1. Zona şi subzona de vegetaţie forestieră

Pădurile de pe teritoriul bazinului se află în zona FM2 –zona făgetelor. Tipul
fundamental de pădure este de făget de deal pe soluri scheletice cu floră de mull şi mai
întâlnim goruneto - făgete de productivitate mijlocie.
6.2. Vegetaţia erbacee
Păşunile sunt mediu până la slab productive.
6.3. Arbuşti şi subarbuşti
Arbuştii prezenţi: exemplare izolate de: alun, păducel (Crataegus monogyna),
măceş (Rosa canina), zmeur, corn, sânger, etc.

6.4. Vegetaţia arborescentă

Datele privind vegetaţia arborescentă sunt centralizate în tabelele următoare:

 Repartiţia pe clase de vârstă
Tabelul

Din care în clasa de vârstă

Nr.crt. Bazin Total
I II III IV V VI VII
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ha 9,13 - 3,2 2,2 3,7 - - -

1 BH 1
% 100 - 35 24,1 40.9 - - -
ha 7,56 - - 3,56 4 - - -
2 BH 2
% 100 - - 47,1 52,9 - - -
ha 55,5 - 15,4 6,5 33,6 - - -
3 BH 3
% 100 - 27,74 11,71 60,55 - - -

Structura arborilor pe categorii de consistenţă

Tabelul
Categoria de consistenţă
Nr. Total
Bazin 0,1-0,3 0,4-0,7 0,8-1,0
crt.
ha ha % ha % ha %
0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 BH 1 9,13 - - - - 9,13 100

2 BH 2 7,56 - - - - 7,56 100
3 BH 3 55,5 - - - - 55,5 100

Structura arborilor pe specii

Tabelul
Nr.
Bazin U/M Total Fag Gorun Altele
crt.
0 1 2 3 4 5 6
ha 9,13 2,33 2,80 4
1 BH 1
% 100 25,52 30,66 43,82
ha 7,56 5 1,44 1,12
2 BH 2
% 100 66,13 19,04 14,83
ha 55,5 21,6 18,1 15,8
3 BH 3
% 100 38,92 32,6 28,48

Repartiţia arboretelor pe categorii funcţionale

Tabelul
Categoria funcţională
Nr. Crt. Bazin Total I II
ha % ha %
 0 1 2 3 4 5 6

1 BH 1 9,13 9,13 100 - -

2 BH 2 7,56 7,56 100 - -
3 BH 3 55,5 55,5 100 - -

Structura arboretelor pe clase de producţie

Tabelul
Clasa de producţie
Superioară Mijlocie Inferioară
Nr. Crt. Bazin Total
I - II III IV - V
ha % ha % ha %
0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 BH 1 9,13 - - 9,13 100 - -

2 BH 2 7,56 - - 7,56 100 - -
3 BH 3 55,5 - - 55,5 100 - -