Determinarea suprafeţei secţiunii transversale la un

arbore de molid
Tema lucrării: Să se determine suprafaţa unei secţiuni transversale a unui
arbore de molid folosind următoarele procedee:
1.1 Utilizând formula cercului cu măsurarea unui singur diametru pe direcţia;
1.1.1 N-S
1.1.2 E-V
1.1.3 NE-SV
1.1.4 NV-SE
1.2 Utilizând măsurarea a două diametre perpendiculare luate la întâmplare;
1.3 Utilizând suprafaţa secţiunii medii;
1.4 Folosind formula elipsei;
1.5 Prin măsurarea circumferinţei;
1.6 Folosind diametrul mediu dat de media geometrică a două diametre
perpendiculare;
1.7 Prin descompunerea secţiunii în figuri geometrice elementare;
1.8 Prin procedeul planimetrării.

2
 1.1 Utilizând formula cercului cu măsurarea unui singur diametru pe direcţia

Prin acest procedeu se determină suprafaţa secţiunii transversale folosind formula

 2
cercului: g  di .
4
Procedeul presupune măsurarea unui singur diametru (di) pe mai multe direcţii, după
ce în prealabil s-a trasat pe hârtie milimetrică conturul secţiunii transversale pentru
arborele luat în studiu. (fig.1.1)
În funcţie de diametrele măsurate, s-au obţinut următoarele valori ale suprafeţei
secţiunii transversale (g).
1.1.1 pe direcţia N-S dN-S = 13,45 cm  g = 137,85 cm2
1.1.2 pe direcţia E-V dE-V = 13,15 cm  g = 134,88 cm2
1.1.3 pe direcţia NE-SV dNE-SV = 13,10 cm  g = 133,85 cm2
1.1.4 pe direcţia NV-SE dNV-SE = 12,95 cm  g = 130,81 cm2

1.2 Utilizând măsurarea a două diametre perpendiculare luate la întâmplare

d1 = 13,05 cm (masurat la intimplare); d2 = 13,30 cm (perpendicular pe d1)

Suprafaţa secţiunii transversale se va calcula funcţie de aceste diametre, utilizând

următoarea relaţie de calcul:
  d  d 2   13,05  13,30  2
2

g  1     135,40 cm2.
4 2  4 4

1.3 Utilizând suprafaţa secţiunii medii

În cazul acestui procedeu se folosesc aceleaşi diametre măsurate la procedeul

anterior, însă suprafaţa secţiunii transversale se calculează ca medie a două suprafeţe.

 d1 
2
d1=13,05cm; g1  4
g1 = 132,83 cm2
g1  g 2 132,83  137,97
g   
2 2
135,4cm2

 d2 
2
d2=13,30 cm; g 2  4
g2 = 137,97 cm2

1.4 Folosind formula elipsei

Acest procedeu ia în calcul un diametru maxim (dmax) şi un diametru minim (dmin),


folosind următoarea formulă de calcul: g   d max  d min  .
4

3
 Prin tatonări cu rigla s-a măsurat diametrul maxim d max=13,45 cm, iar perpendicular
pe direcţia acestuia s-a măsurat diametrul minim dmin=12,95 cm.
Conform relaţiei de calcul s-a obţinut g = 136,89 cm2
1.5 Prin măsurarea circumferinţei

Această metodă necesită măsurarea circumferinţei secţiunii transversale (c) cu

ajutorul unei panglici, suprafaţa secţiunii transversale (g) calculându-se cu următoarea
c2
relaţie: g .
4
Valoarea măsurată a circumferinţei c = 41,5 cm  g = 137,12 cm2.

1.6 Folosind diametrul mediu dat de media geometrică a două diametre

perpendiculare

Acest procedeu ia în calcul două diametre perpendiculare d 1=13,05 cm respectiv

 
d2=13,30 cm, folosind următoarea relaţie de calcul: g 
2 2
d1  d 2  13,05 2  13,30 2 
4 4
2
135,38 cm .

1.7 Prin descompunerea secţiunii în figuri geometrice elementare

Această metodă presupune descompunerea secţiunii transversale în figuri geometrice

elementare cărora la vom calcula suprafaţa şi apoi le vom însuma. După ce în prealabil s-
a trasat pe hârtie milimetrică conturul suprafeţei secţiunii (figura 1.2) se măsoară
diametrul maxim şi se trasează, apoi se duc paralele de o parte şi de alta a acestuia. În
urma acestei operaţiuni au rezultat un număr de 14 figuri (trapeze). Pentru a obţine
suprafaţa totală a secţiunii se calculează aria fiecărei figuri în parte cu ajutorul relaţiilor:
 B  b h
S trapez  .
2
Prin numărare pe figură s-au mai obţinut 0,88 cm 2, aflaţi în afara celor 14 figuri
geometrice elementare.
Prin însumarea acestor suprafeţe s-a obţinut suprafaţa secţiunii transversale
g = 131,15 cm2.

1.8 Prin procedeul planimetrării

În urma planimetrării suprafeţei secţiunii transversale s-a obţinut g=134,36 cm2.

Rezultatele obţinute prin aceste procedee se vor trece în următorul tabel
centralizator:

Tabelul 1.1

4
 Centralizatorul rezultatelor obţinute la calculul suprafeţei secţiunii transversale

Nr. Denumirea Relaţia de Elementul Suprafaţa Diferenţe

crt. procedeului calcul de calcul secţiunii
(cm) Transversa
le cm2 %
2
g(cm )
1 dN-S=13,45 137,85 3,49 2,60
Prin formula  2 dE-V=13,15 134,88 0,52 0,39
g d
4
cercului dNE.SV=13,1 133,85 -0,51 -0,38
dNV.SE=12,95 130,81 -3,55 -2,64
2 Prin măsurarea
a două   d  d2 
2
d1=13,05
g  1  135,40 1,04 0,77
diametre 4 2  d2=13,30
perpendiculare
3  2
g1   d1
4
Utilizând 
g2   d2
2 d1=13,05
suprafaţa 135,40 1,04 0,77
4 d2=13,30
secţiunii medii g1  g 2
g
2
4 Folosind  dmax=13,45
g  d max  d min  136,89 2,53 1,88
formula elipsei 4 dmin=12,95
5 Prin măsurarea g
c2
4
c = 41,5 137,12 2,76 2,05
circumferinţei
6 Prin media
geometrică a  2 2 d1=13,05
g d1  d 2 135,38 1,02 0,76
două diametre 4 d2=13,30
perpendiculare
7 Prin
descompunerea S trapez 
 B  b  h
în figuri 2 ------ 131,15 -3,21 -2,38
geometrice
elementare
8 Prin ------
------ 134,36 0 0
planimetrare

Pentru determinarea diferenţelor în cm2 şi % am considerat ca procedeu de referinţă

planimetrarea deoarece prin această metodă suprafaţa se determină urmărind perfect
conturul secţiunii astfel fiind surprinse toate neregularităţile acesteia.
Dacă Sp reprezintă suprafaţa obţinută printr-un anumit procedeu, iar S r este suprafaţa
obţinută prin procedeul de referinţă, diferenţele se calculează astfel:

5
 Diferenţe (cm2)=Sp-Sr
S p  Sr
Diferenţe (%)= 100
Sr

Concluzii şi interpretări

În prezenta lucrare s-a determinat suprafaţa secţiunii transversale prin mai multe
metode, pe baza măsurătorilor efectuate pe o rondelă extrasă din arborele luat în studiu.
Prin cunoaşterea formei secţiunii transversale se are în vedere atât evaluarea erorilor
ce apar la determinarea diametrului şi implicit a ariei secţiunii transversale, cât şi alegerea
celor mai convenabile metode de determinare a acestor caracteristici.
Pentru compararea rezultatelor obţinute prin procedeele folosite în cazul de faţă se ia
ca procedeu de referinţă planimetrarea. Acest procedeu se consideră ca fiind cel mai
corect, deoarece suprafaţa secţiunii transversale rezultă prin urmărirea fidelă a conturului
acesteia cu ajutorul planimetrului electronic.
Folosind formula cercului prin măsurarea unui singur diametru pe mai multe direcţii
(N-S; E-V; NE-SV; NV-SE) s-au obţinut rezultate cu abateri destul de mari faţă de
procedeul de referinţă, valorile extreme ale acestora fiind +2,60 % şi –2,64 %. Aceste
diferenţe ne indică o oarecare abatere de la forma circulară, pe care am considerat-o ca
aproximând forma secţiunii transversale.
Se observă că la procedeele ce iau în calcul două diametre perpendiculare
( procedeele 1.2 şi 1.3) erorile se reduc, valoarea acestora fiind de 0,67 % respectiv 0,67
%.
Prin folosirea formulei cercului s-a obtinut cea mai mica, dar si cea mai mare abatere
depinzind de directia de masurare: -0,38 % respectiv –2,64 %.
În concluzie, se constată că cele mai precise metode pentru determinarea suprafeţei
secţiunii transversale la arbori sunt planimetrarea, media geometrica a 2 diametre
perpendiculare si utilizind suprafata sectiunii medii.