1

Tot ce trebuie să știi despre Revolut, cardul pe care băncile din România îl urăsc
Dacă ieși cel puțin o dată pe an din țară, contul ăsta te ajută.
În martie, erau circa 150 mii de utilizatori Revolut în România - și peste trei milioane în general.
Compania e un startup și produsul face parte din lumea fintech. Știu, prea multe cuvinte
sofisticate ca să îți caracterizez pe scurt Revolut, dar ce face e mai important decât care-i locul lui
în piață.

Înainte de toate trebuie să știi că Revolut nu-i un produs unic pe piață. Nu, au mai fost și vor mai
fi, doar că majoritatea soluțiilor de tipul ăsta ne ocolesc. Revolut nu-i bancă, deși îți emite un card,
îți oferă o aplicație de administrare a banilor și, cumva, îți oferă un cont de economii. E un fel de
hibrid pentru lumea fără cash, dar în care să știi pe ce ai cheltuit banii și, mai ales, să îi poți
transfera rapid către alți utilizatori. Ce nu oferă încă în România, spre deosebire de-o bancă, sunt
creditele.

Până într-un punct, serviciul e gratuit. Și punctul ăla e când vrei mai multe opțiuni care te ajută
sau nu. Ajutorul e dependent de câți bani circuli prin cont, de cât suport ai nevoie din partea
companiei și de cât de mișto vrei să arate cardul tău. Cât despre descentralizarea de care ziceam
mai sus ea începe încă de la deschiderea contului. Dacă, în prezent, trebuie să te duci la bancă,
să completezi acte, să discuți cu cineva (deși se schimbă și treaba asta), serviciul ăsta presupune
să îți descarci aplicația și să faci totul digital - de oriunde ai fi.

Dacă ieși cel puțin o dată pe an din țară, contul Revolut te ajută

POȚI SĂ VEZI ÎN APLICAȚIE RATE DE SCHIMB PENTRU CONTURILE TALE SAU POȚI SĂ
VEZI RATELE PENTRU TOATE MONEDELE SUPORTATE DE SERVICIU
Ca să-ți deschizi un cont îți iei aplicația, care-i pe Android și iPhone, îți faci contul - cu număr de
telefon și parolă - și adaugi cel puțin 50 de lei în cont (e o sumă minimă impusă de aplicație).
Apoi, îți ceri cardul. Poți folosi și un card virtual, doar că nu poți plăti cu telefonul încă. Să zicem
că ți-ar fi util, pentru că-i de unică folosință. Vrei să cumperi ceva de pe un site chinezesc dubios,
dar nu vrei să-i dai acces la cardul tău oficial și plin de bani? Faci unul virtual. Vrei să plătești
sesiuni de videochat și nu vrei să-ți bagi cardul fizic care dă pe-afară de bogăție? Faci unul virtual.

În cazul unui card fizic, îl comanzi în aplicație și-ți vine acasă în cam trei până la șapte zile. Partea
cu venitul e mai complicată, pentru că sunt utilizatori din România cărora le-a venit la fix. Mie nu.
Eu am așteptat după primul vreo două săptămâni, am renunțat, am cerut altul și mi-a venit în vreo
zece zile. O fi după noroc sau după cât de prost e sistemul de livrare. Cât despre card, e clasic:
VISA sau Mastercard, contactless și cu cip să poți scoate bani de la bancomat. Dacă vrei mai
multe carduri, le comanzi. Costă 28 de lei unul. Și ăsta standard, pe cont gratuit, e din plastic.

Să zicem c-ai trecut de toate etapele, ai cont, ai cardul, ce faci cu Revolut? Cel mai mult te-ajută
în călătorii. Fie că te duci în Bulgaria, Austria, Statele Unite ale Americii sau chiar Canada, îți treci
din contul curent în moneda respectivă și, când plătești cu cardul, e ca și cum ai plăti cash cu
banii lor. Îți poți cheltui banii în peste 140 de monede din întreaga lume. Mai sunt câteva care n-
au încă suport, dar nici nu cred c-ai ajunge pe-acolo. Banii îi schimbi în aplicație, unde
sunt câteva zeci de monede disponibile. Bine, cred că aici trebuie explicat de ce poți cheltui în
 2

mai multe monede decât poți schimba bani. Uite exemplu pe leu: dacă ai în cont lei, tu poți cheltui
fix leii ăia în cele 140 de monede, fără să mai faci tu schimbul valutar - e făcut automat. Dar dacă
vrei să plătești în moneda locală, poți beneficia de asta pentru cele suportate.

Cea mai bună parte la plățile astea e că faci schimbul valutar la cursul interbancar, nu la cel
practicat de bănci - de multe ori meschin - sau la cel de la casele de schimb - un pic mai puțin
meschin decât la bănci. Până acum eu am folosit dolari, lire sterline și euro. Înainte să schimbi în
orice monedă îți apare cursul. De exemplu, când am scris articolul ăsta, un leu era 0,2367
dolari. Dacă-ți convine, schimbi. Totodată, ai și niște cursuri valutare în aplicație și poți calcula cât
face-n lei o sută de euro înainte să schimbi.

Mai e o chestiune cu cursul ăsta valutar. E comunicat cu o zi înainte să fie activ și pentru weekend
e anunțat vinerea. Schimburile realizate în timpul săptămânii sunt fix la cursul interbancar, dar pe
weekend Revolut adaugă o marjă de până la 1% și un comision de 0,5% pentru tranzacţiile de
peste 20 de mii lei pe lună. Poate n-o să ai nevoie de mențiunea asta, dar, dacă te lovește
bogăția, măcar să nu schimbi în weekend.

Revolut te lasă fără scuze că nu mai știi pe ce-ai dat banii

CUM ARATĂ CHELTUIELILE PE-O ANUMITĂ LUNĂ ÎN LIRE STERLINE

Poate cea mai lăudată funcție din Revolut e zona de Analytics. După cum îi zice și numele, îți
arată un fel de tablou de bord pentru toți banii care-au trecut prin contul tău, în orice monedă ai
schimbat vreodată. Apoi, per monedă, îți arată cât ai cheltuit pe lună, pentru ce, în ce țări și către
ce companii. Eu am fost în ianuarie în America și-am stat cam o săptămână. Am cheltuit 325 de
dolari dintre care: 107 dolari pe restaurante, 96 dolari pentru transport (cu Lyft, un fel de Uber), 70
dolari pe servicii (T-Mobile și UPS) și-am mai dat 35 de dolari pe-o asigurare medicală cumpărată
prin Revolut, dar asupra ăsteia o să revin mai încolo că intră la categoria de bonusuri.

Tot în privință cheltuielilor intră și transferurile rapide de bani cu alți utilizatori. Și dacă folosești
aplicații de internet banking în România știi că la unele bănci poți transfera instant, doar prin
numărul de telefon (ING Bank), sau durează câteva zile între bănci concurente. Eh, în Revolut
poți împărți nota cu cei cu care ai consumat și ăsta ar fi primul bonus sau poți colecta tu banii de
la oameni, când ai plătit nota sau un cadou pentru un coleg de serviciu. Și când zic că poți colecta
bani, fix asta înseamnă. La Payments îți apar contactele din agendă care folosesc Revolut, apeși
pe cel căruia vrei să-i ceri bani și ai opțiunea să-i ceri sau să-i trimiți. Odată cu cererea de bani
poți să-i trimiți și-un GIF să nu creadă că ești vreun soi de cămătar.

POȚI CERE SAU TRIMITE BANI CONTACTELOR DIN AGENDA TA. PRACTIC, AI NEVOIE
DOAR DE-UN NUMĂR DE TELEFON ȘI SĂ FIE UTILIZATOR DE REVOLUT
Partea nașpa la transferuri e că din contul bancar adaugi instant bani în contul Revolut, dar
viceversa durează câteva zile. Sigur, pe contul premium durează mai puțin, dar nu recomand să
transferi bani din aplicație într-un cont bancar decât dacă-i vorba de câte mii de lei.

Tot pe economie și controlul banilor e și opțiunea de Vault. E un seif digital - mai bine spus cont
de economii - în care sunt adunați bani după fiecare plată a ta. Poți fixa o țintă, îi dai un nume și
 3

poți fixa o rată cu care Revolut adaugă bani din tranzacțiile tale în contul ăsta. Pe scurt, când tu
plătești 11 lei pe-o cafea, Revolut adaugă la economii de la câteva zeci de bani la câțiva lei buni.
Dacă uiți de cont, strângi o sumă decentă. Dar, dacă ești ca mine și retragi săptămânal, nu mai
faci nicio economie.

Când începe să coste Revolut?

CARDUL DE METAL E CAM CEL MAI DORIT DE LA REVOLUT

În principiu, tot ce faci pe Revolut, ca salariat obișnuit cu un buget lunar între o mie și două mii de
euro, poate fi făcut pe contul gratuit. Da, cardul e generic și ai o limită la retragerea de la
bancomat: 800 de lei pe lună, apoi plătești comision de 2% per tranzacție. Dacă rulezi mai mult,
dar ai nevoie și de alte servicii, poți trece la prima versiune de cont plătit.

Costă 30 de lei pe lună să fii premium și cardul deja capătă personalitate. Poate fi roz, argintiu
sau gri și ai acces în diverse lounge-uri de aeroport. Totodată, transferurile de bani sunt mai
rapide, cardul ajunge mai repede, ai o asigurare de călătorie în cazul în care ți-a întârziat zborul
sau n-a ajuns bagajul odată cu tine și poți retrage de la bancomat până la 1 600 de lei pe lună
fără comision.

A doua treaptă a bogăției în Revolut e să treci la card din metal care costă 55 de lei pe lună. E, la
propriu, o bucată neagră de metal excelentă să tai caviarul cu ea. Ai opțiunile de mai sus,
retrageri de până la 2 400 de lei pe lună, dar și un concierge. Ăsta-i un nume pompos pentru un
customer support ceva mai dedicat. Ambele opțiuni îți mai dau acces la asigurare medicală
globală gratuită și carduri virtuale de unică folosință. Practic, ai plătit online cu un card virtual și el
e distrus ca să nu te buzunărească niciun prinț nigerian.

Pe mine mă încântă treaba cu asigurarea medicală, acces în lounge-urile aeroporturilor (nu în

toate, dar alea suportate ar fi mișto) și că aș putea să-mi asigur telefonul cu 20% discount.

Cât de sigur e Revolut?

APLICAȚIA SUPORTĂ ATÂT SCANAREA AMPRENTEI, CÂT ȘI FACE ID PE NOILE IPHONE-

URI
Cel mai des am fost întrebat despre securizarea contului și a cardului. Ceea ce e ciudat, pentru că
în cazul unui card bancar clasic nu s-a preocupat nimeni de treaba asta, deși sistemul bancar
clasic se descurcă extrem de prost la capitolul ăsta. Permite-mi să explic. Un card contactless,
așa cum probabil ai și tu, are o limită default de o sută de lei pentru plăți fără PIN. Dacă n-ai
schimbat-o, și ai pierdut cardul, cineva poate cumpăra de 99 de lei până îți golește contul. Sigur, a
devenit mai ușor în ultimii ani să închizi un card bancar, dar tot trebuie să suni, să aștepți, nu poți
intra în aplicație și să faci asta.

Pe Revolut securizarea se face tot din aplicație și pentru un card fizic sunt mai multe opțiuni. De
exemplu, poți anula posibilitatea de-a plăti contactless sau de-a retrage bani de la bancomat. E
doar un buton pe care-l dai în stânga și-n dreapta și-ai blocat cardul respectiv. Mai e o opțiune
extrem de utilă dacă ajungi prin America. Acolo e destul de popular sistemul swipe-to-pay, care
presupune că vânzătorul îți trece cardul prin aparat și așa plătești. Nu ia în seamă cipul cardului,
 4

doar banda magnetică și sistemul ăsta e teribil de nesigur (de-aia se mută și americanii pe cip de
câțiva ani). Cât am stat în America, am oprit plata cu swipe tocmai ca să nu-mi pierd cardul sau
să-mi fie clonat (e ușor să clonezi un card cu swipe, că nu mai e un cip acolo care să securizeze
plățile). Tot pe securizarea plăților, le poți dezactiva pe cele online. Astfel, cardul e o bucată de
plastic pe care nimeni n-o poate folosi.

„ÎNGHEȚI” CARDUL ȘI NU-L MAI POATE FOLOSI NIMENI

Cea mai mișto treaptă de securizare are legătură cu GPS-ul. Practic, odată activată funcția asta,
sistemul Revolut corelează locația în care a fost folosit cardul cu poziția în care te afli tu. Că nu
poți să fii în București și să plătești contactless în Nigeria, nu? Apoi, tot ca securizare, există
funcția „freeze card”. Atingi, cardul e blocat. Atât, o atingere și-aia a fost.

Nu știu ce viitor are Revolut și nici nu știu dacă e important

DEOCAMDATĂ, APLICAȚIA REVOLUT E MAI TEHNOLOGIZATĂ DECÂT CE PROPUN

BĂNCILE
Ziceam la început că Revolut e un produs al lumii fintech (financial technology - n.r.). Adică acolo
unde băncile au fost doar pe partea de bani, economii, înmulțirea banilor și cocoșarea oamenilor
cu comisioane, a lipsit constant partea de tehnologie din abordarea lor. Oamenii sunt extrem de
dispuși să cheltuiască bani, dar trebuie să le aducă și plăcere și să le fie confortabil să facă asta.
Fintech vine să rezolve niște găuri de securitate, de uzabilitate și de rapiditate. Iar în piața asta s-a
băgat până și Orange cu Money, care oferă, mai nou, carduri fizice.

N-o să crească niciodată un produs de fintech peste bănci, iar ele știu asta, de-aia își permit să
amenințe produse de tip Revolut cu comisioane de depunere aplicate clienților. BRD, OTP,
UniCredit, CEC sau Garanti sunt câteva care practică treaba asta. Banca Transilvania face la fel,
dar doar pentru cardurile de credit prin care îți alimentezi contul Revolut. Nu te gândi la sume
colosale. Banca Transilvania, de exemplu, are un comision de 1% din tranzacție și cel puțin 2,5
lei. Dar e un demers la care băncile apelează din când în când ca să arate pieței cine conduce, de
fapt, sistemul monetar. O abordare similară a fost și în vremea criptomonedelor ca Bitcoin.

Deocamdată, Revolut e un produs care funcționează bine și care oferă un pic mai multe opțiuni
necesare unui utilizator obișnuit. Eu am și un top trei de funcții pe care le apreciez și pe care
banca mea încă nu le are: securizarea cardului, schimb valutar și monitorizarea exactă a
cheltuielilor. Cea din urmă nu m-a făcut să fiu mai atent la bani, dar îmi satisface curiozitatea.

Nu în ultimul rând, Revolut e un startup și se bazează masiv pe runde de finanțare. Sigur, ia bani
și de la utilizatori cu conturi premium, dar la scara la care vrea să joace și la cât de aglomerată e
piața globală de fintech are nevoie de mai mult. În urmă cu un an, a ajuns la o evaluare de 1,7
miliarde de dolari, ceea ce-i mult, la prima vedere, dar pentru ca o companie să fie sustenabilă are
nevoie de un flux constant de bani și să poată sta pe propriile picioare cu propriile produse. De
exemplu, Uber încă e startup și are o evaluare de peste 70 de miliarde de dolari și ar vrea o listare
la bursă la circa 120 de miliarde de dolari.
 5

Mă rog, astea-s cifre care nu contează prea mult pentru utilizatorul final, adică tu. Dar trebuie să
reiau o idee de la început. Dacă ți se pare că Revolut e mare și tare, pentru că toată lumea
vorbește de el, ei bine, e așa și nu chiar. E cel mai puternic și popular produs fintech din România,
pentru că nu are concurență reală. La scară europeană sau globală are concurență serioasă.
Până mai vin și alții, deși n-am mari așteptări, dacă crezi că te ajută, Revolut e suficient de ieftin
cât să-l folosești fie și doar ca un card pentru călătorii și cumpărături online.