Unde si linii de transmisie 2

Hz u u
u
u
Ey

i i
i i
 Impedanta caracteristica
• Impedanța caracteristica este funcție de parametrii
𝑉 𝑍 𝑅 + 𝑗ω𝐿
(1) 𝑍0 = = = [Ω] lineici pe unitatea de lungime, impedanța serie Z si
𝐼 𝑌 𝐺 + 𝑗ω𝐶 admitanța paralel Y

• Daca R si G nu se pot neglija ecuatia (1) se rescrie:

𝐿 𝐺 𝑅
(2) 𝑍0 = 1+𝑗 −
𝐶 2ω𝐶 2ω𝐿
𝐺 𝑅
• Astfel 𝑍0 este un numar complex, dar daca = atunci 𝑍0 este un numar real. Aceasta se
𝐶 𝐿
numeste conditia Heaviside pentru o line fara distorsiuni.
• Viteza undei este data de:
ω ω ω
(3) 𝑣= = = • In cazul unei linii fara pierderi, R=0, G=0 =>
β 𝐼𝑚γ 𝐼𝑚 𝑍𝑌
ω 1 𝑚
(4) 𝑣= = • In cazul liniilor fara distorsiuni viteza de faza ese independent de
ω 𝑍𝑌 𝐿𝐶 𝑠 frecventa.
• In mode obisnuit R/G>L/C, astfel in practica pentru satisfacerea conditiei lui Heaviside se
mareste artificial inductivitatea lineica. Aceasta se realizeaza prin utilizarea unor conductoare
pe care este infasurat uniform un fir feromagnetic, fie intrecaland din loc in loc pe linie bobine
cu inductivitate concentrate – bobine Pupin.
 Bobina Pupin
Bobina Pupin Bobina Pupin

Jumatatea Linie intreaga Jumatatea

Emitator de linie de linie Receptor
L/2 L L/2

Bobine Pupin pt diferite dispositive

Bobine Pupin primul cablu – Cablu VGA
submarin de telefonie intre Maraea – Dipozitive electronice
Britanie si Franta 1910
 Impedanta caracteristica a liniilor bifilare (fara pierderi)
dV 2a 𝐿
𝑍𝑜 =
𝐶
I
𝐼
V D 𝐵 𝐵(𝑟) = µ
2π𝑟
-I r

dx
𝑙
• Fluxul de scapari datorita ambelor fire pe o portiune 𝑙 de linie cu distanta intre conductoare D>>a
este dat de:
𝐷 𝐼𝑙 𝐷 𝑑𝑟 𝐼𝑙 𝐷
(5) Λ = ‫ = 𝑠𝑑𝐵 ׭‬2 ‫ = 𝑟𝑑𝑙𝐵 𝑎׬‬2µ ‫׬‬ = µ 𝑙𝑛 , astfel inductivitatea liniei pe portiunea 𝑙 este:
2π 𝑎 𝑟 π 𝑎
𝐿 Λ µ 𝐷 𝐻
(6) = = 𝑙𝑛
𝑙 𝐼𝑙 π 𝑎 𝑚

• Capacitatea de serviciu intre cele doua conductoare este:

𝐶 𝜌𝑙 𝐹
(7) = Daca se considera distanta intre conductoare D>>a iar conductoarele se afla la
𝑙 𝑉1 −𝑉2 𝑚
distanta mare de pamant, potentialul intr-un punct P aflat la distanta r de unul dintre fire se
calculeaza cu ajutorul teoremei superpozitiei
 Impedanta caracteristica a liniilor bifilare (fara pierderi)
• Potentialul electrostatic intr-un punct la distanta r de un fir
2a 2a rectiliniu uniform lung se calculeaza fata de un potential de
D
referinta 𝑉0 = 0 la distanta 𝑟0 :
𝜌𝑙 𝜌𝑙 𝑟 𝑟 𝜌 𝑑𝑟 𝜌 𝑟
(8) 𝑉𝑟 = 𝑉0 − ‫ = 𝑟𝑑𝐸 𝑟׬‬− ‫𝑟׬‬ 𝑙
= 𝑙 𝑙𝑛 0
0 0 2πε 𝑟 2πε 𝑟
𝑟1 𝑟2 • Potentialul in P este dat de:
P 𝜌𝑙 0 𝑟 0 𝑟 𝑙 2 𝜌 𝑟
(9) 𝑉𝑃 = 𝑙𝑛 −𝑙𝑛 = 𝑙𝑛
2πε 𝑟1 𝑟2 2πε 𝑟1

• Considerand punctul P o data pe conductorul 1 si alta data pe conductorul 2=>

𝜌𝑙 𝐷 𝜌𝑙 𝑎 𝜌 𝐷
(10) 𝑉1 = 𝑙𝑛 , (39) 𝑉2 = 𝑙𝑛 => 𝑉1 − 𝑉2 = 𝑙 𝑙𝑛
2πε 𝑎 2πε 𝐷 πε 𝑎
• Capacitatea de serviciu intre cele doua conductoare este:
𝐶 πε 𝐹
(11) =
𝑙 𝑙𝑛𝐷
𝑎
𝑚
• Din (34) si (39) =>

1 𝜇 𝐷
(12) 𝑍0 = π ε
𝑙𝑛 𝑎
Ω
120 𝐷
(13) 𝑍0 = 𝑙𝑛 Ω in cazul unei linii cu permeabilitatea relativa 1
ε𝑟 𝑎
 Ecuatiile liniei de transmisie sub forma cuadripolara
• Ecuațiile generale ale telegarfistilor pentru o linie de transmisie uniforma in complex se pot
rescrie sub forma daca :
𝑑𝑢
𝑑𝑈 𝑖 A B
(14) − − (𝑅 + 𝑗𝜔𝐿)𝐼 = 0
𝑑𝑥
𝑑𝐼 1 2
(15) − − (𝐺 + 𝑗𝜔𝐶)𝑈 = 0
𝑑𝑥
• Daca x se considera la sfarsitul liniei 𝑢 𝑑𝑖 𝜕𝑢
𝑢+ 𝑑𝑥
x’=x (14) si (15) devin: 𝜕𝑥
𝑑𝑈 2’
(16) − (𝑅 + 𝑗𝜔𝐿)𝐼 = 0 1’ D C
𝑑𝑥
𝑑𝐼
(17) − (𝐺 + 𝑗𝜔𝐶)𝑈 = 0 𝑥 𝑑𝑥 𝑥′
𝑑𝑥
• Forma complexa a ecuatiilor telegarfistilor
𝜕𝑖
de ordinal 2: 𝑖+ 𝑑𝑥
𝑖 A 𝜕𝑥 B
𝑑2 𝑈
(18) − 𝛾 2𝑈 = 0 𝑅 𝑑𝑥 𝐿 𝑑𝑥
𝑑𝑥 2 1 2
𝑑2 𝐼
(19) − 𝛾 2𝐼 = 0
𝑑𝑥 2 𝑢 𝐶 𝑑𝑥 𝜕𝑢
𝐺 𝑑𝑥 𝑢+ 𝑑𝑥
Constanta de propagare 𝛾 = 𝑍𝑌 = α + 𝑗𝛽 𝜕𝑥
• Solutiile generale se scriu
x se considera la inceputul liniei 1’ 2’
forma: D C

(20) 𝑈 = 𝐶1 𝑒 −𝛾𝑥 + 𝐶2 𝑒 𝛾𝑥 𝑥 𝑑𝑥 𝑥′
1
(21) 𝐼 = 𝐶1 𝑒 −𝛾𝑥 − 𝐶2 𝑒 𝛾𝑥 unde: α - constanta de atenuare [Np/m] 𝛽 constanta de faza [rad/m]
𝑍0
 Ecuatiile liniei de transmisie sub forma cuadripolara
• (20) si (21) corespund situatiei In care x se considera la inceputul liniei; l
1 2
(20) 𝑈 = 𝐶1 𝑒 −𝛾𝑥 + 𝐶2 𝑒 𝛾𝑥 𝐼1 𝐼
𝑈1 𝑈
1 −𝛾𝑥 𝛾𝑥
(21) 𝐼 = 𝐶1 𝑒 − 𝐶2 𝑒 1’ 2’
𝑍0
• daca x se considera la sfarsitul liniei, x’=x => (22 si 23) 𝑥 𝑑𝑥
l
1 2
(22) 𝑈 = 𝐶1 𝑒 −𝛾𝑥 + 𝐶2 𝑒 𝛾𝑥 𝐼
𝑈
1
(23) 𝐼 = − 𝐶1 𝑒 −𝛾𝑥 − 𝐶2 𝑒 𝛾𝑥
𝑍0 1’ 2’
𝑅+𝑗ω𝐿 𝑑𝑥 𝑥
(24) 𝑍0 = [Ω]
𝐺+𝑗ω𝐶

• Daca in (20) si (21) se presupun cunoscute tensiunea 𝑈 = 𝑈1 si curentul 𝐼 = 𝐼1 de la inceputul liniei

(x=0) =>
(25) 𝑈1 = 𝐶1 + 𝐶2
1
(26) 𝐼1 = 𝐶1 − 𝐶2 =>
𝑍0
𝑈1 +𝑍0 𝐼1 𝑈1 −𝑍0 𝐼1
(27) 𝐶1 = si 𝐶2 = , inlocuind in (20) si (21) =>
2 2
−𝛾𝑥 𝛾𝑥 −𝛾𝑥 𝛾𝑥
𝑒 +𝑒 𝑒 −𝑒
(28) 𝑈 𝑥 = 𝑈1
2
− 𝑍𝑜 𝐼1
2
𝑈 𝑥 = 𝑈1 𝑐ℎ 𝛾𝑥 − 𝑍𝑜 𝐼1 𝑠ℎ 𝛾𝑥 (30)
−𝛾𝑥 𝛾𝑥
𝑒 +𝑒 𝑈1 𝑒 −𝛾𝑥 −𝑒 𝛾𝑥 𝑈1
(29) 𝐼 𝑥 = 𝐼1
2
−
𝑍𝑜 2
𝐼 𝑥 = 𝐼1 𝑐ℎ 𝛾𝑥 − 𝑠ℎ 𝛾𝑥 (31)
𝑍𝑜
 Ecuatiile liniei de transmisie sub forma cuadripolara
• (30) si (31) reprezinta ecuatiile liniei de transmisie in care tensiunea si curentul la distanta x se
exprima functie de tensiunea si curentul la inceputul liniei
l
(30) 𝑈 𝑥 = 𝑈1 𝑐ℎ 𝛾𝑥 − 𝑍𝑜 𝐼1 𝑠ℎ 𝛾𝑥 1 2
𝐼1 𝐼
𝑈1 𝑈
𝑈1
(31) 𝐼 𝑥 = 𝐼1 𝑐ℎ 𝛾𝑥 − 𝑠ℎ 𝛾𝑥 1’ 2’
𝑍𝑜
𝑑𝑥 𝑥
• Daca se presupun cunoscute tensiunea 𝑈 = 𝑈2 si curentul 𝐼 = 𝐼2 de la sfarsitul liniei pentru distanta
x considerata la inceputul linie =>
𝑈2 −𝑍0 𝐼2 𝑈2 +𝑍0 𝐼2
(32) 𝐶1 = si 𝐶2 = , inlocuind in (22) si (23) =>
2 2

(22) 𝑈 = 𝐶1 𝑒 −𝛾𝑥 + 𝐶2 𝑒 𝛾𝑥
1
(23) 𝐼 = − 𝐶1 𝑒 −𝛾𝑥 − 𝐶2 𝑒 𝛾𝑥
𝑍0
l
1 2
(33) 𝑈 𝑥 = 𝑈2 𝑐ℎ 𝛾𝑥 + 𝑍𝑜 𝐼2 𝑠ℎ 𝛾𝑥 𝐼 𝐼1 𝑈
𝑈 2
𝑈2
(34) 𝐼 𝑥 = 𝐼2 𝑐ℎ 𝛾𝑥 + 𝑠ℎ 𝛾𝑥 1’ 2’
𝑍𝑜
𝑥 𝑑𝑥
Ecuatiile (30), (31), (33) si (34) reprezinta ecuatiile cuadripolare ale unei portiuni de line de sectiune x
 Ecuatiile liniei de transmisie sub forma cuadripolara
𝑈 𝑥 ,𝑰 𝑥
Marimi
date
x la inceputul liniei x la sfarsitul liniei

𝑈 = 𝑈1 𝑐ℎ 𝛾𝑥 − 𝑍𝑜 𝐼1 𝑠ℎ 𝛾𝑥 𝑈 = 𝑈1 𝑐ℎ 𝛾(𝑙 − 𝑥) − 𝑍𝑜 𝐼1 𝑠ℎ 𝛾(𝑙 − 𝑥)
𝑈1 , 𝐼1 𝑈1 𝑈1
𝐼 = − 𝑠ℎ 𝛾𝑥 + 𝐼1 𝑐ℎ 𝛾𝑥 𝐼 = − 𝑠ℎ 𝛾 𝑙 − 𝑥 + 𝐼1 𝑐ℎ 𝛾(𝑙 − 𝑥)
𝑍𝑜 𝑍𝑜
𝑈 = 𝑈2 𝑐ℎ 𝛾 𝑙 − 𝑥 + 𝑍𝑜 𝐼2 𝑠ℎ 𝛾(𝑙 − 𝑥) 𝑈 = 𝑈2 𝑐ℎ 𝛾𝑥 + 𝑍𝑜 𝐼2 𝑠ℎ 𝛾𝑥
𝑈2 , 𝐼2 𝑈2 𝑈2
𝐼= 𝑠ℎ 𝛾 𝑙 − 𝑥 + 𝐼2 𝑐ℎ 𝛾(𝑙 − 𝑥) 𝐼 = − 𝑠ℎ 𝛾𝑥 + 𝐼2 𝑐ℎ 𝛾𝑥
𝑍𝑜 𝑍𝑜

• Daca in ecuațiile (30), (31), (33) si (34) se introduce in mod corespunzător x=l, respectiv x=0 se
obțin ecuațiile cuadripolare ale liniei de lungime l, considerată in intregime un cuadripol diport
având ca mărimi de intrare 𝑈1 , 𝐼1 si mărimi de ieșire 𝑈2 , 𝐼2 :

(35) 𝑈2 = 𝑈1 𝑐ℎ 𝛾𝑙 − 𝑍𝑜 𝐼1 𝑠ℎ 𝛾𝑙
𝑈1
(36) 𝐼2 = − 𝑠ℎ 𝛾𝑙 + 𝐼1 𝑐ℎ 𝛾𝑙
𝑍𝑜
(37) 𝑈1 = 𝑈2 𝑐ℎ 𝛾𝑙 + 𝑍𝑜 𝐼2 𝑠ℎ 𝛾𝑙
𝑈2
(38) 𝐼1 = 𝑠ℎ 𝛾𝑙 + 𝐼2 𝑐ℎ 𝛾𝑙
𝑍𝑜
𝑐ℎ 𝛾𝑙 𝑍𝑜 𝑠ℎ 𝛾𝑙
• Pe baza ecuatiilor (37) si (38) ⇒||𝐴|| = 1 (39) unde ||𝐴|| esste matricea lant al
𝑠ℎ 𝛾𝑙 𝑐ℎ 𝛾𝑙
𝑍𝑜
carui determinant este 1 ceea ce corespunde unui cuadripol reciproc
 Coeficientul de reflexie
• Soluțiile generale ale tensiunii si curentului (23) si (24) conțin pentru cazul general doi termeni,
unul reprezentând unda directă, iar celălalt unda inversă. Apariția undelor inverse (reflectate se
datorește reflexiei ce are loc in extremitatea liniei, unde este conectat receptorul, dacă distanța x
se consideră la începutul liniei =>
(39) 𝑈 = 𝐶2 𝑒 𝛾𝑥 + 𝐶1 𝑒 −𝛾𝑥 = 𝑈𝑑 + 𝑈𝑖
𝛾𝑥 −𝛾𝑥
𝐶2 𝑒 𝐶1 𝑒
(40) 𝐼 = − = 𝐼𝑑 + 𝐼𝑖
𝑍0 𝑍0
𝑈1 +𝑍0 𝐼1 𝑈1 −𝑍0 𝐼1
• Dacă se ține cont de expresiile constantelor (27) 𝐶1 = si 𝐶2 = =>
2 2
𝑈2 +𝑍0 𝐼2 𝑈2 −𝑍0 𝐼2
(41) 𝑈𝑑 = 𝑒 𝛾𝑥 si 𝑈𝑖 = 𝑒 −𝛾𝑥
2 2
𝑈2 +𝑍0 𝐼2 𝑈2 −𝑍0 𝐼2
(42) 𝐼𝑑 = 𝑒 𝛾𝑥 si 𝐼𝑖 = − 𝑒 −𝛾𝑥
2𝑍0 2𝑍0

• Se observă astfel că in orice secțiune a liniei raportul dintre componentele directe ale tensiunii si
curentului respectiv dintre componentele inverse sunt:
𝑈𝑑 (𝑥) 𝑈𝑖 (𝑥)
(43) 𝑍0 = si −𝑍0 =
𝐼𝑑 (𝑥) 𝐼𝑖 (𝑥)

• Coeficientul de reflexie 𝑘𝑟 se definește prin raportul dintre expresiile in complex ale componentei
tensiunii inverse (reflectate) 𝑈2𝑖 si componentei tensiunii directe (incidente) 𝑈2𝑑 pentru sfârșitul
liniei (x=0).
• Dacă in ecuațiile (41) si (42) se introduce x=0 => 1 2
𝑈2𝑖 𝐼2𝑖 𝑍2 −𝑍0 𝑈2𝑖 𝑈2𝑑
(44) 𝑘𝑟 = =− = sursa 𝑈1 𝑈2 sarcina
𝑈2𝑑 𝐼2𝑑 𝑍2 +𝑍0
||𝑈2𝑖 ||
(45) ||𝑘𝑟 || = 1’ 𝑘𝑟 x 2’
||𝑈2𝑑 ||
 Coeficientul de reflexie
1 2
sursa 𝑈1 𝑈 − (𝑥) 𝑈 + (𝑥) 𝑈2 sarcina
1’ 𝑘𝑟 (𝑥) 2’
x
𝑈− 𝑥 𝐼− 𝑥 𝑍2 −𝑍0
(46) 𝑘𝑟 𝑥 = =− = ⇒ 𝑈 − 𝑥 = 𝑘𝑟 𝑥 𝑈 + 𝑥
𝑈+ 𝑥 𝐼+ 𝑥 𝑍2 +𝑍0
(47) 𝑈 𝑥 = 𝑈 (𝑥)+𝑈 − (𝑥)=𝑈
+ +
𝑥 (1+𝑘𝑟 (𝑥)) unde
(48) 𝑈 + 𝑥 = 𝑈1+ 𝑒 𝛾𝑥 Constanta de propagare 𝛾 = 𝑍𝑌 = α + 𝑗𝛽
(49) 𝑈 − 𝑥 = 𝑈1− 𝑒 −𝛾𝑥
α - constanta de atenuare [Np/m]
𝛽 constanta de faza [rad/m]
𝑥1 𝑥2
𝑙
1 2
sursa 𝑈1 𝑈 − (𝑥1 ) 𝑈 + (𝑥1 ) 𝑈 − (𝑥2 ) 𝑈 + (𝑥2 ) 𝑈2 sarcina
1’ 𝑘𝑟 (𝑥1 ) 𝑘𝑟 (𝑥2 ) 2’
0 x
−𝛾𝑥1
𝑈 − 𝑥1 𝑈1− 𝑥1 𝑒
(50) 𝑘𝑟 𝑥1 = ⇒ 𝑘𝑟 𝑥1 = 𝛾𝑥1 = 𝑘𝑟 (𝑥0 ) 𝑒 −2𝛾𝑥1
𝑈+ 𝑥1 𝑈1+ 𝑥1 𝑒
(51) 𝑘𝑟 𝑥2 = 𝑘𝑟 (𝑥0 )𝑒 −2𝛾𝑥2 ⇒ 𝑘𝑟 𝑥0 = 𝑘𝑟 (𝑥2 )𝑒 2𝛾𝑥2
(52) 𝑘𝑟 𝑥1 = 𝑘𝑟 (𝑥2 )𝑒 2𝛾(𝑥2 −𝑥1 ) = 𝑘𝑟 (𝑥2 )𝑒 2𝛾𝑙 = 𝑘𝑟 (𝑥2 )𝑒 2∝𝑙 𝑒 2𝑗𝛽𝑙
 Impedanta de intrare
• Impedanta de intrare 𝑍𝑖𝑛 = 𝑈1 /𝐼1 se poate exprima functie de o anumita impedanta de sarcina
𝑍2 = 𝑈2 /𝐼2 conectata la sfarsitul liniei:
𝑈1 = 𝑈2 𝑐ℎ 𝛾𝑙 + 𝑍𝑜 𝐼2 𝑠ℎ 𝛾𝑙 𝑍2 𝑐ℎ 𝛾𝑙+𝑍𝑜 𝑠ℎ 𝛾𝑙
Din (37) si (38) 𝑈2 ቑ ⇒ 𝑍𝑖𝑛 = 𝑍
𝐼1 = 𝑠ℎ 𝛾𝑙 + 𝐼2 𝑐ℎ 𝛾𝑙 𝑐ℎ 𝛾𝑙+ 2 𝑠ℎ 𝛾𝑙
𝑍𝑜
𝑍𝑜

• Impedanta de intrare pentru orice pozitie x pe linia de tranmisie este 𝑍𝑖𝑛 = 𝑈 (𝑥)/𝐼 (𝑥) :
𝑍𝑖𝑛 (𝑥)
1 2
sursa 𝑈1 𝑈 − (𝑥) 𝑈 + (𝑥) 𝑈2 sarcina
1’ 𝑘𝑟 (𝑥) 2’
0 x

(54) 𝑈 𝑥 = 𝑈 + (𝑥)+𝑈 − (𝑥)=𝑈 + (1+𝑘𝑟 (𝑥))

𝑈+
(55) 𝐼 𝑥 = (1−𝑘𝑟 (𝑥))
𝑍𝑜
1+𝑘𝑟 (𝑥)
(56) 𝑍𝑖𝑛 = 𝑍0 sau
1−𝑘𝑟 (𝑥)
𝑍𝑖𝑛 −𝑍0
(57) 𝑘𝑟 (𝑥) =
𝑍𝑖𝑛 +𝑍0
 Cazuri particulare (1)
• Linie in gol la sfârșit (𝑍2 = ∞) =>
𝑘𝑟 = 1 , tensiunea reflectată este egala cu tensiunea incidente 𝑈2𝑖 = 𝑈2𝑑 iar curentul reflectat este
egal cu si opus cu cel incident 𝐼2𝑖 = −𝐼2𝑑 ⇒
𝑈1 𝑐ℎ 𝛾𝑙 1
(58) 𝑍𝑖𝑛 = 𝑍10 = = 𝑍𝑜 = 𝑍𝑜 impedanta intrare cand iesirea este in gol
𝐼1 𝑠ℎ 𝛾𝑙 𝑡ℎ 𝛾𝑙
𝐼2 =0
𝑈2𝑖 𝐼2𝑖 𝑍2 −𝑍0
(44) 𝑘𝑟 = =− =
𝑍𝑖𝑛 (𝑥) 𝑈2𝑑 𝐼2𝑑 𝑍2 +𝑍0

1 2 𝑍2 +𝑍𝑜 𝑡ℎ 𝛾𝑙
𝑈2𝑖 = 𝑈2𝑑 𝑍2 = ∞ (53) 𝑍𝑖𝑛 = 𝑍0
𝑍𝑖𝑛 = 𝑍10 𝑈1 𝑈2 𝑍0 +𝑍2 𝑡ℎ 𝛾𝑙
𝐼2𝑖 = −𝐼2𝑑
1’ 𝑘𝑟 (𝑥)=1 2’
0 x
• Linie in scurtcircuit la sfârșit (𝑍2 = 0) =>
𝑘𝑟 = −1 , tensiunea reflectată este egala si opusa tensiunii incidente 𝑈2𝑖 = −𝑈2𝑑 iar curentul
reflectat este egal cu cel incident 𝐼2𝑖 = 𝐼2𝑑
𝑈1 𝑠ℎ 𝛾𝑙
(59) 𝑍𝑖𝑛 = 𝑍1𝑠𝑐 = = 𝑍𝑜 = 𝑍𝑜 𝑡ℎ 𝛾𝑙 impedanta intrare cand iesirea este in scurt circuit
𝐼1 𝑐ℎ 𝛾𝑙
𝑈2 =0

𝑍𝑖𝑛 (𝑥)
1 2
𝑈2𝑖 = −𝑈2𝑑 𝑍2 = 0
𝑍𝑖𝑛 = 𝑍1𝑠𝑐 𝑈1 𝑈2 =0
𝐼2𝑖 = 𝐼2𝑑
1’ 𝑘𝑟 (𝑥)=-1 2’
0 x
 Cazuri particulare (2)
• Impedanța receptorului este egală cu impedantța caracteristică a liniei (𝑍2 = 𝑍0 )=>
𝑘𝑟 = 0 , ceea ce inseamnă că nu există unde reflectate, de exemplu cazul unei linii de lungime infinită:
“O linie a cărei extremitate este conectată la un receptor a cărui impedanță este egală cu cea
caracteristică se numește linie adaptată”
(60) 𝑍𝑖𝑛 = 𝑍0 regim de undă progresivă

𝑍𝑖𝑛 (𝑥)
1 2
𝑍𝑖𝑛 = 𝑍0 𝑈1 𝑈2 =0 𝑍2 = 𝑍0

1’ 𝑘𝑟 (𝑥)=0 2’
0 x

• Pe baza relatiilor (58) si (59)

𝑈1 𝑐ℎ 𝛾𝑙 1
(58) 𝑍𝑖𝑛 = 𝑍10 = = 𝑍𝑜 = 𝑍𝑜
𝐼1 𝑠ℎ 𝛾𝑙 𝑡ℎ 𝛾𝑙
𝐼2 =0
 (61) 𝑍0 = 𝑍10 𝑍1𝑠𝑐
𝑍1𝑠𝑐
 (62) = 𝑡ℎ 2 𝛾𝑙
𝑠ℎ 𝛾𝑙 𝑍10
𝑈1
(59) 𝑍𝑖𝑛 = 𝑍1𝑠𝑐 = = 𝑍𝑜 = 𝑍𝑜 𝑡ℎ 𝛾𝑙
𝐼1 𝑐ℎ 𝛾𝑙
𝑈2 =0
 Cazuri particulare (3)
𝑍𝑖𝑛 (𝑥)
1 2
𝑍𝑖𝑛 = 𝑍0 𝑈1 𝑈2 =0 𝑍2 = 𝑍0

1’ 𝑘𝑟 (𝑥)=0 2’
0 x
2𝜋
• Pentru o linie fara pierderi (R, G=0) 𝛾 = 𝑗𝛽 = 𝑗 expresia impedantei de intrare devine:
λ

𝑍2 𝑐ℎ 𝛾𝑙+𝑍𝑜 𝑠ℎ 𝛾𝑙 𝑍2 cos 𝑗𝛾𝑙 − 𝑍𝑜 𝑗 sin 𝑗𝛾𝑙

(63) 𝑍𝑖𝑛 = 𝑍𝑜 ↔ 𝑍𝑜 ⇒
𝑍𝑜 𝑐ℎ 𝛾𝑙+𝑍2 𝑠ℎ 𝛾𝑙 𝑍𝑜 cos 𝑗𝛾𝑙 − 𝑍2 𝑗 sin 𝑗𝛾𝑙
2𝜋 2𝜋
𝑍2 cos 𝛽𝑙+𝑗𝑍𝑜 sin 𝛽𝑙 𝑍2 cos
𝑙 + 𝑗𝑍𝑜 sin 𝑙
(63) 𝑍𝑖𝑛 = 𝑍0 = 𝑍𝑜 λ λ
𝑍0 cos 𝛽𝑙+𝑗𝑍2 sin 𝛽𝑙 2𝜋 2𝜋
𝑍0 cos 𝑙 + 𝑗𝑍2 sin 𝑙
λ λ
λ
1) Daca 𝑙 = 𝑞 unde 𝑞 este un numar intreg => (64) 𝑍𝑖𝑛 = 𝑍2
2
λ 𝑍0 2
2) Daca 𝑙 = 𝑞 unde 𝑞 este un numar intreg => (65) 𝑍𝑖𝑛 =
4 𝑍2

λ
• Daca 𝑙 = 𝑞 si ținând cont de faptul ca la o linie fără pierderi impedanța caracteristica are caracter
4
inductiv 𝑍0 = 𝐿/𝐶 relația (65) denota ca linia are proprietăți de inversare a impedanțelor =>
• Daca impedanța de receptorului 𝑍2 are caracter capacitiv, impedanța de intrare 𝑍𝑖𝑛 are caracter
inductiv si invers
 Aplicatie
• APLICATIE: Sa se determine variația raportului dintre valoarea efectivă a tensiunii într-o secțiune
oarecare a unei linii de transmisie si tensiunea la sfârșitul liniei in gol:

𝑈 𝑥 = 𝑈2 𝑐ℎ 𝛾𝑥 + 𝑍𝑜 𝐼2 𝑠ℎ 𝛾𝑥 ↔ 𝑈 𝑥 = 𝑈2 (𝑐ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 + 𝑗𝑠ℎα𝑥 sin𝛽𝑥 + 𝑍𝑜 𝐼2 (𝑠ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 +

𝑗 𝑐ℎα𝑥 sin𝛽𝑥)
𝑈2 𝑈2
𝐼 𝑥 = 𝐼2 𝑐ℎ 𝛾𝑥 + 𝑠ℎ 𝛾𝑥 ↔ 𝐼 𝑥 = 𝐼2 (𝑐ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 + 𝑗𝑠ℎα𝑥 sin𝛽𝑥 + (𝑠ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 + 𝑗 𝑐ℎα𝑥
𝑍𝑜 𝑍𝑜
sin𝛽𝑥)
(ecuații valabile pentru 𝑈2 si 𝐼2 cunoscute la sfârșitul liniei (x’=x), din prima ecuație

𝑈 = 𝑈2 𝑐ℎ 𝛾𝑥 = 𝑈2 𝑐ℎ α𝑥 + 𝑗𝛽𝑥 = 𝑈2 (𝑐ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 + 𝑗𝑠ℎα𝑥 sin𝛽𝑥)

𝑈 2 1
| |= 𝑐ℎ𝛼𝑥 cos𝛽𝑥 + (𝑠ℎ𝛼𝑥 sin𝛽𝑥)2 = (𝑐ℎ2𝑎 + 𝑐𝑜𝑠2𝑏)
𝑈2 2
unde s-au folosit notatiile a = 𝛼𝑥 si b = 𝛽𝑥

γ = α + 𝑗β unde α=Re( 𝑍𝑌) [Np/m] este constanta de atenuare si β=Re( 𝑍𝑌) [rad/m] este
constanta de faza

ω ω 2𝜋𝑓 2𝜋
𝑣= ⇒ β= = =
β 𝑣 λ𝑓 λ
λ 𝑈 1
In cazult unei linii cu pierderi de lungime 𝑥 = ⇒ b = 𝜋 ⇒ | |= 𝑐ℎ2𝑎 + 1 = 𝑐ℎ𝑎
2 𝑈2 2
λ 𝜋 𝑈 1
In cazult unei linii cu pierderi de lungime 𝑥 = ⇒ b = ⇒| |= 𝑐ℎ2𝑎 − 1 = 𝑠ℎ𝑎
4 2 𝑈2 2
 Aplicatie

𝑥=λ 𝑥 = λ/2

𝑥 = λ/4
 Exemple
𝑈 𝑥 = 𝑈1 𝑐ℎ 𝛾𝑥 − 𝑍𝑜 𝐼1 𝑠ℎ 𝛾𝑥 = 𝑈1 (𝑐ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 + 𝑗𝑠ℎα𝑥 sin𝛽𝑥) + 𝑍𝑜 𝐼1 (𝑠ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 + 𝑗 𝑐ℎα𝑥 sin𝛽𝑥)
𝑈1 𝑈1
𝐼 𝑥 =− 𝑠ℎ 𝛾𝑥 + 𝐼1 𝑐ℎ 𝛾𝑥 = − (𝑐ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 + 𝑗𝑠ℎα𝑥 sin𝛽𝑥) + 𝐼1 (𝑠ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 + 𝑗 𝑐ℎα𝑥 sin𝛽𝑥)
𝑍𝑜 𝑍𝑜

(ecuații valabile pentru U1 si I1 cunoscute la inceputul liniei)

𝑈 𝑥 = 𝑈2 𝑐ℎ 𝛾𝑥 + 𝑍𝑜 𝐼2 𝑠ℎ 𝛾𝑥 = 𝑈2 (𝑐ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 + 𝑗𝑠ℎα𝑥 sin𝛽𝑥 + 𝑍𝑜 𝐼2 (𝑠ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 + 𝑗 𝑐ℎα𝑥 sin𝛽𝑥)

𝑈2 𝑈2
𝐼 𝑥 = 𝐼2 𝑐ℎ 𝛾𝑥 + 𝑠ℎ 𝛾𝑥 = 𝐼2 (𝑐ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 + 𝑗𝑠ℎα𝑥 sin𝛽𝑥 + (𝑠ℎα𝑥 cos𝛽𝑥 + 𝑗 𝑐ℎα𝑥 sin𝛽𝑥)
𝑍𝑜 𝑍𝑜

(ecuații valabile pentru U2 si I2 cunoscute la sfârșitul liniei (x’=x), din prima ecuație)

𝑍 = 𝑅 + 𝑗ω𝐿
𝑌 = 𝐺 + 𝑗ω𝐶
γ = 𝑍𝑌 = (𝑅 + 𝑗ω𝐿)(𝐺 + 𝑗ω𝐶)

γ = α + 𝑗β unde α=Re( 𝑍𝑌) [Np/m] este constanta de atenuare si β=Re( 𝑍𝑌) [rad/m] este
constanta de faza
ω ω 2𝜋𝑓 2𝜋
𝑣= ⇒ β= = =
β 𝑣 λ𝑓 λ
2𝜋𝑓
𝑣=
β
 Exemplul 1
O linie de transport monofazata are raza conductoarelor a=10mm si distanta dintre conductoare
D=2m. Rezistenta lineică este R=0.15Ω/km iar conductanța lineică G=0. Să se calculeze constanta de
propagare si impedanța caracteristică a liniei pentru f=1 -> 5000Hz.
𝑍 = 𝑅 + 𝑗ω𝐿, 𝑌 = 𝐺 + 𝑗ω𝐶
γ = α + 𝑗β = 𝑍𝑌 = (𝑅 + 𝑗ω𝐿)(𝐺 + 𝑗ω𝐶) unde α=Re( 𝑍𝑌) [Np/m] este constanta de atenuare
si β=Re( 𝑍𝑌) [rad/m] este constanta de faza.
𝑍 𝑅 + 𝑗ω𝐿
𝑍0 = = [Ω]
𝑌 𝐺 + 𝑗ω𝐶
𝐿 µ0 2𝐷 𝐶 ε0 π
• D>>a => = 𝑙𝑛 si = 2𝐷
𝑙 π 𝑎 𝑙 𝑙𝑛
𝑎
 Exemplul 2
O linie de transport monofazata, cu parametrii definiti in exemplul 1, alimentează un consumator
având impedanța egală cu impedanța caracteristică a liniei. Să se reprezinte variația tensiunii de-a
λ 𝑣
lungul liniei pentru t=0 si t=T/4. Lungimea liniei este egală cu 𝑙 = 6 , (𝑣 = λ𝑓 ⇒ λ = ).
4 𝑓
1. Notând cu U(x) si I(x) tensiunea si curentul la distanta x de începutul liniei, ecuațiile cuadripolare
se scriu:
𝑈 𝑥 = 𝑈1 𝑐ℎ 𝛾𝑥 − 𝑍𝑜 𝐼1 𝑠ℎ 𝛾𝑥
𝑈1
𝐼 𝑥 =− 𝑠ℎ 𝛾𝑥 + 𝐼1 𝑐ℎ 𝛾𝑥
𝑍𝑜

2. Linia fiind închisă pe impedanța caracteristică => 𝑍𝑖𝑛 = 𝑍𝑜 <=> 𝑈1 = 𝐼1 𝑍𝑖𝑛 = 𝐼1 𝑍0

𝑈 𝑥 = 𝑈1 𝑐ℎ 𝛾𝑥 − 𝑈1 𝑠ℎ 𝛾𝑥 = 𝑈1 𝑒 −𝛾𝑥
𝐼 𝑥 = −𝐼1 𝑠ℎ 𝛾𝑥 + 𝐼1 𝑐ℎ 𝛾𝑥 = 𝐼1 𝑒 −𝛾𝑥

3. Se alege tensiunea de linie 𝑈1 orientată după axa reală => valoarea momentană 𝑢 𝑥, 𝑡

𝑢 𝑥, 𝑡 = Im 2𝑈𝑥 𝑒 −𝛾𝑥 = Im 2𝑈1 𝑒 −∝𝑥 𝑒 −𝑗(𝜔𝑡−𝛽𝑥) = 2𝑈1 𝑒 −∝𝑥 sin(𝜔𝑡 − 𝛽𝑥)

ω
4. Tensiunea 𝑢 𝑥, 𝑡 se compune doar din unda directă care se propagă cu viteza 𝑣 = de la
β
începutul liniei si scade exponențial cu 𝑒 −∝𝑥 .
Pt. t=0=> 𝑢 𝑥, 0 = 2𝑈1 𝑒 −∝𝑥 sin(𝛽𝑥)
T T 𝜋 1
Pt. t=T/4=> 𝑢 𝑥, = 2𝑈1 𝑒 −∝𝑥 sin 2𝜋𝑓 − 𝛽𝑥 = 2𝑈1 𝑒 −∝𝑥 sin − 𝛽𝑥 unde 𝑓 =
4 4 2 T
 Exemplul 3
O linie de transport trifazata si simetrizată prin transpunerea fazelor alimentează un consumator
echilibrat cu U”12 =400kV, P=150MW, cosϕ=0.85 (inductiv). Parametrii liniei sunt a=20mm,
d12=d23=10m, h=20m, l=100km, R=0.1Ω/km, G=0 km/Ω. Sa se calculeze constanta de propagare,
impedanța caracteristica, tensiunea si curentul la generator. Sa se particularizeze pentru cazul in care
linia funcționează in gol.
d12 d23 1. Ecuatiile diferentiale ale liniilor trifazate se scriu sub
forma matriceala:
1 2 3
𝑑[𝑈 𝑥 ]
− = 𝑅 + 𝑗𝜔[𝐿] [𝐼]
h 𝑑𝑥
𝑑[𝐼 𝑥 ]
− = 𝐺 + 𝑗𝜔[𝐶] [𝑈]
𝑑𝑥
𝑈1 𝐼1
[𝑈] = 𝑈2 si 𝐼 = 𝐼2 .
𝑈3 𝐼3
D12 D13 Intr-un n sistem trifazat simetric se poate scrie 𝐼1 =𝐼 ,
2𝜋
2 𝑗
𝐼2 =a𝐼 si 𝐼3 =𝑎 𝐼 unde 𝑎 = 𝑒 3 si 𝐼1 + 𝐼2 + 𝐼3 = 0

2. Matricile parametrilor lineici se scriu:

1’ 2’ 3’
𝑅1 0 0 𝐺1 0 0 𝐿11 𝐿12 𝐿13 𝐶11 𝐶12 𝐶13
[𝑅] = 0 𝑅2 0 , [𝐺] = 0 𝐺2 0 [𝐿] = 𝐿21 𝐿22 𝐿23 , [𝐶] = 𝐶21 𝐶22 𝐶23
0 0 𝑅3 0 0 𝐺3 𝐿31 𝐿32 𝐿33 𝐶31 𝐶32 𝐶33
 Exemplul 6
3. In cazul liniilor trifazate ecuatiile ecuatiile telegrafistilor de ordinal I se scriu:

𝑑[𝑈 𝑥 ]
− = 𝑅 + 𝑗𝜔[𝐿] [𝐼] 𝑈1 𝐼1
𝑑𝑥
𝑑[𝐼 𝑥 ] [𝑈] = 𝑈2 si 𝐼 = 𝐼2 .
− = 𝐺 + 𝑗𝜔[𝐶] [𝑈] 𝑈3 𝐼3
𝑑𝑥
𝑅1 0 0 𝐺1 0 0
[𝑅] = 0 𝑅2 0 , [𝐺] = 0 𝐺2 0
0 0 𝑅3 0 0 𝐺3

𝐿11 𝐿12 𝐿13 𝐶11 𝐶12 𝐶13

[𝐿] = 𝐿21 𝐿22 𝐿23 , [𝐶] = 𝐶21 𝐶22 𝐶23
𝐿31 𝐿32 𝐿33 𝐶31 𝐶32 𝐶33

𝑑𝑈1 𝑑𝐼1
− = 𝑅1 𝐼1 + 𝑗𝜔𝐿11 𝐼1 + 𝑗𝜔𝐿12 𝐼2 + 𝑗𝜔𝐿13 𝐼3 − = 𝐺1 𝑈1 + 𝑗𝜔𝐶11 𝑈1 + 𝑗𝜔𝐶12 𝑈2 + 𝑗𝜔𝐶13 𝑈3
𝑑𝑥 𝑑𝑥
𝑑𝑈2 𝑑𝐼2
− = 𝑅2 𝐼2 + 𝑗𝜔𝐿21 𝐼1 + 𝑗𝜔𝐿22 𝐼2 + 𝑗𝜔𝐿23 𝐼3 − = 𝐺2 𝑈2 + 𝑗𝜔𝐶21 𝑈1 + 𝑗𝜔𝐶22 𝑈2 + 𝑗𝜔𝐶23 𝑈3
𝑑𝑥 𝑑𝑥
𝑑𝑈3 𝑑𝐼3
− = 𝑅3 𝐼3 + 𝑗𝜔𝐿31 𝐼1 + 𝑗𝜔𝐿32 𝐼2 + 𝑗𝜔𝐿33 𝐼3 − = 𝐺3 𝑈3 + 𝑗𝜔𝐶31 𝑈1 + 𝑗𝜔𝐶32 𝑈2 + 𝑗𝜔𝐶33 𝑈3
𝑑𝑥 𝑑𝑥
 Exemplul 6
4. In cazul liniei simetrizate prin transpunere, inductivitatile si capacitatile lineice mutuale sunt egale:
(1)
(2)
(3)

𝐿12 = 𝐿23 = 𝐿31 ,

𝐶12 = 𝐶23 = 𝐶31 .
De asemenea
𝑅1 = 𝑅2 = 𝑅3 ,
𝐺1 = 𝐺2 = 𝐺3 ,
𝐿11 = 𝐿22 = 𝐿33 si
𝐶11 = 𝐶22 = 𝐶33 .
Tinand cont de faptul ca 𝐼1 + 𝐼2 + 𝐼3 = 0

𝑑𝑈1
− = 𝑅1 𝐼1 + 𝑗𝜔 𝐿11 − 𝐿12 𝐼1 = 𝑅1 𝐼1 + 𝑗𝜔𝐿1 𝐼1 = 𝑍1 𝐼1 . Unde 𝐿1 este inductivitatea firului (1)
𝑑𝑥

𝑑𝑈1 𝑑𝐼1
− = 𝑍1 𝐼1 si in mod anlog: − = 𝑌1 𝑈1 unde 𝑌1 = 𝐺1 𝑈1 + 𝑗𝜔 𝐶11 − 𝐶12 𝐼1 = 𝐺1 𝑈1 + 𝑗𝜔𝐶1 𝑈1
𝑑𝑥 𝑑𝑥

𝑑𝑈2 𝑑𝐼2
− = 𝑍2 𝐼2 − = 𝑌2 𝑈2
𝑑𝑥 𝑑𝑥

𝑑𝑈3 𝑑𝐼3
− = 𝑍3 𝐼3 − = 𝑌3 𝑈3
𝑑𝑥 𝑑𝑥

𝑍1
𝛾 = 𝑍1 𝑌1 , 𝑍𝐶 =
𝑌1
 Exemplul 3
∗ ∗ ∗
𝐷11 𝐷12 𝐷13 2ℎ ∗
𝐷12 ∗
𝐷13
𝑙𝑛 𝑙𝑛 ∗ 𝑙𝑛 ∗ 𝑙𝑛 𝑙𝑛 𝑑∗ 𝑙𝑛 𝑑∗
𝑎 𝑑12 𝑑13 𝑎 12 13
∗ ∗ ∗ ∗ ∗
µ0 𝐷21 𝐷22 𝐷23 µ0 𝐷21 2ℎ 𝐷23 µ
𝐿 = 𝑙𝑛 ∗ 𝑙𝑛 𝑙𝑛 ∗ = 𝑙𝑛 𝑑∗ 𝑙𝑛 𝑎 𝑙𝑛 𝑑∗ = 2𝜋0 𝑙 ,
2𝜋 𝑑21 𝑎 𝑑23 2𝜋 21 23
∗ ∗ ∗ ∗
𝐷31 ∗
𝐷32 2ℎ
𝐷31 𝐷32 𝐷33 𝑙𝑛 ∗ 𝑙𝑛 ∗ 𝑙𝑛
𝑙𝑛 ∗ 𝑙𝑛 ∗ 𝑙𝑛 𝑑31 𝑑32 𝑎
𝑑31 𝑑32 𝑎

[𝐶] = 2𝜋𝜀0 𝑙 −1 d12 d23

1 2 3
µ0 𝐷∗ ∗ 3
𝐿12 = 𝑙𝑛 12
∗ unde 𝐷12 = 𝐷12 𝐷23 𝐷31 si
2𝜋 𝑑12
3 h
∗
𝑑12 = 𝑑12 𝑑23 𝑑31

5. Notand marimile de intrare cu (‘) si cele de

iesiere cu (“) ecuatiile cuadripolare pentru o faza
in cazul in care marimile de intrare sunt
exprimate functie de cele de iesire:
D12 D13
𝑈′1 = 𝑈"1 𝑐ℎ 𝛾𝑙 + 𝑍𝑜 𝐼"1 𝑠ℎ 𝛾𝑙
𝑈"1
𝐼′1 = 𝐼"1 𝑐ℎ 𝛾𝑙 + 𝑠ℎ 𝛾𝑙
𝑍𝑜 1’ 2’ 3’
 3
3 d23
2 d13
d13 d23
d12
d12
1 2 1

h h