Proiect Farmacologie

Medicamentele
si efectele adverse

Enache Maria Cristina

O reacție adversă este un ră spuns dă ună tor și

neintenționat, care apare în timpul unui tratament cu
un produs medicamentos folosit în doze utilizate în
mod normal la om pentru profilaxia, diagnosticul sau
tratamentul bolii ori pentru modificarea unor funcții
fiziologice.

Factori favorizanți pentru apariția reacțiilor adverse:

 Numă rul mare de medicamente asociate, așa
numita polimedicație
 Vîrsta pacienților, pacienții vîrstnici fiind cei
mai expuși acestor tipuri de reacții
 Stă ri fiziologice particulare (e.g. starea de
graviditate)
 Regimul de viață a bolnavului: malnutriția,
consumul de alcool, fumatul etc.
Pe lîngă acestea reacțiile adverse se pot manifesta
sub forma unor tulbură ri variabile, denumite "boli
iatrogene" (gr Ιατροσ = medic), boli generate de
folosirea unei scheme de tratament neadecvate.

Aceste efecte adverse trebuie bine cunoscute de

asistenta medicala, pentru a putea interveni la timp.
Astazi, intoleranta medicamentoasa este foarte
frecventa, chiar la antibiotice.
Daca nu se iau anumite precautii, sunt de temut
reactiile alergice si numeroase alte tulburari.
Sunt cunoscute medicamentele care pot duce la
asemenea accidente; uneori pot aparea si accidente
grave generale: agranulocitoza (aminofenazona),
anemii, socuri anafilactice (seruri, antibiotice etc).
Alteori, in special in cursul tratamentelor cu
antibiotice, pot aparea dezechilibre biologice, prin
modificarea florei mi-crobiene.
Prin distrugerea florei patogene, unele
microorganisme care paraziteaza in mod normal
organismul, se dezvolta mai intens si devin mai
virulente. Astfel, pot aparea micoze sau infectii cu
stafilococi rezistenti la antibiotice.

Trebuie tinut seama si de faptul ca numeroase

produse (antibiotice, corticoizi) pot masca semnele
unei boli, fara a o vindeca complet, daca nu sunt
prescrise in doze si pe o durata suficienta.
Reactiile adverse sunt reactii nocive care apar la
doze folosite obisnuit, in scop profilactic, curativ sau
pentru diagnostic.
Ele trebuie deosebite atat de efecte nedorite de ordin
farmacodinamic (de exemplu uscaciunea gurii
provocata de atropina), care pot fi neplacute dar nu
sunt, de obicei, nocive, cat si de fenomenele de
intoxicatia acuta (de exemplu, coma barbiturica),
care apar la doze mari, ce depasesc pe cele utilizate
normal.

Reactiile adverse sunt mai frecvente la batrani, femei

si copii.
Cel mai des apar in asocierile estro-progestative
orale (folosite ca anticonceptionale), dupa unii
agenti antibacterieni (ampicilina, cotrimoxazol,
izoniazida, nitrofurantoina), unele deprimante
centrale (clorpromazina, diazepam, pentazocina),
medicamente ca fenilbutazona, indometacin,
metildopa.

Reactii adverse apar, de obicei, la medicatia

cardiovasculara, diuretice, neuro-psihotrope,
antiinflamatorii nesteroidiene, glucocorticoizi,
antibiotice si anticoagulante.
Principalele Simptome apar la nivelul pielii, tubului
digesth sistemului nervos central si sangelui.
Medicamentele pentru care este necesara
supraveghere biologica sunt: anticonceptionale
orale, anticonvujsivante, antituberculoase,
antibiotice, diuretice, in genera], fenacetina si
analgezice in doze mari, anticoagulante orale plus
medicatie asociata si antidiabetice orale plus
medicatie asociata.

Dupa mecanism reactiile adverse pot fi:

- reactii adverse de tip toxic. Riscul este mai mare

cu cat doza este mai mare. Apar, de obicei, in
insuficienta hepatica sau renala si la miocardul
bolnav.
In cazul digitalicelor, doza eficace este foarte
apropiata de cea toxica. Riscul este mai mare in
administrarea pe cale i.v.
Interactiunile medicamentoase pot provoca, de
asemenea, fenomene toxice.
De exemplu, tranchilizantele sau neurolepticele
potenteaza, uneori, periculos efectele altor
deprimante centrale (anestezice generale, hipnotice,
morfina);

- reactii adverse idiosincrazice, sau de intoleranta.

Acestea sunt independente de doza. Apar la doze
obisnuite de izoniazida .sau hidralazina.
Uneori apar prin intoleranta la alcool (congestia fetii
si fenomene circulatorii). Alteori bolnavul raspunde
prin hemoliza la doze obisnuite de primachina,
chinina, sulfamide, sulfone, nitrofurantoina, acid
nalidixic (Negram), fenacetina etc.
Hipertermia maligna poate fi provocata de unele
anestezice generale;

-  reactii adverse alergice. Apar prin mecanisme

imune. Alergia presupune o sensibilizare prealabila.
Unele reactii sunt de tip anafilactic (chiar spc
anafilactic).
 Penicilinele pot provoca dispnee acuta,
bronhospasm cu sufocare, edem laringean,
hipotensiune, colaps, urticarie).
Aspirina, morfina si alte opioide, antiinflamatoarele
nesteroidiene, chinina, chinidina, sulfamidele,
fenilbutazona, izoniazida, betablocantele pot
provoca lupus eritematos diseminat.
Dupa peniciline, P.A.S, sulfamide, nitrofurantoina,
uneori apare boala serului (febra, artralgii,
adenopatii, urticarie) sau numai urticarie si edem
Quinke.
Pentru depistarea sau prevenirea acestor reactii este
nevoie de o anamneza corecta, teste cutanate etc.
Tratamentul consta in desensibilizare specifica,
oprirea imediat a medicatiei, administrarea de
antihistaminice, adrenalina sau glucocorticoizi.
Unele medicamente, in anumite circumstante
(utilizare indeungata, existenta unei predispozitii),
pot provoca aparitia cancerului.
In general, acest risc major apare prin transformarea
canceroasa a unor celule, fie prin dezvoltarea unor
cancere deja aparute.
Mutatiile genetice si efectele teratogene sunt riscuri
greu de prevazut. Ele constau in provocarea unor
defecte sau anomalii (malformatii) prin actiunea
toxica asupra embrionului sau fatului. Ele depind de
doza medicamentului respectiv, stadiul de dezvoltare
al embrionului, starea patologica sau fiziologica a
mamei, particularitatile genetice ale cuplului fat-
mama.

Reactiile dismorfogene apar, de obicei, dupa

medicamente administrate femeii insarcinate (efecte
morfologice congenitale).
Citotoxicele anticanceroase pot provoca sterilitate,
avort sau malformatii congenitale. Aceleasi tulburari
pot provoca aminoglicozidele, anticoagulantele
cumarinice, streptokinaza, penicilamina, dozele mari
de chinina, clorochina etc.
Medicamentele cu efecte mutagene sunt citotoxicele
anticanceroase,imunodepresivele, unele
antiepilectice, neurolepticele, metronidazolul etc.
Proprietati cancerigene pot avea, in anumite conditii,
unele medicamente (uretanul, agentii alchilanti
citotoxici, D.T.T. etc).
Efectele benefice ale medicamentelor sunt insotite
de un risc inevitabil de aparitie a efectelor nedorite.
Reactiile adverse la medicamente sunt efecte
nedorite cu caracter nociv pentru sanatate care apar
la dozele folosite obisnuit in terapie.
Ele trebuiesc deosebite atat de efectele nedorite de
ordin farmacodinamic (de ex.uscaciunea gurii
provocata de atropina),care pot fi neplacute dar nu
sunt,de obicei,nocive,cat si de efectele de intoxicatie
acuta(ex.coma barbiturica),care apar la doze mari,ce
depasesc pe cele utilizate normal.
Majoritatea reactiilor adverse la medicamente sunt
putin importante si sunt reversibile.
Exista insa si reactii adverse grave,unele care pot
duce la infirmitati,iar altele chiar la moarte.
Spre exemplu cloramfenicolul poate produce aplazie
medulara ,o reactie adversa cu o mortalitate de
aproximativ 80%,dar cu o frecventa de 2-4 cazuri la
100.000 de bolnavi.
Frecventa reactiilor adverse depinde si de grupa
terapeutica a medicamentului

Reactiile adverse apar de obicei la medicatia

cardiovasculara,diuretice, neuro-
psihotrope,antiinflamatorii
nesteroidiene,glucocorticoizi,antibiotic si
anticoagulante.
Cele mai frecvente reactii adverse se inregistreaza la
medicamentele anticanceroase,iar medicamentele
cardiovasculare pot produce reactii adverse cu o
frecventa de peste 20%.
De asemenea se inregistreaza des reactii adverse in
asocierile estro-progestative orale(folosite ca
anticonceptionale).
Principalele simptome apar la nivelul pielii,tubului
digestive, sistemului nervos central si sangelui.
Dupa mecanism reactiile adverse pot fi:
-reactii adverse de tip toxic.
Riscul este mai mare cu cat doza este mai mare.
Apar de obicei in insuficienta hepatica sau renala si
la nivelul miocardului bolnav.In cazul digitalicelor
doza eficace este foarte apropiata de cea toxica.
Interactiunile medicamentoase pot provoca de
asemenea fenomene toxice.
De ex.trenchilizantele sau neurolepticele potenteaza
uneori periculos efectele altor deprimante
centrale(anestezice generale,hipnotice,morfina).
Exista mai multe mecanisme prin care se pot
produce reactii adverse toxice.
Uneori este vorba de o exagerare a efectului
terapeutic,in urma actiunii medicamentului prin
acelasi mecanism si asupra acelorasi receptori ca si
in cazul efectului therapeutic.
Spre ex.medicamentele care scad tensiunea arteriala
pot fi utile pentru tratamentul hipertensiunii
arteriale,dar in doze mari si in anumite conditii pot
produce hipotensiune arteriala ca reactive adverse.
Alteori, reactiile adverse se produc prin actionarea
acelorasi receptori farmacologici ca si in cazul
efectului terapeutic, dar este vorba de receptori
situati in alte organe decat cele a caror afectiune se
trateaza.

Spre exemplu, medicamentele care stimuleaza

receptorii adrenergici produc bronhodilatatie prin
stimularea unor receptori adrenergici la nivelul
bronhiilor si sunt utile in tratamentul astmului
bronsic, dar acestea pot actiona si asupra receptorilor
adrenergici de la nivelul cordului, putand astfel sa
agraveze o cardiopatie ischemica.
 Exista mai multe situatii care pot explica aparitia de
reactii adverse de tip toxic, chiar daca
medicamentele se administreaza la doze terapeutice.
Uneori este vorba de persoane mai sensibile la
medicamente, care prezinta fenomene toxice la
dozele terapeutice mari.
RISCURILE combinării medicamentelor cu
alcool
1. alcool + tranchilizante (benzodiazepine, ca
Valium, Xanax şi Ativan): depresia sistemului
nervos central, dificultă ţi de coordonare, comă ,
risc ridicat de supradoză şi deces.
*alcool + somnifere: alcoolul potenţează efectul
sedativ, aşa că nu trebuie asociat la nici un
medicament care are efect sedativ, asta însemnând
somnifere, hipnotice, tranchilizante, sedative,
antiepileptice etc.
Combinaţia alcool-sedative poate genera accidente
de maşină , de muncă , scade timpul de reacţie al
celor care le folosesc, persoana respectivă se îmbată
mult mai uşor dacă consumă alcool sub influenţa
acestor medicamente decât dacă consumă alcool în
afara acestor medicamente.
2. alcool + antidepresive (Prozac, Elavil, Nardil):
depresia accentuată a sistemului nervos central,
creşterea accentuată a tensiunii arteriale care poate
duce la hemoragii cerebrale şi deces.
3. alcool + antibiotice (în mod special
Metronidazol, Tinidazol, furazolidone (Furoxone),
griseofulvin (Grisactin), Eritromicina, Linezolid,
Co-trimoxazol şi antimalarice): accelerarea timpului
de reacţie, efect rapid, dureri de cap, ritm cardiac
neregulat, scă derea tensiunii arteriale, dispnee,
greaţă şi vă rsă turi.
*alcool + peniciline: alcoolul face ineficiente unele
medicamente, spre exemplu penicilinele. Pe piaţă ,
există foarte multe peniciline (nu numai cele care se
pot cumpă ra sub această denumire). Mai precis,
alcoolul interferează cu Penicilina G, Penicilina V,
Ampicilina, Amoxicilina, Oxacilina, Dicloxacilina,
Cloxacilina şi nu generează probleme la antibiotice
care nu sunt de tippenicilinic precum tetracicline,
cloranfenicol, eritromicină , gentamicină ,
kanamicină etc.
4. alcool + stimulante: poate avea loc mascarea
efectelor deprimante ale alcoolului, creşte tensiunea
arterială , starea de iritaţie, creşte riscul de supradoză
prin producerea de cocaetilenă .
5. alcool + medicamente eliberate cu prescriptie
medicala: sunt anulate beneficiile oferite de
antibiotice şi de alte medicamente, apar crampe,
greaţă , convulsii, comă , vă rsă turi şi dureri de cap,
poate fi iritată mucoasa stomacului şi se declanşează
dureri şi sângerari gastrointestinale, iar în unele
cazuri poate să survină chiar şi decesul.
6. alcool + paracetamol: medicamentele toxice
pentru inimă , ficat, sistemul nervos central nu
trebuie nici ele asociate cu alcoolul. Alcoolul este
toxic, iar toxicitatea lui se manifestă în special la
alcoolicii cronici, în principal pentru sistemul nervos
central, pentru ficat, pentru stomac, pentru inimă .
Aşa că toate medicamentele care prezintă toxicitate
pentru aceste zone ale corpului, nu trebuie asociate
cu alcoolul pentru că , în mod firesc, creşte riscul
apariţiei acestor efecte toxice. Este şi cazul
paracetamolului, care luat în doze foarte mari este
toxic pentru ficat.
7. alcool + opiacee (heroină , codeine): depresia
gravă a sistemului nervos central, stop respirator şi
deces.
8. alcool + canabis: amplificarea efectului
canabisului şi creşterea absorbţiei toxinelor.
Tot mai numeroase sunt cazurile în care tinerii îşi
pierd viaţa din cauza alcoolului, a drogurilor şi mai
ales din cauza combină rii alcoolului cu diferite
substanţe medicamentoase.
Atât consumul de alcool, cât şi majoritatea
medicamentelor forţează ficatul să lucreze în plus.
Pe lângă munca depusă şi efortul suplimentar,
ficatul trebuie să ajute la descompunerea unor
substanţe care îi fac ră u.
Toxicitatea la nivelul ficatului este cu atât mai mare,
cu cât consumă m mai multe substanţe toxice
deodată .
 Riscurile care rezultă din combinarea unor
medicamente cu alcoolul sunt extrem de grave şi
pot conduce chiar şi la deces.