Tema: Războiul de independență a României 1877-1878.

Alianțele politice:
Tripla Alianță și Antanta. Aderarea României la acestea

1.În ce împrejurări internaționale este proclamată independența României. Ce risc

își asuma România făcând acest pas. Apreciază aportul trupelor militare
românești în victoria asupra Plevnei.

Războiul Ruso-Turc din 1877–1878 și-a avut originea într-o răspândire

a naționalismului în Peninsula Balcanică și în dorința Rusiei de a recupera
pierderile teritoriale suferite în Războiul Crimeei, recăpătând supremația în Marea
Neagră și încurajând mișcările politice de eliberare a popoarelor din Balcani de sub
dominația otomană.
Ca rezultat al războiului, principatele România, Serbia și Muntenegru, fiecare state
suverane de facto de mai mult timp, și-au proclamat oficial independența față
de Imperiul Otoman. După aproape cinci secole de dominație otomană (1396–
1878), statul bulgar a fost reînființat cu numele de Principatul Bulgariei,
între Dunăre și Munții Balcani (cu excepția Dobrogei de Nord dată României) și cu
regiunea Sofiei, care a devenit noua capitală. Congresul de la Berlin, din 1878, a
permis, de asemnea, Austro-Ungariei să ocupe Bosnia și Herțegovina și Regatului
Unit să primească Cipru, în timp ce Imperiul Rus a anexat sudul Basarabiei și
regiunea orașului Kars.
La 14 aprilie 1877 a fost semnată convenția ruso-română prin care România acordă
Rusiei dreptul la tranziție a teritoriului său,iar Rusia recunoștea drepturile politice
și integritatea teritorială a României.Ca răspuns Poarta concentrează trupele la
Dunăre.
La 21/9.05.1877 ambele camere ale Parlamentului Român (senatul și adunarea
deputaților) proclamă independența României.

2.Analizează prevederile Tratatului de la San Stefano referitoare la prevederile pe

care le conține referitoare la textele celor două tratate: tratatul de la San Stefano
și tratatul de pace de la Berlin.

La 3 martie 1878 la San-Stefano (aproape de Constantinopol) este semnat

tratatul de pace ruso-turc,prin care este recunoscută independența româniei,a
Serbiei și a Bulgariei.Marile puteri n-au acceptat condițiile acestei păci și au cerut
revizuirea tratatului de pace.În acest scop a fost organizat congresul de la Berlin.
(13 iunie-13 iulie 1878).
Statele participante-Germania,Marea Britanie,AustroUngaria,Franța,Italia,Imperiul
Otoman și Rus.
Delegația României a fost invitată însă n-a avut dreptul să participe la negocieri.
Revizuirea tratatului a început de la faptul că Bulgaria era un avanport al
intereselor Rusești în zona strâmtorilor .
-Rusia avea dreptul să intervină în toate treburilor creștinilor Imperiului Otoman.

Prevederile Congresului de la Berlin

- Franța era slăbită după 1871. Londra și Parisul erau dezinteresate de evoluția
politică a spațiului balcanic. Singurele țări care puteau reprezenta
o contraponderefață de influența rusă și frână al expansionsmului adoptat de
Petersburg erau Germania și Austro-Ungaria. În ciuda încordatelor relații cu Viena,
nu numai din pricinaTransilvaniei, dar și din cea a chestiunii Dunării și a
raporturilor comerciale, guvernul liberal al lui I. C. Brătianu s-a apropiat treptat
de Puterile Centrale, ajungându-se în 1883 la semnarea unui tratat de alianță cu
Austro-Ungaria, la care au aderat apoi Germania și Italia.
Prevederi teritoriale -
- Muntenegru, România și Serbia deveneau state suverane, egale în drepturi
cu celelalte state independente. Ca state ce se bucurau de independență
deplină, ele puteau să-și înfăptuiască nestingherite politica externă și internă
(Articolul XLIII); condiția pentru această recunoaștere era ca aceste țări să
acorde cetățenie tuturor locuitorilor, indiferent de religie;
- Principatul autonom Bulgaria era simțitor micșorat în raport cu Tratatul de la
San Stefano. Se constituia provincia autonomă Rumelia Orientală, condusă
de un guvernator creștin, numit de Sublima Poartă;
- România anexa Dobrogea de Nord, inclusiv Delta Dunării și Insula Șerpilor;
- Teritoriul organizat de România sub forma județelor Cahul, Bolgrad și
Ismail era încorporat din nou Rusiei țariste;
- Austro-Ungaria primea spre administrare Bosnia și Herțegovina (Articolul
XXV);
- Regatul Unit lua Insula Cipru, în urma unei înțelegeri cu Imperiul Otoman;

3.Reflecție De ce România n-a fost admisă la tratatul de la Berlin?

Delegația României a fost invitată însă n-a avut dreptul să participe la

negocieri.Tratatul de pace de la Berlin avea în vedere ca toți participanții să ia în
considerare aportul României pe plan militar, la câștigarea Războiului de
Independență al României din 1877-1878 care consfințea independența României.
Deși se angaja să respecte toate prevederile tratatului, Rusia a luat în considerare
alipirea unor teritorii istorice care aparținuseră României:Județul Cahul, Județul
Ismail și Județul Bolgrad astăzi parte componentă a Ucrainei din anul 1991, după
dezmembrarea Uniunii Sovietice.

4. Determină importanța proclamației de independență

România devenea un stat suveran, egal în drepturi cu celelalte state independente.

Ca stat care se bucura de independenţa deplină, România putea să-şi înfăptuiască
nestingherită politica externă şi internă; Erau recunoscute României: Dobrogea,
Delta Dunării şi Insula Şerpilor; Se recunoştea independenţa Serbiei,
Muntenegrului şi României (conform Tratatului de pace de la San Stefano), cu
condiţia acordării drepturilor de cetăţenie şi locuitorilor de altă religie decît cea
creştină; Judeţele Cahul, Izmail şi Bolgrad erau încorporate din nou Rusiei Ţariste;
Principatul autonom Bulgaria, conceput în granițe foarte mari în Tratatul de la San
Stefano și plasat sub infruiență rusă, era simţitor micşorat. Se constituia provincia
autonomă Rumelia, condusa de un guvernator crestin, numit de Sublima Poartă;
Austro-Ungaria primea spre administrare Bosnia şi Herţegovina; Anglia lua Insula
Cipru, în urma unei înţelegeri cu Turcia; Se creau condiţiile pentru desăvîrşirea
unităţii naţionale de stat prin unirea celorlalte teritorii româneşti aflate sub
dominaţie străină: Transilvania, şi fragmentele Moldovei (Bucovina şi Basarabia
ţaristă).

5.Determină care erau interesele geopolitice a Imperiului Rus dar și cele ale
celorlalte Mari Puteri în Sud Estul Europei.

Mai înainte de începerea luptelor, Imperiul Rus nu s-a arătat deloc interesat să
coopereze activ cu România în acțiunile de război, ceea ar fi îndreptățit
Principatele Unite să participe și la tratativele de pace care ar fi pus capăt
conflictului. Dobandirea independentei s-a produs efectiv in urma razboiului ruso-
romano-turc. Atat independenta Romaniei, ca si cea a Serbiei si a Muntenegrului,
precum si unirea Dobrogei cu Romania, au fost recunoscute, in Tratatul de pace
ruso-turc de la San Stefano, din 3 martie 1878 si a fost consfintita prin Tratatul de
la Berlin, incheiat in 13 iulie 1878.

6. Analizează prevederile Convenției româno- ruse din 4 aprilie 1877.

Prin tratatul ruso-turc se prevedea crearea unei Bulgarii autonome, ce era, de fapt,
un avanpost al intereselor rusești în zona Strâmtorilor, precum și dreptul rușilor de
a interveni în toate treburile creștinilor din Imperiul Otoman

7. În ce măsură aceasta a fost sau nu respectate de Rusia. Apreciază consecințele

păcii de la San Stefano și ale Congresului de la Berlin pentru România și alte state
din Europa de Sud Est.

Principatul autonom Bulgaria era micșorat față de varianta prevăzută în pacea de la

San Stefano, prin înființarea provinciei autonome Rumelia, condusă de un
guvernator creștin, numit de Poartă. Austro-Ungaria primea spre administrare
Bosnia și Herțegovina, iar Anglia lua Insula Cipru, ca urmare a unei înțelegeri cu
Turcia. În ceea ce privește România, au fost păstrate prevederile tratatului de la
San Stefano: recunoașterea independenței României, retrocedarea către Rusia a
sudului Basarabiei (județele Cahul, Ismail și Bolgrad) - care fuseseră înapoiate
Principatului Moldovei prin Pacea de la Paris (1856), în urma Războiului Crimeii
(1853-1856) - și retrocedarea Dobrogei, Deltei Dunării și Insulei Șerpilor pentru
România.

8. Ce consecințe a avut reanexarea Basarabiei de sud

Razboiul de Independenta al Romaniei este numele folosit in istoriografia romana

pentru participarea Principatelor Unite la Razboiul ruso-turc din 1877 – 1878. In
urma acestui razboi, Romania a obtinut independenta fata de Imperiul Otoman.

Pe 4/ 16 aprilie 1877, Principatele Unite si Imperiul Rus au semnat un tratat la

Bucuresti care permitea trupelor ruse sa traverseze teritoriul tarii in drumul spre
Balcani, cu conditia respectarii integritatii teritoriale a Romaniei.

In Romania a fost declarata mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldati

au fost masati de-a lungul Dunarii pentru apararea tarii in fata unui eventual atac al
turcilor. Imperiul Rus a declarat razboi Imperiului Otoman pe 12 / 24 aprilie 1877,
iar trupele ruse au intrat in Romania pe la Ungheni, pe la nou construitul pod de
peste Prut.

Recunoașterea independenței României, retrocedarea către Rusia a sudului

Basarabiei (județele Cahul, Ismail și Bolgrad) - care fuseseră înapoiate
Principatului Moldovei prin Pacea de la Paris (1856), în urma Războiului Crimeii
(1853-1856) - și retrocedarea Dobrogei, Deltei Dunării și Insulei Șerpilor pentru
România.