UNIVERSITATEA CREȘTINĂ„DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE

ȘI ADMINISTRATRIVE
Programul de studii universitare de licență
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

PROIECT
DISCIPLINA:ASIGURĂRI ȘI PENSII DE STAT

PENSIA DE STAT
TENDINȚE ȘI PERSEPCTIVE

Cadru didactic:
Conf.univ.dr.Roxana Ionescu
Student:
Jecu(Condei) Mariana-Alina
ANUL- III-IFR
GR:II

-2020-
1
Cuprins

2
 Introducere
Asigurările sociale de stat au fost supuse, de la înființarea lor și până în prezent, la schimbări
importante privind organizarea, modul de finanțare și tipurile de prestații, datorită
evenimentelor care au traversat istoria țării în ultimele 6 decenii.
Începând din anul 1990, sistemul de asigurări sociale de stat, a intrat într-un proces amplu
de reformă structurală, care a avut o evoluție destul de lentă și anevoioasă, acest process
nefiind pe deplin încheiat nici până în prezent.
Evoluția lentă a reformei în majoritatea domeniilor sociale a avut un impact negativ asupra
sistemului de protecție socială din România, grav afectată de criza economică și de trecerea la
mecanismele economiei de piață.
Cel mai important dintre drepturile de asigurări sociale, este pensia, care ridică cele mai
multe probleme de natură economică și socială, cea mai mare parte a fondurilor bugetului
asigurărilor sociale de stat (90% la nivelul anului 2005) fiind destinat realizrii acestei
prestații sociale.
Pensiile constituie cea mai importanta prestatie de asigurari sociale acordata in cadrul sistemului
public.
Drepturile de asigurari sociale cuvenite in sistemul public din Romania, precum si prestatiile
aferente acestor drepturi sunt consfintite prin dispozitiile Legii nr.263/ 2010 privind sistemul unitar
de pensii publice.
Orice tip de pensie se acorda la cererea persoanei indreptatite, a mandatarului desemnat de aceasta
cu procura speciala, a tutorelui sau a curatorului acesteia.
Cererea de pensionare, impreuna cu actele care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazute de lege,
se depun la casa teritoriala de pensii sectoriala competenta in functie de ultimul loc de munca sau in
raza careia se afla domiciliul asiguratului.

3
 Sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii
În literatura de specialitate 1 s-a considerat necesară furnizarea unor informaţii comparative
referitoare atât la situaţia sistemelor de pensii în ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi la
evoluţiile demografice prognozate de instituţiile competente ale Comisiei Europene până la
orizontul anului 2060, punctând locul ocupat de România în ansamblul unitar al Uniunii Europene.
Facilităţile oferite de sistemul public de pensii referitoare la reducerea vârstei de pensionare2,
atât în cazul locurilor de muncă încadrate în grupele I şi II, cât şi în cazul pensionărilor de
invaliditate, al pensiilor acordate urmaşilor, precum şi al pensionărilor anticipate parţiale introduse
în anul 2001, au făcut ca vârstele medii efective de pensionare, atât pe categorii de pensii, cât şi pe
întreg sistemul, să fie mult sub nivelul vârstelor standard de pensionare pentru femei şi bărbaţi
prevăzute de lege. Astfel, în anul 2009, această diferenţă era de 2,95 ani pentru femei şi 7,1 ani
pentru bărbaţi.
Pentru susţinerea financiară, inclusiv pentru realizarea unei protecţii relative a ratei de
înlocuire a câştigului salarial prin pensie, au fost operate, începând cu anul 1990, mai multe creşteri
ale nivelului contribuţiei de asigurări sociale de stat. Astfel, rata medie a contribuţiei a crescut3 de la
14% în anul 1989 la 31,3% pentru condiţii normale de muncă, 36,3% pentru condiţii deosebite de
muncă şi 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, în anul 2009.
Ca o măsură de protecţie socială, după anul 1990, pensiile mai mici au beneficiat de formule
de indexare-compensare mai avantajoase, situaţie care a contribuit la o scădere mai puţin pronunţată
a nivelului real al pensiilor mici şi a produs o oarecare egalizare în cadrul aceleiaşi categorii de
pensie, majoritatea pensiilor concentrându-se în zona pensiilor medii.
Acest proces de nivelare4 a contribuit la slăbirea legăturii dintre contribuţiile vărsate la
finanţarea fondului de pensii şi beneficiile primite.
Una dintre problemele deseori ridicate în dezbaterile politice şi sociale drept critică a
reformelor din domeniul pensiilor o constituie raportul relativ mic între pensia medie şi câştigul
salarial mediu (definit între valorile brute ale celor doi indicatori). În realitate, rata medie de
înlocuire a câştigului salarial prin pensie5 a cunoscut o creştere moderată continuă în perioada 2000-
1
Alexandru Țiclea, (2011), op.cit.,Ed. Universul Juridic, București, p. 138 şi urm; Laura Georgescu, (2012), op.cit.,Ed. Universul Juridic,
București, p. 135 - 139
2
Hoanta,N.,(2000) ,op.cit.,Editura Polirom, Iaşi, pp. 66 - 69
3
Mihai Şeitan,(2012) Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii, Editura Economică,, pp. 195 şi urm
4
Mihai Şeitan,(2012) Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii, Editura Economică,, pp. 195 şi urm
5
Mihai Şeitan,(2012) op.cit., Editura Economică,, pp. 195 şi urm
4
2010, situându-se între 33% şi 56%. În aceste condiţii, România realizează o rată medie de înlocuire
bună, în context european situându-se pe poziţia a șaptea între cele 27 de ţări membre ale Uniunii
Europene, în urma Franţei, Austriei şi Ungariei, la egalitate cu Polonia, şi mult peste Bulgaria,
Marea Britanie şi Germania.
Conform Eurostat, în 2009, România a realizat o rată medie de înlocuire de 56%, mai
ridicată decât media Uniunii Europene, care a fost de 51%. Paradoxal, rata medie de înlocuire bună
în context european s-a realizat în condiţiile în care gradul de acoperire a sistemului public de
pensii6 (raport între numărul de contribuabili şi populaţia ocupată între 15 şi 64 de ani) a scăzut de la
61,3% în 1997 la 55,2% în 2010 (cu 6,1 puncte procentuale, reprezentând circa 1,35 milioane de
contribuabili).
În ultimele perioade de timp, participarea la forţa de muncă7 a suferit transformări
semnificative, în special în ceea ce priveşte tinerii, femeile şi persoanele în vârstă. Proiecţiile
Eurostat indică o reducere a ratei totale de participare în România la 60,9% în 2060 faţă de 63,6% în
2010, adică o reducere cu 2,7 puncte procentuale. Prognoza referitoare la forţa de muncă din
România până în anul 2060, realizată de Comisia Europeană, indică o scădere a acesteia de la 9,417
milioane de persoane în 2010 la 5,546 milioane în 2060.
Evoluţia şomajului8 în ultimul deceniu (2000-2010), conform datelor furnizate de Agenţia
Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, a înregistrat valori de maximum 845.000 de şomeri (8,4%
rată a şomajului) în 2002 şi minimum 575.000 de şomeri (5,8% rată a şomajului) în 2008.
Prognozele Comisiei Europene arată pentru România o scădere a ratei şomajului de la 7,3% în 2010
la 7,0% în 2060.
Rata de ocupare9 (15-64 de ani) a evoluat în România între 63,6% în anul 2000 şi 58,8 în
anul 2010. Proiecţiile până în anul 2060 asupra ratei de ocupare din România, în contextul
evoluţiilor economice, sociale şi demografice, realizate de Comisia Europeană, scot în evidenţă o
reducere lentă a gradului de ocupare atât pentru populaţia cuprinsă între 20 şi 64 de ani, cât şi pentru
femei. Singura categorie care va înregistra o creştere a ocupării va fi reprezentată de persoanele în
vârstă (55-64 de ani).

6
Hoanta,N.,(2000) ,op.cit.,Editura Polirom, Iaşi, pp. 66 - 69
7
Mihai Şeitan,(2012) op.cit., Editura Economică,, pp. 195 şi urm
8
Mihai Şeitan,(2012) op.cit., Editura Economică,, pp. 195 şi urm
9
Hoanta,N.,(2000) ,op.cit.,Editura Polirom, Iaşi, pp. 66 - 69
5
 Pe baza proiecţiilor populaţiei totale, a forţei de muncă, a ratei participării, ratei şomajului şi
ratei ocupării, se poate determina proiecţia ratei de dependenţă economică a vârstnicilor 10 ca un
indicator important care determină impactul îmbătrânirii populaţiei asupra cheltuielilor bugetare, în
particular a componentei privind cheltuielile cu pensiile. Se preconizează ca rata de dependenţă
economic efectivă a vârstnicilor să crească de la circa 32% în 2010 la circa 109% în 2060, o
deteriorare greu de susţinut financiar.
Ca sursă principală de prognoză demografică în România, Institutul Naţional de Statistică a
elaborat proiecţii ale populaţiei României fie în profil teritorial, fie pe regiuni de dezvoltare sau
referitoare la populaţia activă, până la orizontul anului 2050. Aşa cum constată experţii INS,
evoluţia fenomenelor demografice din ultimii ani, caracterizată de menţinerea fertilităţii la un nivel
redus, de creştere moderată a speranţei de viaţă la naştere şi de un sold negativ al migraţiei externe,
a determinat scăderea populaţiei ţării. Populaţia României a scăzut în numai zece ani, între 1992 şi
2002, cu 1,1 milioane de locuitori. Dimensiunea neaşteptată a scăderii populaţiei şi, mai ales,
contribuţia pe care a avut-o migraţia externă au scos în evidenţă un declin demografic important,
amplificând deteriorarea situaţiei demografice a ţării, în special din perspectiva structurii pe vârste a
populaţiei. În proiecţia populaţiei României până în 2050 au fost utilizate trei variante de proiectare:
medie, optimist şi pesimistă. În toate variantele de proiectare, populaţia se va reduce cu valori între
3,6 milioane (varianta optimistă) şi 6,5 milioane de persoane (varianta pesimistă). Scăderea
populaţiei va fi moderată până în anul 2050 (cu o rată medie anuală de –0,5% până în 2030 şi uşor
mai accentuată, de 0,6% până în 2050) principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală.
Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii şi al înaintării în vârstă a
generaţiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se
modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii tinerilor şi al creşterii numărului şi ponderii
populaţiei adulte şi vârstnice (tabelul nr. 1)11.

Tabelul nr. 1. Populaţia României pe grupe mari de vârstă – varianta medie (2007-2050)12

10
Hoanta,N.,(2000) ,op.cit.,Editura Polirom, Iaşi, pp. 66 - 69
11
A se vedea insse.ro
12
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
6
 Reducerea dimensiunii populaţiei active se va produce prin dinamici diferite 13: creşterea
populaţiei active la grupa de vârstă 55-64 de ani şi 65 de ani şi peste şi scăderea populaţiei active de
15-24 de ani şi 25-54 de ani, compusă din generaţii născute după 1990. Consecinţa acestei schimbări
structurale este majorarea vârstei medii a populaţiei active de la 40 de ani în 2006 la 43 de ani în
2025. Acest dezechilibru se va resimţi şi la nivelul raportului de dependenţă economică, deci va
creşte „sarcina economică”14 a populaţiei active, determinată de creşterea continuă a populaţiei
vârstnice şi de scăderea populaţiei tinere. Din proiectarea populaţiei ocupate, se constată diminuarea
acesteia de la 9,2 milioane în 2010, la 4,3 milioane în 2050. Toate grupele de vârstă resimt
diminuarea populaţiei ocupate, indiferent de regiune, populaţia ocupată în vârstă de muncă fiind mai
mare pentru bărbaţi decât pentru femei.
Criza financiară afectează grav atât sistemele de pensii capitalizate, administrate privat, cât şi
sistemele de pensii publice. Analiza impactului crizei economico-financiare asupra sistemelor de
pensii a fost privită cu multă seriozitate atât de OECD, cât şi de Comisia Europeană şi Banca
Mondială. Aceste instituţii au publicat, încă din 2009, note prin care au scos în evidenţă gravitatea
efectelor crizei asupra sistemelor de pensii. În acest context, impactul crizei economice şi financiare
asupra sistemelor de pensii capitalizate15 depinde de patru factori principali, şi anume16:
 schimbări ale preţurilor activelor şi posibila recuperare pe termen mediu. Pensiile
finanţate sunt direct afectate de criza financiară, deoarece criza devalorizează fondurile care au fost

13
A se vedea insse.ro
14
Mihai Şeitan,(2012) op.cit., Editura Economică,, pp. 195 şi urm
15
Hoanta,N.,(2000) ,op.cit.,Editura Polirom, Iaşi, pp. 66 - 69
16
Mihai Şeitan,(2012) op.cit., Editura Economică,, pp. 195 şi urm
7
acumulate până la criză. Gradul de devalorizare depinde de portofoliul de investiţii. În general, criza
se estimează că a redus activele acumulate în fondurile de pensii cu 15,8%. Deşi pe termen scurt
pierderile sunt îngrijorătoare, pe termen lung (important pentru orice sistem de pensii capitalizate)
ele nu sunt relevante;
 proporţia veniturilor din pensii care provin din activele conturilor individuale
capitalizate. Conturile individuale capitalizate (Pilonul II) formează numai o parte din pachetul total
de venituri la ieşirea la pensie. Între ţările din Europa Centrală şi de Est, membre ale Uniunii
Europene, România are cel mai mic venit din pensii care va putea fi furnizat de Pilonul II, de numai
22%, în timp ce ţări ca Slovacia şi Polonia au o proporţie de 55%, respectiv 49,5%;
 prezenţa pensiilor sociale minime ca parte integrantă a sistemului de pensii. Valoarea
medie a acestor beneficii sociale minime este de până la 30% din media salariului mediu la nivel
naţional. În România s-a introdus indemnizaţia socială pentru pensionari (echivalent al pensiei
sociale minime), ca sprijin al statului, acoperit de bugetul de stat, care reprezintă circa 18% din
salariul mediu brut la nivel naţional;
 reglementările şi cadrul instituţional privind plata pensiilor capitalizate obligatorii în
baza fondurilor acumulate până la ieşirea la pensie. Doar un număr mic de asiguraţi vor ieşi la
pensie într-o perioadă în care pensiile lor vor fi reduse din cauza scăderii activelor. Din fericire, în
ţările din Europa Centrală, care şi-au reformat sistemele de pensii (între care şi România) la
începutul anilor ’90, marea majoritate a persoanelor se vor pensiona din sistemul privat de pensii
(Pilonul II) în 15 sau mai mulţi ani, nefiind afectaţi de criza actuală.
Sistemele de pensii de tip PAYG au fost, adesea, lansate fără a avea la bază o fundamentare
foarte solidă, fără o analiză atentă a efectelor pe care sistemul de pensii în cauză le va avea pe
termen mediu şi lung asupra persoanelor în vârstă, asupra lucrătorilor, dar mai ales asupra finanţelor
publice. Pentru a asigura sustenabilitatea unui sistem de pensii este necesar să existe un control
permanent asupra efectelor pe care factori precum speranţa de viaţă, tendinţele demografice, gradul
de ocupare, alături de alţi factori, îl pot avea asupra unui astfel de sistem.
Categorii de pensii, vârsta de pensionare, stagiul de cotizare conform cadrului
legislative românesc.
În sistemul public se acordă 6 categorii de pensii: 

1. -Pensia pentru limită de vârstă

8
 2. -Pensia anticipată
3. -Pensia anticipată parțial
4. -Pensia de urmaș
5. -Pensia de invaliditate
6. -Pensia socială minimă garantată

Pensia pentru limită de vârstă este pensia „normală", de care beneficiază persoanele ce
ating vârsta standard de pensionare şi realizează stagiul minim de cotizare.

Vârsta standard de pensionare Potrivit prevederilor art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice, varsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei si de 65
de ani pentru barbati.
Atingerea acestor varste se va realiza printr-o crestere graduala. Cu alte cuvinte, in intervalul
ianuarie 2011 – ianuarie 2015, varsta de pensionare a femeilor va creste de la 59 de ani la 60 de ani,
iar cea a barbatilor va creste de la 64 de ani la 65 de ani.
La finele acestei perioade, se continua cresterea graduala a varstei de pensionare numai
pentru femei, de la 60 de ani la 63 de ani, pana in anul 2030.
Totodată, este reglementată creșterea stagiului minim de cotizare la 15 ani, atat pentru femei,
cat și pentru barbati.
Atingerea acestui stagiu minim se va realiza prin creșterea graduala. Cu alte cuvinte, in
intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, stagiul minim de cotizare va creste de la 13 ani la 15 ani,
atat pentru femei, cat si pentru barbati.
De asemenea, stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani atat pentru femei, cat si
pentru barbati.
Atingerea acestui stagiu se va realiza printr-o crestere graduala. Cu alte cuvinte, in intervalul
ianuarie 2011 – ianuarie 2015, stagiul complet de cotizare pentru femei va creste de la 28 ani la 30
de ani, iar pentru barbati de la 33 de ani la 35 de ani.
La finele acestei perioade, se continua cresterea graduala a stagiului complet de cotizare
numai pentru femei, de la 30 de ani la 35 de ani, pana in anul 2030.

9
 Varsta de pensionare pentru personalul din domeniul apararii nationale, ordinii
publice si sigurantei nationale
Având în vedere integrarea in sistemul unitar al pensiilor publice a cadrelor militare in
activitate, a polițistilor si funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciarelor, din domeniul apărării naționale, ordinii publice si siguranței naționale, Legea nr.
263/2010 reglementează și condițiile de pensionare pentru aceste categorii de asigurați, după cum
urmează:
 Vârsta standard de pensionare de 60 de ani, atât pentru femei, cât și pentru barbați;
 Stagiul minim de cotizare în specialitate de 20 de ani, atât pentru femei, cât și pentru
barbați;
 Stagiul complet de cotizare de 30 de ani, atât pentru femei, cât și pentru barbați;
Atingerea vârstelor standard de pensionare și a stagiilor de cotizare menționate mai sus se va
realiza într-un interval cuprins între luna februarie 2011 și luna ianuarie 2030.
Reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele care au desfasurat activitați în
condiții deosebite sau speciale de munca (Grupa I sau a II-a de munca)
Potrivit noii legislații care reglementează sistemul unitar de pensii publice, persoanele care
au desfășurat activitate in condiții deosebite, speciale sau alte condiții de munca, beneficiază de
reducerea vârstei standard de pensionare în condițiile realizării stagiului complet de cotizare
prevăzut de lege.
Valoarea punctului de pensie
Valoarea punctului de pensie se stabileste prin legea pensiilor. In conformitate cu
prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, la data intrarii in vigoare a
legii, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.
Incepand cu 1 ianuarie 2012, valoarea punctului de pensie va fi indexata anual cu 100% din
rata inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut, inregistrate
in anul precedent.
De exemplu, daca in anul 2011 se va inregistra o rata a inflatiei de 5.3% si o crestere a
castigului salarial brut de 0.4%, valoarea punctului de pensie de 732,8 lei va fi indexata cu 5.3%
( 100% rata inflatiei), la care se adauga 0.2 % (50% x 0,4%), adica cu 5.5%, rezultand o valoare a
punctului de pensie de 773,1 lei.

10
 În situația în care unul dintre acești indicatori înregistreaza valori negative, la stabilirea
valorii punctului de pensie se utilizeaza indicatorul cu valoare pozitivă, iar în situația in care ambii
indicatori au valori negative, se pastrează ultima valoare a punctului de pensie. În acest fel, conform
acestei formule de indexare, valoarea punctului de pensie nu va scadea.
Începand cu anul 2021, valoarea punctului de pensie urmeaza a se indexa anual cu 100% rata
inflației, la care se va adauga 45% din creșterea reală a câstigului salarial mediu brut, inregistrate in
anul precedent. Procentul din creșterea reală a câstigului salarial mediu brut, luat în considerare la
indexarea anuala a valorii punctului de pensie, urmează a se reduce, gradual, cu câte 5 % în fiecare
an.
Începand cu anul 2030, potrivit legii, valoarea punctului de pensie urmeaza a se indexa cu
100% rata inflației înregistrată în anul precedent.
De asemenea, pentru persoanele care se vor înscrie la pensie incepand cu 1 ianuarie 2012, la
punctajul mediu anual determinat se va aplica un indice de corectie, calculat ca raport intre 43,3%
din castigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent si valoarea unui punct de pensie in vigoare
la acea dată. Indicele de corecție menționat se aplică o singura dată, la inscrierea inițială la pensie.
Acest lucru va face ca, la momentul pensionarii, să existe o legătura strânsă între câștigul salarial
avut și pensia obținuta de noul pensionar.
Având în vedere ca într-un orizont mediu de timp nici creșterile salariale nu vor mai
înregistra creșteri semnificative, situație care se regăsește și la nivelul altor state, se apreciază că
decuplarea valorii punctului de pensie de câștigul salarial mediu brut, începand din anul 2030, nu va
avea efecte negative asupra cuantumului pensiilor.
Recalcularea pensiilor. Beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă pot solicita
recalcularea pensiei după realizarea fiecărui stagiu de cotizare de minimum 12 luni, ceea ce va
conduce la majorarea corespunzătoare a pensiei primită anterior. 
Pensia poate fi, de asemenea, recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate
(care nu au putut fi dovedite) la stabilirea acesteia. 
La începutul lunii februarie 2005, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă privind
recalcularea pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem de asigurări sociale de stat
potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000. 
Recalcularea pensiilor are ca scop, în principal, eliminarea inechităţilor, astfel încât să se
respecte principiul „la condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie". 
11
 Procedura de recalculare nu va afecta sub nici o formă nivelul veniturilor stabilite anterior.
Dacă prin recalculare pensia rezultată este mai mică decât cea primită de pensionar, atunci
rămâne pensia anterioară, dacă valoarea obţinută este mai mare, atunci pensia actuală va creşte. 
Procesul de recalculare a pensiilor a început în luna martie 2005 pentru persoanele
pensionate până în anul 1980 inclusiv şi s-a încheiat în luna decembrie anul trecut, odată cu
finalizarea lucrărilor de recalculare pentru persoanele pensionate în perioada 1997 - 31 martie 2001. 
Pensia anticipata
Potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, intrata în
vigoare la data de 01.01.2011, pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea implinirii varstei
standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare
decat stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.
 La stabilirea acestei categorii de pensii nu sunt luate în considerare perioadele
asimilate stagiului de cotizare (stagiul militar obligatoriu, perioada studiilor superioare absolvite la
zi, pensionarea de invaliditate, elev școala militara/politie cu exceptia liceului militar);
 Perioadele asimilate stagiului de cotizare se vor valorifica la trecerea la pensia pentru
limita de varsta;
 Este interzis cumulul pensiei anticipate cu venituri obținute în calitatea de asigurat
obligatoriu al sistemului unitar de pensii publice; excepția o reprezintă consilierii locali și consilierii
județeni. Pentru a evita înregistrarea unor debite reprezentând drepturi încasate necuvenit, persoana
aflată in situație de cumul al pensiei anticipate cu alte venituri de natura celor menționate mai sus
trebuie să solicite casei teritoriale de pensii, care achita drepturile suspendarea plății pensiei
anticipate;
 Trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limita de vârsta se face din oficiu,
spre deosebire de legislația anterioară, care condiționa această trecere de depunerea unei cereri de
către pensionar;
 Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzuta pentru pensia anticipata nu poate
fi cumulata cu nicio altă reducere prevazută de lege sau de alte acte normative.
În cazul persoanelor asigurate care fac parte din cadrele militare in activitate, a polițiștilor și
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, din domeniul
apărării naționale, ordinii publice si siguranței naționale, Legea nr. 263/2010 impune obligativitatea

12
realizării stagiului minim de cotizare în specialitate și regăsirea în anumite situații expres prevazute
de lege.
Pensia anticipată parțial
Potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, intrata în
vigoare la data de 01.01.2011, pensia anticipată parțiala se cuvine cu cel mult 5 ani inaintea
implinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu pana
la 8 ani mai mare decat stagiul complet de cotizare prevazut de lege.
 La stabilirea acestei categorii de pensii nu sunt luate in considerare perioadele
asimilate stagiului de cotizare (stagiul militar obligatoriu, perioada studiilor superioare absolvite la
zi, pensionarea de invaliditate, elev școala militară/ politie cu excepția liceului militar);
 Perioadele asimilate stagiului de cotizare se vor valorifica la trecerea la pensia pentru
limita de vârsta;
 Este interzis cumulul pensiei anticipate parțiale cu venituri obținute în calitatea de
asigurat obligatoriu al sistemului unitar de pensii publice; excepția o reprezinta consilierii locali și
consilierii județeni. Pentru a evita înregistrarea unor debite reprezentând drepturi încasate necuvenit,
persoana aflata în situație de cumul al pensiei anticipate parțiale cu alte venituri de natura celor
menționate mai sus trebuie să solicite casei teritoriale de pensii care achita drepturile suspendarea
plății pensiei anticipate parțiale;
 Trecerea de la pensia anticipată parțială la pensia pentru limită de vârsta se face din
oficiu, spre deosebire de legislația anterioară, care condiționa această trecere de depunerea unei
cereri de către pensionar;
 Reducerea vârstei standard de pensionare prevazută pentru pensia anticipată parțială
nu poate fi cumulată cu nici o altă reducere prevăzută de lege sau de alte acte normative.
 Procentul de penalizare a cuantumului pensiei este fix – 0,75% pentru fiecare luna de
anticipare, ceea ce poate conduce la o penalizare maxima de 45% din cuantumul pensiei pentru
limită de vârstă. Legislația anterioară prevedea procente diferențiate, cuprinse între 0,5% si 0,50%,
iar penalizarea maximă ajungea la 30%.
 Penalizarea se aplică până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru
limită de vârsta.

13
 Cu titlu de noutate absolută, Legea nr. 263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
introduce posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare fără penalizare cu 2 ani pentru
persoanele care au locuit cel putin 30 de ani în zonele afectate de poluarea permanentă datorită
extracției și prelucrării minereurilor neferoase cu conținut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu,
zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copsa Mica si Zlatna, pe o rază de 8 km in jurul
acestor localități.
Pensia de urmaș
Au dreptul la pensie de urmaș copiii si soțul supraviețuitor, dacă persoana decedată era
pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.
Copiii rămași în urma unei persoane decedate care era pensionar trebuie sa îndeplinească una
din următoarele condiții:
 până la vârsta de 16 ani;
 dacă iși continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la
terminarea acestora, făra a depași vârsta de 26 de ani;
 pe toată durata invaliditații de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se
aflau în una dintre cele două situații de mai sus;
 cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți reprezintă însumarea
drepturilor de urmaș, calculate după fiecare părinte.

Pot beneficia de pensie de urmaș persoanele care îndeplinesc una din următoarele
condiții:
 Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea
vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel putin 15 ani. În cazul în care
durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș
cuvenit soțului supraviețuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru
fiecare an de căsătorie în minus.
 Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârsta, pe perioada
în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsatoriei a fost de cel puțin 1 an.
 Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârsta și de durata
căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei

14
boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care
asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de 35% salariul mediu brut pe economie.
 Soțul supraviețuitor care nu indeplinește condițiile de mai sus beneficiază de pensie
de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri
lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai
mici de 35% din salariul mediu brut pe economie.
 Soțul supraviețuitor care are in îngrijire la data decesului susținatorului unul sau mai
mulți copii in vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către
ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate
profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din salariul
mediu brut pe economie.
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu
anual realizat de susținător, aferent pensiei, în funcție de numărul urmașilor îndreptațiți, astfel:
1. pentru un singur urmaș - 50%
2. pentru 2 urmași - 75%
3. pentru 3 sau mai multi urmași - 100%

Pensia de invaliditate
Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care și-au pierdut total sau cel puțin jumatate
din capacitatea de munca, din cauza:
a. Accidentelor de munca și bolilor profesionale, conform legii;
b. Neoplaziilor; schizofreniei și SIDA
c. Bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legatură cu muncă.
Beneficiază de pensie de invaliditate ăi urmatoarele persoane care si-au pierdut total sau cel
putin jumatate din capacitatea de munca cand se aflau in urmatoarele situatii :
d. Satisfac serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus
e. Sunt elevi al unei scoli militare/scoli de agenti de politie sau studenti ai unei institutii de
invatamant din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala cu exceptia
liceului militar
f. Ca urmare a accidentelor de munca sau bolilor profesionale pe perioada practicii profesionale ca
elev, ucenic sau student.
15
 g. Ca umare a participarii la revolutia din decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele
revolutionare din decembrie 1989. In acest caz beneficiaza de acelasi drepturi cu cei care au suferit
accidente de munca
In raport cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:
 de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii
de autoingrijire;
 de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea
capacitatii de autoingrijire;
 de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de
munca, persoana putand sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate
din timpul normal de munca.
Incadrarea in unul din gradele de invaliditate se face in urma unei expertize medicale
efectuate de medicul specializat in expertiza medicala a capacitatii de munca ca urmare a cererii si
documentelor depuse de solicitant.

Nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care :

 prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca,
 au implinit varstele prevazute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei pentru limita
de varsta,
 au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat
stagiile complete de cotizare.
Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca, Centrele
Regionale de Expertiza Medicala a Capacitatii de Munca sau comisiile centrale de expertiza medico-
militara ale Ministerului Apararii Nationale. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului
Roman de Informatii pot convoca pensionarul de invaliditate pentru expertizare.
Pensionarii de invaliditate cu gr I si II de invaliditate nu pot cumula pensia de invaliditate cu
venituri obtinute din activitate profesionala.
Pensionarii de invaliditate cu gr III pot cumula pensia de invaliditate cu venituri din
activitate profesionala dar nu pot lucra cu contract de munca pe o perioada ce depaseste jumatate din
programul normal de lucru al locului de munca respectiv.

16
 Cuantumul pensiei de invaliditate se calculeaza prin inmultirea punctajului acordat prin
decizia pentru pensie de invaliditate cu valoarea punctului de pensie. Punctajul mediu al pensiei de
invaliditate se calculeaza asemanator cu cel al pensiei la limita de varsta (se imparte suma
punctajelor anuale la stagiul complet de cotizare) cu deosebire ca dupa data iesirii la pensie de
invaliditate se acorda pe perioada stagiului potentiale urmatoarele puncte anuale:
a. 0,7 puncte pentru gradul I de invaliditate
b. 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate
c. 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate
In cazul modificarii incadrarii in alt grad de invaliditate, in urma expertizei medicale, pensia
este recalculata luandu-se in calcul in loc de salariu, sau de punctaj pentru stagiu potential, pensia de
invaliditate primita modificandu-se si punctajul acordat pentru stagiul potential ramas. In acest caz
daca pensia de invaliditate primita a fost mica pensia recalculata poate sa fie micsorata.
La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta aceasta se
acorda din oficiu iar pensia se recalculeaza introducandu-se in calcul pe perioada cat s-a beneficiat
de pensie de invaliditate cuantumul acesteia precum si eventualele castiguri obtinute pe aceasta
perioada daca a beneficiat de dreptul de a cumula pensia cu venituri din activitate profesionala.
In cazul in care prin recalculare pensia la limita de varsta rezulta mai mica decat pensia de
invaliditate este acordata cea mai avantajoasa
Indemnizatia pentru insotitor este mentinuta si dupa acordarea pensiei la limita de varsta.
Pensia socială minimă garantată
Sintagma „pensie socială minimă garantată” se înlocuieşte cu sintagma „indemnizaţie
socială pentru pensionari” conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri
necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar
Beneficiari: - pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, indiferent de
data înscrierii la pensie.
Condiţii necesare pentru obţinerea indemnizaţiei sociale pentru pensionari:
 să aibă domiciliul în România17;
 nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul pensiei
sociale minime garantate.

17
OUG nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate
17
  Persoanele care beneficiază, prin cumul, atât de unul sau mai multe drepturi de pensie din
sistemul public, cât şi de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum şi de drepturi stabilite şi
plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea indemnizaţiei sociale
pentru pensionari se are în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale tuturor veniturilor.
Cuantumul indemnizaţiei sociale pentru pensionari stabilit pentru 1 aprilie 2009 a fost 300
lei,respectiv 350 lei din 1 octombrie aceluiași an.
Tendința de majorare a acestei categorii de pensii s-a menținut ,după cum rezultă din tabelul
18
de mai jos:

Nr.crt Anul Cuantumul pensiei sociale

minimă
garantată
1 2016 400 lei
2 2017 520 lei
3 2018 640 lei
4 2019 704 lei

Începând cu naul 2010,în România ,nivelul pensieiminime garantate s-a stabilit prin Legea
Bugetului de stat.

18
Roxana Ionescu,Paul Tănăsescu,Asigurari și Pensii-Editura Universitara București ,Ediția 2019,p49
18
19